Romania si MTO. Ce riscam dupa avertismentul Comisiei Europene privind deficitul bugetar

Comisia Europeană a avertizat România la începutul săptămânii că există o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu (celebrul MTO) din cauză că deficitul bugetar structural din 2016 a crescut la 2,6%, mult peste nivelul prevăzut de MTO, în valoare de 0,5%. Avertismentul este însoțit și de o propunere către Consiliul Uniunii Europene de a adopta o recomandare prin care să solicite țării noastre măsuri pentru a corecta aceste abateri. În caz contrar, România riscă declanșarea procedurii de deficit excesiv care prevede, printre sancțiuni, amenzi usturătoare pentru țara noastră, modificarea politicii de împrumut din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și poate duce până la suspendarea plăților din fondurile europene structurale și de coeziune.

Cum am ajuns în această situație și ce urmează mai departe

Deficitul structural al României a crescut de la 0,6% din Produsul intern brut (PIB) în 2015, la 2,6% din PIB anul trecut. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetare peste creșterea veniturilor, lucru cauzat de politicile din ultimii ani privind reducerea de taxe și de creșterea bruscă de salarii în domeniul bugetar. Este ceea ce a făcut și Guvernul Ponta și ceea ce a anunțat că va face acum și Guvernul Grindeanu. Prin această creștere a deficitului structural, România a deviat de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) de 0,5%, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene la care a aderat și țara noastră. Prin creșterea deficitului, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale noi crize economice, iar, pe termen mediu, Guvernul va trebui să reducă din cheltuielile bugetare nete ceea ce înseamnă creșteri de taxe, reduceri de salarii și pensii sau reducerea cheltuielilor cu investițiile. Mai mult decât atât, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 3,5% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă că, dacă lucrurile nu se schimbă, până la finalul anului în curs, instabilitatea macreconomică a României va crește și mai mult.

Din acest motiv, Comisia Europană a transmis luni un avertisment României și a propus Consiliului UE să adopte o recomandare țării noastre prin care să solicite corectarea acestei devieri. Consiliului Uniunii Europene are acum la dispoziție o lună pentru a adopta această recomandare către România și pentru a prezenta măsurile pe care țara noastră va trebui să le întreprindă pentru a reduce devierea de la MTO.

Ce trebuie să facă România

Propunerea de recomandare pentru țara noastră transmisă de Comisia Europeană către Consiliul UE cuprinde trei măsuri principale pe care Guvernul României trebuie să le adopte în maximum 5 luni de la publicarea recomandării, adică în mai puțin de jumătate de an din acest moment. Prima recomandare este ca Guvernul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere a cheltuielilor primare nete ale bugetului general consolidat, adică diferența dintre cheltuielile primare pentru bunuri și servicii și încasările primare din taxe și impozite, să nu fie mai mare de 3,3% comparativ cu anul 2016. Prin respectarea acestei măsuri, se poate asigura o ajustare a defictiului structural de 0,5%, așa cum se arată în documentul Comisiei. În plus, pe lângă această reducere, Guvernul va trebui să folosească toate câștigurile neprevăzute pentru a reduce deficitul. Nu în ultimul rând, România va trebui să comunice Consiliului până în data de 15 octombrie 2017 măsurile pe care le întreprinde ca răspuns la aceste recomandări.

Pe scurt, în cazul în care Consiliul adoptă propunerea de recomandare a Comisiei – și, cel mai probabil, o va face – România are mai puțin de jumătate de an la dispoziție să strângă cât mai mult cureaua pentru a reduce deficitul structural al bugetului și pentru a evita, astfel, declanșarea procedurii de deficit excesiv.

Ce riscă România dacă nu reduce deficitul

În cazul în care România nu adoptă măsurile de reducere a deficitului, Consiliul poate declanșa procedura de deficit excesiv. Odată declanșată această procedură, Consiliul poate adopta o serie de sancțiuni dure față de țara noastră, printre care amenzi în cuantum de până la 0,5% din PIB, solicitarea către Banca Europeană de Investiţii de a-și revizui politica de împrumuturi față de România și, cel mai grav, chiar suspendarea plăților din fonduri europene structurale și de coeziune.

În concluzie, avertismentul Comisiei Europene este cât se poate de îngrijorător pentru economia țării noastre și trage un mare semnal de alarmă. În primul rând, creșterea bruscă a deficitului bugetar arată o deteriorare îngrijorătoare a stabilității macroeconomice a României, ceea ce ne face mai vulnerabili în fața unor eventuale crize la nivel internațional, iar, pe termen mediu, va trebui să reducem cheltuielile nete, adică fie să creștem taxele, fie să reducem cheltuielile cu salariile, pensiile și investițiile. Sunt mari șanse ca aceste reduceri de cheltuieli să devină iminente în momente în care ne va fi mai dificil să le aplicăm decât acum când avem creștere economică.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Romania si MTO. Ce riscam dupa avertismentul Comisiei Europene privind deficitul bugetar

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”