Richard Rahn: Ma bucur ca nu sunt bancher central
Care credeti ca sunt cauzele actualei crize a creditelor ipotecare din Statele Unite?
Intr-o perioada cu rate ale dobanzii extrem de reduse, mai multe banci au oferit – mai degraba iresponsabil – credite cu dobanzi foarte mici. Acestea erau insa variabile si s-au majorat odata cu ratele dobanzii de politica monetara. Creditorii nu au solicitat un avans considerabil persoanelor care-si achizitionau case, in unele cazuri el fiind zero.
Si, in momentul in care rata dobanzii a crescut, debitorii au ajuns in imposibilitate de plata. Principala problema a fost ca bancile au securitizat aceste imprumuturi si riscurile nu s-au indreptat catre cei care le initiasera. Astfel, ele au fost colectivizate, „impachetate“ si oferite spre achizitionare fondurilor de hedging si altor institutii din intreaga lume.
Pentru ca aceste credite individuale au fost oferite „la pachet“ cu alte tipuri de credite, nimeni nu a mai stiut exact cine ce detine, nici dimensiunea expunerii si nici institutiile expuse. Astfel, chiar daca pierderile din domeniul subprime (raportate la intregul sector financiar) sunt in realitate destul de mici, dificultatea este ca ele nu pot fi localizate.
Lipsa de transparenta a extins impactul de pe pietele financiare, lovindu-le mai tare decat ar fi trebuit din cauza lipsei de informatii privind amploarea fenomenului si institutiile implicate.
Care ar trebui sa fie pozitia bancilor centrale: sa injecteze lichiditate sau sa se abtina de la orice interventie? Cine actioneaza corect: Marvin King sauJean Claude Trichet si Ben Bernanke?
Bancile centrale au o problema, pentru ca nu ar trebui incurajat comportamentul iresponsabil al bancilor si al persoanelor care au luat credite al caror cost nu-l puteau suporta. Cu alte cuvinte, salvarea investitorilor si clientilor imprudenti de catre contribuabilii din intreaga lume nu este solutia optima. Acest lucru se va intampla daca se injecteaza prea multa lichiditate in piata.
Pe de alta parte, este interesul unei banci centrale sa introduca destula lichiditate suplimentara pentru ca bancile importante sa nu se prabuseasca. Bancile centrale ar vrea sa-i pedepseasca pe cei care au avut un comportament irational, dar nu prea mult, pentru a nu provoca cutremure mari in intreaga economie.
Sincer, uneori ma bucur ca nu sunt bancher central, iar acesta este unul dintre momentele deosebit de delicate, cand fiecare tabara prezinta propriile argumente legitime. Practic, bancile centrale incearca sa gaseasca o cale de mijloc. Atat Federal Reserve (Fed), cat si Banca Central Europeana (BCE) cauta sa vada cat de mult se poate extinde aceasta problema.
Daca ia amploare, ei vor incerca sa injecteze destula lichidate pentru a putea stopa acest fenomen, insa in niciun caz nu trebuie sa introduca atata lichiditate in sistem incat toata lumea sa poata scapa nepedepsita.
Astfel s-ar tolera comportamentul irational si fenomenul de „free ride“, iar singurul rezultat ar fi incurajarea unor manifestari investitionale si mai lipsite de rationalitate in viitor.
Ar putea fi revenirea la etalonul aur o solutie pentru evitarea crizelor ciclice?
Nu cred ca aceasta poate fi o solutie in prezent. Si am putea intra intr-o discutie destul de ampla legata de motivele pentru care aceasta varianta nu pare fezabila. In ultimele decenii, cele mai importante banci centrale au demonstrat ca pot face fata provocarilor si in absenta unui etalon aur.
In anii ’70, Statele Unite traversau o perioada cu rate inalte ale inflatiei si am sustinut atunci reintoarcerea la metalul galben. Insa etalonul aur nu este nici el perfect. Asa ca atunci cand lumea ma intreaba daca n-ar fi mai bine sa revenim la el eu raspund: „Mai bine in comparatie cu ce?“.
In ultimii 20 de ani, 25 chiar, Fed a reusit sa pastreze o rata medie a inflatiei de 2%, iar procesul pare tinut sub control. O rata a inflatiei de 2% nu este o problema. Daca rata inflatiei ar sari la 4 sau 5%, atunci m-as intoarce la aur si l-as privi ca pe o alternativa.
Pe de alta parte, avem exemplul Bancii Centrale a Japoniei, care s-a infruntat cu deflatia si in mod sigur nu vrem sa trecem printr-o asemenea experienta pentru ca exista pericolul sa intram intr-o capcana a lichiditatii. Cred insa ca BCE a facut o treaba foarte buna in ultimii ani, la fel si Banca Angliei, chiar si Fed.