Ruperea USL, ruperea monopolului politic: efecte politice si economice

Prima si cea mai importanta consecinta a ruperii USL este disparitia monopolului politic instaurat de aceasta alianta, ce ajunsese la aproape 80% in Parlament. Intrarea PNL in Opozitie si constituirea noii majoritati guvernamentale, mult mai fragila, deschid jocul pe scena politica si fac improbabile derapaje majore precum martea neagra sau criza din vara 2012. Sistemul de checks and balances din lumea politica se reface intr-o oarecare masura, odata cu intarirea Opozitiei, care va putea cenzura mai eficient eventualele abuzuri ale noii Puteri. Care va fi insa impactul ruperii USL asupra cetatenilor, asupra mediului de afaceri, asupra unor institutii si proiecte majore precum BNR, TVR, Rosia Montana sau gazele de sist? Putem creiona deja citeva directii.

Consecintele politice

Dan Tapalaga a inventariat excelent consecintele politice ale ruperii USL. Deschiderea jocului politic e esential de subliniat din motivele enuntate mai sus. Odata rupt monopolul USL, vor fi infinit mai greu de ascuns pe ordinea de zi a Parlamentului sau a sedintelor de Guvern initiative legislative profund corupte, precum cele din martea neagra.

Dar si la nivel local va incepe sa functioneze cenzura Opozitiei. Chiar daca vor fi destule judete si localitati in care USL ramine functionala de facto, in relatia dintre PSD-isti si PNL-isti au aparut brese serioase, iar opinia publica are acum mai multe sanse sa fie informata despre eventualele intelegeri oculte sau acte de coruptie.

Un singur lucru ar mai fi de adaugat: presiunea pe PSD sa cistige prezidentialele este uriasa acum. Dupa cum insusi premierul recunostea intr-o sedinta cu activul de partid, daca PSD pierde, atunci „scapa cine poate„. Asa se face mobilizarea intr-un partid corupt. Necesitatea cistigarii prezidentialelor va elimina orice scrupule ale PSD-istilor, ceea ce inseamna presiune constanta pe institutii. Dar va duce si la greseli inevitabile, de care va profita Opozitia.

Consecinte economice

Primul test al PSD dupa ruperea USL a fost criza guvernamentala si impactul asupra leului. Din fericire, leul nu a avut de suferit pe piata financiara, asta si datorita dezinteresului investitorilor pentru intreaga zona (evenimentele din Ucraina i-au facut precauti, volumele tranzactiilor sint reduse). Pe termen mediu insa, e posibil ca pietele sa reactioneze la schimbarea unei majoritati ultra-solide (aproape 80%) cu una fragila, mai ales daca in momente esentiale vor aparea defectiuni la votul din Parlament.

In materie fiscala nu cred ca vom avea parte de schimbari bruste, cel putin atit timp cit sintem inca in interiorul acordului cu FMI. Daca insa PSD va considera ca acordul e prea restrictiv, ar putea lua in calcul ruperea inainte de termen, dupa cum arata si o analiza ING.

Nu e de ignorat insa posibilitatea ca PSD si aliatii sa promoveze eliminarea cotei unice de 16% si inlocuirea cu o cota progresiva. Odata ce Ministerul Finantelor va fi ocupat de mediocrul domn Liviu Voinea, aflat sub influenta totala a viceguvernatorului BNR Florin Georgescu – un socialist hard – e posibil sa vedem chestiunea urcata la loc de cinste pe agenda guvernului. Mai ales ca introducerea unei cote progresive de impozitare a veniturilor salariale ar fi o tema buna de campanie pentru un partid de stinga.

Ramine de vazut si atasamentul guvernului PSD+aliatii fata de reducerea taxarii muncii. Pentru liberali, scaderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator devenise o cheie de bolta a participarii la guvernare. Va fi la fel de interesat PSD sa continue proiectul liberalilor? Cred ca daca nu va avea o colectare buna la bugetul asigurarilor sociale in primul trimestru din 2014, Guvernul nu se va obosi sa caute alte solutii pentru a satisface aceasta cerere a mediului de afaceri, mai ales ca nu are pe cap nici o presiune din partea statisticilor privind somajul.

De somajul scazut se leaga si calculele PSD in privinta eventualelor miscari contestatare. Protestele anti-Rosia Montana au fost o exceptie pentru guvernele Ponta 1 si 2, care a beneficiat de o adevarat pace sociala. Si, atit timp cit somajul va ramine scazut, sint putine sanse ca guvernul Ponta 3 sa aiba parte de mitinguri de protest masive si sustinute in timp. Chiar si cresterea accizei la carburant poate fi relativ usor de trecut atit timp cit oamenii au locuri de munca. Perpetuarea starii de calm poate da senzatia guvernului ca mai are spatiu de manevra si in legatura cu alte taxe si impozite, mai ales daca ele vor afecta mai degraba direct companiile si nu angajatii.

O alta observatie justa a analistilor ING e aceea ca „Un guvern condus de socialisti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale”. Tradus in limbajul comun, mesajul e acesta: sint de asteptat masuri populiste. Prima a trecut aproape neobservata, in zgomotul produs de ruperea USL: salariile primarilor au fost marite substantial in prag de alegeri. Va rezista premierul Ponta la cererile tot mai stridente din partea tuturor pentru bani in schimbul voturilor? Probabil ca, sub constringerea externa (criteriile europene, acordul cu FMI), va incerca sa limiteze la maximum impactul bugetar al unor astfel de masuri punctuale, dar ele cu siguranta vor exista.

Miza BNR este una esentiala pentru viitorul Romaniei. Anul acesta se termina mandatul guvernatorului Mugur Isarescu, iar lupta de culise pentru sefia Bancii Centrale e una care produce deja efecte (vezi evolutia ezitanta a institutiei in scandalul electoratei, influenta crescinda a lui Florin Georgescu, apropierea lui Isarescu de Ponta, care a culminat cu invitarea jenanta a premierului la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa pentru Isarescu de catre Universitatea Bucuresti, adica institutia care a dovedit ca Victor Ponta si-a plagiat lucrarea de doctorat). Odata cu trecerea PNL in Opozitie, lupta politica pentru conducerea BNR se complica, iar PSD nu mai poate conta pe acea ultra-majoritate de 80% care i-ar fi inlesnit sarcina.

Legat de Rosia Montana, proiectul pare sacrificat in 2014: nu cred ca guvernul Ponta 3 va indrazni sa redeschida discutia intr-un an dublu electoral. Iar prezenta UDMR in guvern (poate chiar la Ministerul Mediului) va face si mai putin probabila elaborarea legislatiei necesare.

Un alt proiect sensibil este cel legat de explorarea si exploatarea zacamintelor de gaze de sist. Protestele locale s-au inmultit in ultimele luni in toata tara impotriva echipelor care fac prospectiuni, avind drept rezultat o crestere semnificativa a despagubirilor platite proprietarilor de terenuri unde se fac prospectiunile. Costurile au crescut asadar pentru companiile petroliere, iar presiunea publica e la fel de mare. Ramine de vazut cum va reactiona guvernul in relatia cu Chevron daca va avea de infruntat proteste in Bucuresti legate de gazele de sist. Miza acestui dosar e infinit mai mare pentru Romania decit miza Rosia Montana, unde guvernul isi permite sa puna proiectul pe hold inca un an.

TVR e inca un punct fierbinte pe harta relatiilor PSD-PNL. Stelian Tanase, sef interimar peste vlaguita institutie, a avut girul PNL pentru a ocupa functia. E putin probabil ca PSD sa-l pastreze, mai ales ca cei doi moguli care ofera sustinere mediatica masiva pentru PSD (Sebastian Ghita – RTV si Dan Voiculescu – Antena 3) au interese de business reale legate de televiziunea publica.

Portul Constanta va reveni pe agenda politica odata cu plecarea ministrului liberal al Transporturilor, Ramona Manescu. Sefii Republicii Constanta, Radu Mazare si Nicusor Constantinescu, fac presiuni imense asupra lui Ponta pentru a le ceda pachetul majoritar de actiuni la Port, dar pina acum Ponta s-a ascuns in spatele ministrilor liberali – evident reticenti la a lasa din mina o astfel de afacere. Cu o nevoie mare de voturi atit la europarlamentare, cit si la prezidentiale, Victor Ponta ar putea ceda.