Schema 3+1 și alte coincidențe în Justiția sub zodia PSD

Dacă actele normative ar fi persoane, foarte tinere în cazul de față, pun prinsoare că OUG 8 ar fi foarte, foarte supărată. Sora sa mai mare, OUG 7, are parte de toată atenția. Are parte de acuzații, dezbateri, manifestații publice, negocieri. I s-a adus deja o ajustare – sau cosmetizare, depinde pe cine întrebi. Se vorbește de ea peste tot, e celebră. OUG 8, în schimb, a trecut aproape neobservată. E atât de nedrept. Mai ales că sunt atâtea similarități între ele. Ambele poartă semnătura ministrului Toader. Ambele introduc în domeniul justiției o doză serioasă de arbitrar, sunt un exemplu de legiferare ad-hoc, incompatibilă cu ideea unui stat de drept. Ambele sunt categoric neconstituționale, cel puțin pe formă, nefiind adoptate ca urmare a unei situații extraordinare.

Da, OUG 8 merită un dram din atenția pe care guvernarea actuală o vrea împărțită, mărunțită între cât mai multe orori, venind în valuri (ca paranteză, știați că am depășit pe anul trecut ținta de deficit de 3%?). Ordonanța e menită să reglementeze modul de alegere al magistraților pe care statul nostru îi va propune ca procuror și procuror delegat la EPPO, Parchetul European. Există un regulament european care ar fi trebuit transpus în legislație, regulament care impune restricții și criterii precise de selecție, condiții de independență, integritate etc. Acest regulament a fost în esență ignorat de Ordonanța noastră. În regim de urgență, ministrul Justiției din guvernul PSD a decretat că candidații pentru posturile de procurori la EPPO sunt practic aleșii ministrului Justiției din guvernul PSD.

Prevederile OUG 8 ascund acest fapt, dar o fac destul de prost. Modul de operare are doi pași. Primul l-am indicat mai sus, legea este (tran)scrisă astfel încât să fie lăsată fără vreun fel de relevanță în proces. Actul normativ, la acest capitol, este eliberat de povara oricăror norme, fiind practic inaplicabil. În loc de asta avem verbiaj, povești de tipul „să fie bine ca să nu fie rău”. Iată exemplificarea în OUG 8

Articolul 1 (7) Evaluarea candidaților se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum și a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.

Ce înseamnă asta? Absolut nimic. Într-un scheci absurd un evaluator s-ar pregăti să puncteze pe baza aspectelor irelevante, analizând documente care n-au fost depuse și antecedente pe care nu le poate verifica, înainte să i se atragă atenția că legea îi cere altceva. Sau, ca să întreb altfel, cum se poate aplica efectiv această prevedere legală? Exact, nicicum. OUG 8 consacră de fapt o decizie politică în această privință, o decizie discreționară, neconstrânsă în vreun fel relevant, bazată strict pe aprecierea de oportunitate a celor care o iau. Dar cine sunt aceștia?

Aici avem pasul următor al schemei. Pe lege decizia aparține unei comisii. Aceasta are patru membri, sau mai precis de 3 + 1, iar din cei trei prevederile legale îi dau unuia un primat evident. Dacă la primul pas s-a ascuns, prost, faptul că decizia e discreționară, la al doilea se ascunde, la fel de prost, faptul că ea aparține unei singure persoane. În cazul OUG 8, e vorba de ministrul Justiției.

Articolul 1 (2) Candidații în numele României pentru funcția de procuror european sunt selectați în urma unui interviu în fața unei comisii de selecție prezidate de ministrul justiției și din care fac parte președintele Consiliului Superior al Magistraturii și doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, desemnați de către ministrul justiției.

Cum va funcționa în practică comisia asta? Nu, haide să întreb ceva mai aplicat: în ce condiții este posibil ca această comisie să blocheze decizia ministrului Justiției în materie? Păi numai dacă amândoi specialiștii desemnați de acesta votează împotriva lui. Prevederile sunt de așa natură încât dacă doar unul votează împotriva celui care l-a pus în comisie, aceasta se blochează într-un vot 2-2. Legea nu ia în calcul acest caz(!); în practică situația va fi rezolvată, eventual după un alt OUG, prin numirea unei noi comisii, adică redesemnarea „specialiștilor” de către ministru. Ghiciți cine se va regăsi în noua comisie și cine nu. Notați că OUG 8 are prevederi identice apropo de „specialiști” la fel ca în cazul candidaților înșiși, așa cum explicam mai sus: e inaplicabilă. Dacă ministrul desemnează pe cineva, acesta e specialist și gata. Nu există nici măcar prevederi care să elimine conflictul de interese, „specialiștii” pot fi găsiți între subordonații de la minister, de exemplu. Astfel, așa cum spuneam, OUG 8 îi dă ministrului Justiției putere discreționară în procesul selectării magistraților propuși spre delegare la EPPO.

Acestea fiind spuse, întrebarea este de ce ar valida această farsă evidentă celălalt membru de drept al comisiei, un magistrat, ba chiar unul care reprezintă toți magistrații, mă refer la președintele CSM? Ar avea toate motivele să refuze, însă speculez că dna judecător Savonea își va da concursul fără să facă nazuri.

Vedeți voi, a naibii concidență, exact schema de mai sus o avem în alt caz, și anume la conducerea Secției pentru anchetarea magistraților, SIIJ. Și acolo legea este practic inaplicabilă în procesul de selecție, un așa-zis „concurs”, o evaluare pe criterii vagi care ascunde prost o decizie discreționară. Nu, nu CSM decide, așa cum mințea procurorului-șef SIIJ, plenul nu face decât să valideze formal decizia unei comisii – o poate invalida doar dacă e fraudă, or, cum se demonstrează o fraudă în „evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei”? Iar comisia, surpriză, are patru membri, trei judecători aleși de secția de judecători exclusiv din rândul celor cinci membri ai secției care au grad peste cel de Curte de Apel. La aceștia se adaugă un procuror ales de secția respectivă. Procurorii din CSM au avut bunul simț să refuze farsa asta, însă dna Savonea, președintă a CSM, și membră a Comisiei respective, n-a fost deranjată câtuși de puțin de asta.

• Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro