Schengen, pe intelesul tuturor

In 25 aprilie 2005, malul raului Mosel a fost sadit cu 27 de frasini. Puietii au fost daruiti de Romania comunei Schengen, aflat la rascrucea a trei tari: Germania, Franta, Luxemburg. Prin acest gest, se sarbatorea semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Copaceii au crescut, la 1 ianuarie 2007 Romania a aderat. Acum, frasinii sunt copaci adevarati. In martie anul viitor, pe cand crengile lor vor inmuguri pentru a saptea oara, Romania se vrea intrata „in Schengen”. In spatiul Schengen, care e ca un cec, in alb.

• Realitatea bate filmul

Aderarea la Uniunea Europena a declansat, la 1 ianuarie 2007, o euforie de nedescris la romani si la bulgari. Intrarea in UE insemna pentru cetateni libertate de miscare, oportunitati noi de munca si castig, o altfel de identitate. Reformarea institutiilor statului si accesul la banii europeni au catalizat si ele entuziasmul celor doua noi membre ale UE.

Pe agenda sta acum intrarea in spatiul Schengen. Este aceasta doar o „problema tehnica”, rezolvabila la nivel de institutii si stat? Teoretic, da. Practic, ea este problema a 21,5 milioane de romani, a 7,6 milioane de bulgari si a aproximativ 500 de milioane de europeni.

Libera circulatie a adus multe lucruri bune, dar si cateva rele, potentate in spatiul comunitar. Contrabanda, traficul de persoane, mica si marea criminalitate s-au „europenizat”. Confruntarea cu efectele nomadismului unor etnii a devenit palpabil. Comisia Europeana s-a trezit, pe langa agenda sa normala de lucru, cu teme noi.

Ca mai totdeauna in istorie, „realitatea a batut filmul” in procesul largirii UE. Iar cu extinderea spatiului Schengen, programata pentru 27 martie 2011, probabil ca va fi la fel.

• Schengen pentru calitatea vietii

In studiul publicat in luna octombrie a acestui an „Pregatiti pentru Schengen? Absolventi cu indulgenta“ de Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul Roman de Politici Europene, apare urmatoarea afirmatie:

„Pentru Bucuresti si Sofia, accederea la Spatiul Schengen in 2011 reprezinta mai mult o miza politica, cu un impact mai mult psihologic decat economic sau social. Calitatea vietii romanilor si bulgarilor nu se va imbunatati dupa accederea in spatiul Schengen, dar faptul ca vor trece granitele terestre fara sa mai opreasca masina este de natura sa mai elimine o parte din complexele de cetateni europeni de mana a doua“.

Miza preponderent politica si impactul mai mult psihologic al intrarii in spatiu Schengen sunt percepute ca atare doar intr-un cerc relativ restrans. Daca pentru unii primeaza orgoliul national sau interesele de grup politic, pentru o imensa masa de oameni va conta faptul ca vor putea sa transporte peste granite anumite cantitati de bunuri, fara a da spaga la vamesi.

Prin aceasta, calitatea si moralitatea vietii lor se va imbunatati, pentru ca vor iesi din cercul vicios al coruptiei si mitei, in care nu numai cel care ia, ci si cel care da, se face vinovat.

Cine crede insa ca, odata cu intrarea in spatiul Schengen, nu mai exista reguli si controale de nici un fel, se inseala.

• Spaga si protectie

La frontierele de vest ale Romaniei, vamesii nu vor mai intreba de alcool si tigari, trecandu-le apoi cu vederea si bagand spaga in buzunar. Asta nu inseamna ca, pe tot parcursul unei calatorii, de exemplu din Romania spre Germania, nu poti avea surprize.

Vama efectueaza controale mobile in parcari, la benzinarii sau tragand pe dreapta orice transport de marfa sau vehicol de calatori care i se pare in neregula, sau suspect. Nici traficul feroviar si nici cel aerian nu sunt scutite de astfel de controale.

Eliminarea controlului vamal formal de la frontiere nu inseamna lipsa oricarei reglementari. In interiorul spatiului Schengen actioneaza unitati de control mobile, care supravegheaza circulatia marfii din punctul de vedere al respectarii prevederilor vamale.

Acestea se refera nu doar la cantitatile de marfa permise la transport unui calator privat sau unei firme, ci si la aplicarea asa-numitelor „interdictii si restrictii“, care opereaza in scopul protectiei consumatorului si a diversitatii biologice, combat produsele piratate sau consumul de droguri.

Cele cinci mari domenii in care se aplica interdictii si restrictii vamale sunt:

1) Protectia moralitatii, ordinii si sigurantei publice (ex. materiale pornografice cu caracter interzis, publicatii cu continut interzis prin Constitutie, arme)

2) Protectia vietii si sanatatii omului (ex. alimente, medicamente)

3) Protectia mediului inconjurator si a diversitatii biologice (ex. deseuri, boli animale, specii de flora si fauna protejata)

4) Protectia bunurilor culturale cu valoare artistica, istorica sau arheologica

5) Protectia folosirii drepturilor de marca si patent

• Bere la discretie

Calatorul roman sau bulgar in spatiul Schengen s-ar putea bucura anul viitor, sa duca fara grija 10 kg de cafea, 4 cartuse de tigari si 110 litri de bere, de exemplu. Peste cantitatile de referinta ale unor produse, poate aparea suspiciunea ca ele sunt introduse in scop comercial. Iar in acest scop, marfa trebuie fiscalizata.

Indiferent insa de cantitate, introducerea marfii de contrabanda este sanctionata.

Chiar daca pentru automobile si alte vehicole cu motor considerate noi nu se mai intocmesc documente vamale, obligatiile fiscale raman. Nici combustibili nu se pot transporta dupa voia inimii, ci doar in rezervorul masinii si intr-o canistra speciala, de 20 de litri.

Despre toate aceste lucruri pe care e bine ca oamenii sa le stie, nu se prea vorbeste. E prea devreme, sau autoritatile sunt ocupate cu studii, proiecte, achizitii, implementari, informatizari? Si in perioada premergatoare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, s-au tot bifat parametri, s-au tot pus si scos stegulete.

Cum s-a europenizat Romania si cum s-a romanizat Europa, dupa 2007, e evident. Cum se va schengeniza Romania si viceversa, ramane de vazut.