Schema națională de vaccinare în 2019: Ce vaccinuri recomandă Ministerul Sănătății și la ce vârstă se administrează fiecare vaccin

Bebelușii și copiii trebuie să primească, încă din prima zi de viață și până la vârsta de 14 ani, vaccinurile incluse în Schema națională de vaccinare, realizată de Ministerul Sănătății. Aceste vaccinuri sunt doar recomandate, deoarece România nu are în acest moment o lege care să prevadă obligativitatea vaccinării. Un proiect de lege ce prevede sancțiuni pentru părinții care refuză să își vaccineze copiii este, de un an și jumătate, blocat într-un sertar la Parlament. Cu toate acestea, sunt școli care nu primesc copii nevaccinați. Vezi în articol cum arată Schema națională de vaccinare în acest an și la ce vârstă trebuie administrat fiecare vaccin.

Costul tuturor vaccinurilor care figurează în Calendarul Național de Vaccinare este suportat, teoretic, de către statul român. Practic însă, în țara noastră au existat și cazuri când o parte dintre aceste vaccinuri au lipsit temporar din maternități sau de la medicii de familie, iar părinții copiilor au fost nevoiți să le cumpere.

HotNews.ro a semnalat, în vara anului trecut, lipsa vaccinului hepatitic B (Hep B), care se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață. De asemenea, în toamna anului trecut, doctorii se plângeau că vaccinul hexavalent, care se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni, nu se găsea în cabinetele medicilor de familie.

În ultimii ani s-au înregistrat, periodic, și discontinuități în aprovizionarea medicilor de familie cu vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-urlian), în condițiile în care România traversează, de 3 ani și jumătate, cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent.

În România, vaccinarea se face conform Calendarului Național de Vaccinare, elaborat de Ministerul Sănătății:

I.Vaccinuri care se fac în primul an de viață:

1.Vaccinuri care se fac în maternitate:

• Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață.

• Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață.

2.Vaccinuri care se fac la medicul de familie:

• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni

• Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni

• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni

• Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni

• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni

• Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni

• Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni

II.Vaccinuri care se fac după primul an de viață:

• Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani

• Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani

• Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI – se administrează copiilor la vârsta de 8 ani

• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani

Precizări ale MS:

• Vaccinul pneumococic conjugat va fi inclus în calendarul național de vaccinare în funcție de fondurile disponibile.

• Copiii cu vârsta de 6 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinați cu VPI, iar cei care nu au în antecedentele vaccinale o doză de DPTa vor fi vaccinați cu DTPa-VPI.

• Copiii cu vârsta de 8 ani care au în antecedentele vaccinale o doză de DTPa la 4 ani vor fi vaccinați cu VPI (copiii care nu au fost școlarizați în clasa pregătitoare).

Vaccinurile din Calendarul național sunt teoretic gratuite, dar ele nu se găsesc întotdeauna la medic

Potrivit Ministerului Sănătății, costul tuturor vaccinurilor care figurează în Calendarul Național de Vaccinare este suportat de către statul român. În țara noastră au existat, însă, și cazuri, când o parte dintre aceste vaccinuri au lipsit temporar din maternități sau de la medicii de familie, cazuri în care părinții copiilor au fost nevoiți să le cumpere.

În vara anului trecut, în maternitățile din România nu se găsea vaccinul hepatitic B (Hep B), care se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață. (Pe larg aici)

În toamna anului trecut, medicii se plângeau că vaccinul hexavalent, care se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni, nu se găsea în cabinetele medicilor de familie din București. (Pe larg aici)

De asemenea, în ultimii ani s-au înregistrat, periodic, discontinuități în aprovizionarea medicilor de familie cu vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-urlian), în condițiile în care România traversează, de 3 ani și jumătate, cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent.

Calendarul Național de Vaccinare reprezintă programul oficial, recomandat pentru vaccinarea tuturor persoanelor eligibile, în funcție de vârstă. El se stabilește în funcție de situația epidemiologică a bolii ce poate fi prevenită prin vaccinare, de factorii care influențează răspunsul imun postvaccinal și de disponibilitatea vaccinului. Calendarul de vaccinări este revizuit periodic.

Calendarul Național de Vaccinare este disponibil integral pe site-ul Ministerului Sănătății: http://desprevaccin.ro/calendar-vaccinare/

A doua categorie: Vaccinurile opționale. Nu sunt asigurate gratuit, dar sunt recomandate de Ministerul Sănătății

În afara vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare, care sunt recomandate de Ministerul Sănătății și sunt asigurate gratuit, de cele mai multe ori, în maternități și în cabinetele medicilor de familie, există și o a doua categorie de vaccinuri – vaccinurile opționale.

Vaccinurile opționale nu sunt asigurate gratuit în maternități și în cabinetele medicilor de familie, precum cele incluse în Calendarul Național de Vaccinare, dar sunt și ele recomandate de Ministerul Sănătății.

Vaccinurile opționale recomandate de Ministerul Sănătății:

• Vaccinul Rotaviral – este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.

• Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „bubatul mare” sau „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.

• Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.

• Vaccinul Hepatitic A – e administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).

• Vaccinul HPV – bivalent, tetravalent și nonavalent, se face intramuscular. Se administrează în 2 sau 3 doze, între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian, anal. Vaccinul tetravalent protejează și împotriva condilomatezei acuminate (vegetații veneriene).

În România, țara cu două epidemii în desfășurare, proiectul legii vaccinării zace blocat de un an și jumătate în Parlament

România are un proiect de lege a vaccinării blocat de un an și jumătate în Parlament, chiar dacă este țara cu cea mai gravă epidemie de rujeolă de pe continent, iar, de aproape 3 luni, în țara noastră a fost declarată oficial și epidemie de gripă.

16.450 de cazuri de rujeolă și 62 de decese produse de boală s-au înregistrat în România în ultimii 3 ani și jumătate, de la declararea epidemiei, în urmă cu 3 ani și jumătate.

În ceea ce privește epidemia de gripă, declarată oficial acum aproape 3 luni, aceasta a provocat 195 de decese, dintr-un total de 2.239 de cazuri de îmbolnăviri confirmate de medici.

Proiectul legii vaccinării, elaborat de Ministerul Sănătății, așteaptă de un an și jumătate să ajungă la vot în plenul Parlamentului, dar este blocat într-un sertar la Comisia de Sănătate din Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Sănătății, a fost aprobat de Guvern pe 9 august 2017, în mandatul de ministru al lui Florian Bodog, și a ajuns la Parlament o zi mai târziu. Pe 23 octombrie, el a fost adoptat de Senat, apoi a ajuns la Camera Deputaților (for decizional) unde stă blocat în comisii de un an și jumătate. În prezent, se află la Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, unde termenul de depunere a raportului ar fi trebuit să fie 7 noiembrie 2017, conform calendarului de pe site-ul Camerei Deputaților.

Așteptat cu nerăbdare de medici, care se plâng că în țara noastră „mor copii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare”, dar considerat „controversat” de adepții curentului anti-vaccin, proiectul de lege aduce câteva prevederi-cheie: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevazute in Calendarul National de Vaccinare, posibilitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să fie amendați, obligativitatea ca Ministerul Sănătății să asigure, în avans, un stoc de vaccinuri cel puțin egal cu necesarul anual și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în cazul în care în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Proiectul de lege riscă însă să fie golit de conținut: 95 de parlamentari susțin o serie de amendamente depuse de deputatul PSD Cristina Dumitrache, care vrea „eliminarea sancțiunilor excesive”.

Categoriile de vaccinări obligatorii incluse în proiectul legii vaccinării:

• vaccinările cuprinse în Calendarul Național de Vaccinare pentru copii;

• vaccinările impuse de situații epidemiologice care implică vaccinarea ca masură de intervenție în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare;

• vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private;

• vaccinările pentru alt personal din unitatile publice și private care prin natura atributiilor sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție ce ar putea pune in pericol sanatatea publica, stabilite prin Hotarare de guvern.

Proiectul legii vaccinării, în varianta adoptată de Senat, poate fi citit integral aici.

Amendamentele depuse la proiectul legii vaccinării pot fi consultate aici.