Ruptura dintre PPE şi Fidesz – un preludiu la restructurarea spectrului politic european?

Ulterior suspendării Fidesz din PPE în martie 2019 şi a alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2019, părea că relaţiile dintre aceşti doi actori politici sunt tensionate dar stagnează. Tensiunile dintre PPE şi Fidesz s-au accentuat însă foarte mult la sfârşitul anului 2020, pe fondul acuzaţiilor continue ale lui Viktor Orbán la adresa PPE. Accelerarea procedurilor de excludere a Fidesz a fost anticipată chiar şi în acest context de puţini analişti, printre care István Szent – Iványi, fost membru al Parlamentului maghiar şi al PE, fost sub-secretar al Ministerului de Externe şi în prezent analist de politică externă.

Pe data de 18 decembrie 2020 PPE a decis începerea revizuirii Regulamentului său de Procedură pentru ca excluderea unui partid membru să fie posibilă, nu doar excluderea unor membri individuali. În februarie 2021 la reuniunea dedicată acestei revizuiri membrul Parlamentului European din partea Fidesz, Lászlo Trócsányi, a ameninţat că Fidesz va contesta grupul PPE în faţa Curţii Europene de Justiţie, semn al tensiunilor majore dintre Fidesz şi grupul PPE.

PPE a ales o cale procedurală foarte inspirată pentru a exclude Fidesz. S-a stabilit majoritatea de două treimi pentru excludere dar şi regula de majoritate simplă în cazul unui partid care este deja suspendat – singurul partid în această situaţie fiind Fidesz.

Odată adoptată această regulă, Viktor Orbán l-a ameninţat pe liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, cu retragerea voluntară a Fidesz. În scrisoarea adresată de Orbán lui Weber, acesta îi recomanadă “întoarcerea la moştenirea lui Martens”, reamintind faptul că Wilfried Martens a unit mai multe partide de diverse orientări de centru – dreapta din Europa de Est sub egida PPE, asigurând astfel Fidesz un loc în această familie politică europeană.

Pe data de 3 martie, 148 de membri ai grupului PPE din Parlamentul European au decis adoptarea noului Regulament de Procedură, iar 28 au votat împotrivă. Între cei care au votat împotriva noului Regulament s-au numărat membrii Partidului Democrat Sloven al premierului Janez Janša, membrii ÖVP al cancelarului austriac Sebastian Kurz, precum şi membrii UDMR. Armin Laschet, noul lider al CDU, a evitat să se exprime referitor la locul Fidesz în PPE.

Acest vot reprezintă de fapt ultimul pas înainte de excluderea Fidesz. În aceeaşi zi Viktor Orban a adresat o nouă scrisoare lui Manfred Weber, prin care îl informează că membrii Parlamentului European din partea Fidesz demisionează din grupul PPE.

Weber nu a răspuns la această scrisoare, ca dealtfel la niciuna din cele adresate de Viktor Orbán, dar a declarat după votul din grupul PPE că Fidesz s-a îndepărtat de valorile părinţilor fondatori ai PPE, inclusiv Konrad Adenauer şi Helmut Kohl.

Care este adevărata natură a acestui gest unilateral anunţat de Viktor Orbán? Fidesz nu a părăsit PPE, ci doar şi-a retras cei 13 parlamentari din grupul PPE din Parlamentul European. Următoarea mişcare va fi excluderea Fidesz sau retragerea sa voluntară, ca efect al apartenenţei la un alt grup politic din Parlamentul European. PPE a declarat oficial pe data de 4 martie că Fidesz se află în faţa unei proceduri de excludere dar acest aspect poate fi decis doar de către Adunarea Politică a PPE care se va reuni doar “atunci când va fi sigur ţinând cont de situaţia pandemică”.

Cine a pierdut din ruptura dintre Fidesz şi PPE? Fidesz a pierdut apartenenţa la cea mai puternică familie europeană de partide. Viktor Orban a dorit să transforme PPE pentru a semăna cu Fidesz, o încercare extrem de ambiţioasă care a eşuat. Din această perspectivă, pierderea apartenenţei la PPE este un eşec al Fidesz. PPE a avut nevoie de Fidesz câtă vreme a deţinut o majoritate în Parlamentul European, alături de grupul socialiştilor europeni. După alegerile din 2019, când ambele grupări politice au pierdut voturi şi a fost necesară coalizarea cu Renew Europe pentru a forma o nouă majoritate, nu a mai contat atât de mult pentru PPE apartenenţa celor 12 membri ai Parlamentului European din partea Fidesz. Aceasta explică de ce înainte de aceste alegeri PPE nu a mers mai departe de suspendarea Fidesz, iar după configurarea noii majorităţi nu a avut nicio rezervă în a începe procedura de excludere.

Ulterior datei de 4 martie a început o ofensivă pe plan intern a Fidesz împotriva CDU şi CSU. Ministrul de externe maghiar Peter Szijjártó a declarat că Manfred Weber nu dedică suficient timp combaterii pandemiei în Germania şi este mai preocupat de relaţia PPE – Fidesz, afirmând că din acest motiv “ar trebui să îi fie ruşine”, iar “faptul că Fidesz nu mai aparţine unui partid condus de o astfel de persoană” este un lucru bun. Ministra justiţiei Judit Varga a declarat că vina aparţine doar lui “Herr Weber” care a slăbit delegaţia PPE din Parlamentului European, în loc să o ţină unită. Balázs Hidvégi, membru al Parlamentului European din partea Fidesz, a declarat că acest partid nu este euro-sceptic, nu critică Europa, ci doar “birocraţia de la Bruxelles”.

Declaraţia lui Hidvegi ţine deocamdată loc de răspuns la marea întrebare a momentului: încotro se va îndrepta de acum înainte Fidesz, la ce grup politic din Parlamentul European va adera? Imediat după retragerea Fidesz din grupul PPE, co-preşedinţii Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (PCRE), polonezul Ryszard Legutko (PiS) şi italianul Raffale Fitto (Fratelli d’Italia), şi-au exprimat simpatia cu Fidesz. Liderul grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, Jörg Methuen (AfD), a fost mai direct şi a anunţat că Fidesz este binevenit în acest grup (din care mai fac parte Lega lui Salvini şi Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen.

Viktor Orbán a adresat, imediat după retragerea Fidesz din grupul PPE, o scrisoare lui Georgia Meloni, liderul Fratelli d’Italia care este şi preşedintele PCRE. În această scrisoare, Orbán nu face nicio menţiune despre o posibilă apartenenţă a Fidesz la PCRE, ci doar îşi manifestă aprobarea faţă de gestul Fratelli d’Italia de a rămâne în opoziţie faţă de noul guvern Draghi: “după ce am petrecut 16 ani în opoziţie, am învăţat că victoria nu este niciodată definitivă iar înfrângerea nu este niciodată fatală. Doar un lucru contează: dacă suntem pregătiţi să continuăm lupta”. Meloni l-a vizitat pe Orban, iar în 2019 Orban a întors acest gest.

Strategia lui Viktor Orbán legată de viitoarea apartenenţă a Fidesz la un grup politic din Parlamentul European este extrem de abilă. Pe de o parte, Orban îl încurajează pe primul – ministru sloven Janša, preşedintele SDS, să renunţe la apartenenţa la PPE şi să se alăture PCRE. Acest grup politic este deja angajat într-un dialog cu SDS în acest sens. Orbán încurajează şi Lega pentru a se alătura PCRE. Viktor Orbán, deşi conduce un partid care nu este încă membru al PCRE, este cel mai activ exponent al acestui grup! Dacă Lega s-ar afilia PCRE, ar aduce o zestre de 27 de membri ai PPE, la care s-ar adăuga cei 13 ai Fidesz şi cei 4 ai SDS. Având în vedere faptul că PCRE are în prezent 62 de membri, ca urmare a aderării celor trei partide ar avea 106 membri, devenind al treilea grup politic din Parlamentul European, după PPE şi socialişti, la egalitate cu Renew Europe care reuneşte în prezent tot 106 membri.

Obstacolul de care se loveşte în prezent Viktor Orbán este politica internă italiană. Lega pune o condiţie pentru a adera la PCRE: excluderea Fratelli d’Italia. Acest partid are doar 2 membri în PCRE şi a intrat recent într-un conflict major cu PiS, după ce Georgia Meloni s-a pronunţat pentru renunţarea la sancţiunile UE la adresa Federaţiei Ruse. Va interveni Viktor Orbán în acest conflict, având în vedere relaţiile sale foarte bune cu PiS şi deopotrivă cu Meloni? Greu de anticipat în acest moment. Este însă cert că Orbán va folosi relaţiile sale personale pentru a poziţiona cât mai bine Fidesz în cadrul unui grup politic puternic din PE.

PCRE oferă Fidesz şi Lega conducerea acestui partd şi a grupului politic din Parlamentul European, la alegere. Cu alte cuvinte, Meloni, în numele Fratelli d’Italia, doreşte intrarea Lega în PCRE, în timp ce Lega nu doreşte ca Fratelli d’Italia să mai facă parte din PCRE. Nu doar Orbán doreşte să fie mediator în toate aceste relaţii politice complicate, ci şi Salvini . Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro