România, AD 2021- Educația timpurie sau copiii vs. bugetul de stat

Era primăvara lui 2016 și, confruntați cu declinul demografic, multitudinea de probleme ale sistemului românesc de educație precum rata de abandon și sporirea analfabetismului funcțional, specialiști în domenii diferite gândeau în locuri diferite, fiecare în propriul microunivers profesional, la reforma educației timpurii în România ca soluție de salvare a viitorului bugetului de pensii.

Cum ideile bune aduc oameni laolaltă, în toamna lui 2017, oamenii ăștia s-au întâlnit si au adus în Parlament soluțiile gândite de fiecare în parte pentru a le arăta țării și aleșilor ei. De atunci până în martie 2018 ei au depus inițiativele legislative pentru obligativitatea grădiniței, finanțarea per capita a ante-preșcolarilor (copii de la naștere la 3 ani) și creditul fiscal pentru educație timpurie.

Schimbarea propusă era uriașă: copiii României aveau să urmeze servicii de educație timpurie de calitate, garantate și susținute de stat prin mecanisme directe sau indirecte, într-un sistem unitar, coerent si sustenabil.

Doi ani mai târziu, necesitatea reformei serviciilor de educație timpurie a fost cuprinsă și în Strategia Națională de Apărare a Tarii și implicit, toate proiectele depuse deveneau instrumente în operaționalizarea acestei strategii. Ceea ce în primăvara lui 2016 era doar o viziune devenea prioritate națională, iar în ultima lună a lui 2020 părea că părinților le va rămâne doar să aleagă serviciile de educație timpurie din proximitate, mecanismele statului se ocupau de restul. Ideal!

Trei luni mai târziu, la final de martie 2021, suntem tot acolo unde eram în primăvara lui 2016, educația timpurie s-a impus doar ca sintagmă în texte din Monitorul Oficial.

Grupa mare e obligatorie, dar de fapt nu e, pentru ca nu avem un mecanism care sa ne spună ce se întâmpla cu copiii care nu au fost la grădinița atunci când se înscriu la școală
Costul de finanțare per capita la ante-preșcolari nu a fost calculat de mai marii educației și nu sunt semne ca legea ar intra în vigoare în toamna lui 2021 (data la care a fost prorogat de guvernul Dăncilă)
Creditul fiscal pentru educație timpurie a fost suspendat pana în decembrie 2021 pentru că ministerul de Finanțe a calculat alt impact bugetar decât în realitate și mult prea târziu după dezbaterea bugetului.

Altfel spus, copiii lui 2018 – peste două sute de mii la număr, cei ai lui 2019 – tot peste două sute de mii și copiii lui 2020 – puțini peste 178.000 (cei mai puțini născuți din ultima sută de ani) au disponibile 22.000 de locuri în creșele acestei Românii în care educația timpurie este o prioritate națională.

Copii lui 2017, ai lui 2016 si 2015, 2014, în medie 200.000 de copii pe an, adică aproape 800.000 au 520.000 de locuri în grădinițe publice și 30.000 de locuri în grădinițe private.

E adevărat că noi, românii, avem o vorba: “copii cresc și pe balta gării”, dar costurile non-investiției în sistemul de educație timpurie sunt enorme.

James Hackman a primit în anul 2000 Premiul Nobel pentru Economie pentru formula sa de calcul a randamentului investiției în educația timpurie: un dolar investit în educația timpurie aduce în viitor 13 dolari. Altfel spus, ce nu investim azi (crezând ca facem economie la bugetul de stat) ne va costa de 13 ori mai mult în viitorul nu foarte îndepărtat.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

România, AD 2021- Educația timpurie sau copiii vs. bugetul de stat

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”