Rezolvarea subiectelor la Istorie de la BAC 2024
Subiectele primite de absolvenții de liceu la proba la Istorie de la Bacalaureat 2024 au fost rezolvate de profesoara Cătălina Pralea de la Colegiul Național Emil Botta Adjud, pentru cititorii HotNews.ro.
Profesoara Cătălina Pralea explică pentru HotNews.ro care a fost gradul de dificultate a subiectelor, cum ar fi trebuit elevii să rezolve exercițiile, ce trebuia scris la eseu și dacă au existat capcane în cerințele la proba la Istorie de la Bacalaureat 2024.
„Nu mi s-au părut grele. Subiectele la Istorie nu sunt grele dacă înveți temele. Problema e că ține puțin de atenție, trebuie să fii atent la detalii. Un copil silitor care, să spunem, nu s-a omorât pe carte, obținea ușor, cu atenție, nota 8-9”, a explicat profesoara.
Despre capcane în examenul de Istorie la Bacalaureat 2024, dna. profesoară Pralea este de părere că nu ar fi trebuit ca elevii să găsească dificultăți. Totuși, ea menționează că multe puncte se pot pierde din neatenție – fie că elevii nu citesc întreaga cerință, fie că nu sunt atenți la exercițiul cerut.
Rezolvare subiectul I la Istorie la BAC 2024
„La primul subiect, a fost tratată ca temă diplomația și conflictul din secolul XIV până în secolul XVI”.
Despre cerințele 1-5, profesoara Cătălina Pralea spune că au fost accesibile și că se rezolvau cu informații găsite în textele suport, dar cu multă atenție la citirea cerințelor.
- Exercițiul 5 – În text se regăsește secvența: „Domnul nu putea lupta în câmp deschis, din cauza disproporției forțelor”.
- Exercițiul 6 – „Și la secolul XV, și la secolul XVI, aveau de ales între Ștefan cel Mare, de exemplu, Tratatul de la Overchelăuți cu Polonia sau de la Hârlău (1499), tot cu Polonia. Dacă menționau de Mihai Viteazu, la care se refera și sursa, puteau alege Tratatul cu Mahomed al II-lea din 1597. Au avut de unde alege, dacă știau informația”.
Rezolvare subiectul II la Istorie la BAC 2024
„La al doilea subiect, a fost tratată tema despre statul român modern, doar că prima jumătate a secolului XX, întrucât se referă la statul național unitar român, participarea României la Primul Război Mondial…”
- Exercițiul 6 – Elevii puteau alege Constituția din 1923, „pentru că se vorbește despre consolidarea democrației din România Mare”. Dna. profesoară atrage atenția că, la acest exercițiu, candidații trebuiau să fie atenți că este vorba despre acțiunile istorice după 1918.
Rezolvarea subiectul III la Istorie la BAC 2024
La eseul de aproximativ două pagini pe care l-au avut de elaborat elevii de la uman, Cătălina Pralea spune că tema România postbelică face referire atât la politica internă, cât și la politica externă.
Ce ar fi trebuit să scrie elevii pentru un răspuns corect, explicat de dna. profesoară:
- prima cerință a eseului – Constituția din 1948, Poliția Politică, Securitatea și înființarea acesteia;
- a doua cerință a eseului, „perioada Comunismului, despre Nicolae Ceaușescu” – Constituția din 1965, Tezele din iulie 1971;
- a treia cerință – Conflictul de șase zile arabo-istraelian din 1967 și care a fost poziția României vis-a-vis de acesta;
- ultima cerință – Elevii trebuiau să menționeze un fapt referitor la consolidarea democrației în perioada ’90-’95. De exemplu: Constituția din 1991.
Profesoara Cătălina Pralea ne-a mai explicat că subiectul de prezentare a politicii externe a României făcea referire la ultima temă cu Războiul Rece, însă nu a fost expre menționat: „Elevul trebuia să știe că se face referire la Războiul Rece, întrucât acolo se găsesc informații elocvente a politicii internaționale”.
„Elevilor li se pare greu conceptul de eseu, dar au un eseu structurat. Li se menționează în cerințe ce ar trebui să scrie. Dacă respecți aceste cerințe, nu are ce să ți se pară greu. Faptul că este vorba despre România postbelica, mie mi se pare o temă accesibilă pentru subiectul III, este imposibil să nu îți fie mai ușor de învățat această temă decât cea legată de domnitori, de exemplu. Sunt într-adevăr, multe evenimente, și este și greu memoratul”, explică dna. profesoară.
Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2024 au început luni, cu proba la Limba și literatura română. La prima proba scrisă – Limba și literatura română – a examenului de Bacalaureat 2024 s-a înregistrat o rată de participare de 98,3%: 123.583 de candidați prezenți dintr-un total de 125.694 de candidați înscriși – toate promoțiile, a anunțat Ministerul Educației.
Examenul de Bacalaureat 2024 a continuat marți, cu proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie).
Joi, 4 iulie, va avea loc proba la alegere a profilului de la examenul de Bacalaureat 2024 (Anatomie și fiziologie umană; Biologie vegetală și animală; Chimie; Economie; Fizică; Geografie; Informatică; Logică, argumentare și comunicare; Psihologie; Sociologie sau Filosofie).
Vineri, 5 iunie, va avea loc ultima probă scrisă de la examenul de BAC 2024, la Limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale).
Primele rezultate la examenul de Bacalaureat 2024 vor fi publicate în 8 iulie. Contestațiile se vor putea depune în 8 iulie (intervalul orar 12:00-18:00). În 12 iulie se vor afișa rezultatele finale de la BAC 2024, după contestații.
Un candidat este declarat promovat la examenul naţional de Bacalaureat dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
- susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
- susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).
INTERVIURILE HotNews.ro