Scrisoare a ANRE către Comisia Europeană: Există o "probabilitate semnificativă" a sistării de către Rusia a furnizării de gaze prin Ucraina

Pericolul sistării tranzitului de gaze prin Ucraina de către Rusia este pomenit pentru a doua oară într-un document de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). De data aceasta într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, săptămâna trecută. Potrivit documentului obținut de HotNews.ro, ANRE scrie despre un fenomen speculativ în privința prețurilor la gaze, pe „fondul unei probabilități semnificative a întreruperii în furnizarea gazelor naturale provenite de pe direcția Ucraina”. Scrisoarea a fost transmisă în contextul procedurii foarte avansate de infringement pe gaze, care ar putea trimite România, în doar câteva zile, în fața instanței europene.

Reglementatorul încearcă să convingă autoritățile de la Bruxelles că se implică în rezolvarea problemei cu infringementul, declanșat în urma aprobării controversatei OUG 114/2018, a OUG 19/2019 care clarifică OUG 114 și a Ordinului ANRE 52/2019 care pune în aplicare OUG 114.

ANRE a mai scris despre pericolul sistării tranzitului de gaze prin Ucraina și într-un document publicat săptămâna trecută, pentru scurt timp, pe site-ul său. Atunci arăta că pentru următoarea iarnă există „suspiciuni rezonabile” ca furnizarea gazelor naturale pe direcţia Ucraina să fie redusă, motiv pentru care ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori și trecerea unor grupuri termoenergetice pe păcură. Documentul ANRE a fost retras pentru câteva minute de pe site, chiar dacă a fost preluat de presă, și înlocuit cu unul din care au fost eliminate paragrafele referitoare la posibilitatea ca Rusia să reducă tranzitul de gaze.

Practic, ANRE nu dorește să transmită public această informație. Nici scrisoarea către Comisie nu este publică.

Rusia amenință de trei ani că de la 1 ianuarie 2020 nu va mai furniza gaze prin Ucraina către Europa. Acordul cu Ucraina pentru furnizarea gazelor expira, după 10 ani, la sfârșitul lui 2019, iar în contextul tensiunilor dintre cele două țări, acesta ar putea să nu mai fie înnoit. De altfel, Rusia s-a pregătit, cu sprijinul masiv al Germaniei, pentru acest moment critic, construind Nord Stream 2, conducta de 55 miliarde metri cubi care ocolește Ucraina. Ritmul lucrărilor este foarte rapid, ajungând de la 50% grad de realizare, în luna mai, la 75% în august. Rusia susține că această conductă care ajunge în Germania, ocolind Ucraina, va fi operațională la sfârșitul anului. În partea de sud, Rusia lucrează intens la cele două conducte TurkStream, fiecare de câte 15,75 miliarde metri cubi. Una ar urma să se oprească în Turcia, urmând să fie operațională de la începutul lui 2020, iar cealaltă va ajunge în Bulgaria, apoi în Serbia și Ungaria.

Dacă Rusia își va pune în practică amenințările chiar în această iarnă, România nu este foarte bine pregătită. De exemplu, ANRE ar fi trebuit să oblige operatorii să înmagazineze gaze la capacitatea maximă de acum, de circa 3 miliarde metri cubi. Obligația de înmagazinare pentru această iarnă este de circa 2,2 miliarde metri cubi. Reprezentanții ANRE susțin neoficial că depozitele se vor umple, totuși, până la capacitatea maximă, tocmai pentru că există această teamă în legătură cu sistarea tranzitului de gaze.

Pentru situația sistării livrărilor de gaze din Rusia via Ucraina, Ministerul Energiei arăta în luna mai, într-un document, că există următoarele posibilități de acoperire a consumului intern.

1. Activarea eventualelor capacități de producție, nerentabile în condiții normale. Bineînțeles, pe cheltuiala companiilor. Ar fi costurile de repornire, plus cheltuielile cu funcționarea unor sonde nerentabile.
2. Majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și majorarea volumelor extrase din depozite. O astfel de măsură trebuie gândită din timp, înmagazinarea trebuie pregătită cu câteva luni înainte, iar pentru majorarea volumelor extrase trebuie făcute investiții.
3. Creșterea cantităților importate pe relația Ungaria și Bulgaria. Accesarea de surse alternative din import. Deocamdată, Transgaz încă lucrează la interconectările cu Ungaria și Bulgaria.
4. Trecerea producătorilor de energie electrică și termică pe combustibili alternativi. Întreruperea livărilor de gaze către mari consumatori.

Însă toate acestea sunt măsuri de moment. Pe termen lung, România nu este pregătită pentru un astfel de scenariu, chiar dacă Rusia a anunțat încă de acum trei ani că intenționează să reducă tranzitul de gaze prin Ucraina. Producția internă de gaze acoperă în jur de 85% din necesarul de consum. Pe timpul iernii, consumul este mult mai ridicat decât în restul anului, iar nevoia de importuri crește. De aceea, România ar trebui să fie bine pregătită pentru acoperirea necesarului de consum, în eventualitatea sistării livrărilor de gaze de către Rusia. De exemplu, în sezonul de iarnă 2017-2018, o iarnă obișnuită, consumul de gaze a fost de circa 7,7 miliarde mc, din care 1,2 miliarde mc au provenit din import.

Ce a mai scris ANRE Comisiei Europene: Va abroga ordinul care impune restricții în tranzacționarea gazelor

„ANRE a elaborat deja proiectul de act normativ pentru abrogarea Ordinului 52/2019, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, dar este necesară prezentarea acestui proiect spre consultare publică, prin publicarea acestuia pe pagina proprie de internet a ANRE. Pentru parcurgerea procesului de consultare publică și pentru finalizarea acestei reglementări, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 este necesar un interval de timp de cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei”, se arată în scrisoarea ANRE.

Pe 25 iulie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar României din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, astfel cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale. Comisia constată că, prin obligarea producătorilor de gaze naturale din România să pună la dispoziție producția lor în mod prioritar pe piața internă, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în temeiul articolului 40 litera c din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE.

De asemenea, prin avizul motivat suplimentar, „Comisia își menține opinia conform căreia versiunea modificată prin OUG 114/2018 și OUG 19/2019 a articolului 124 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale 123/2012 și ordinul emis de ANRE în baza acestora (Ordinul 52/2019) instituie un cadru legal care acționează ca o restricție de facto a exporturilor de gaze naturale din România și, prin urmare, constituie o măsură cu efect echivalent cu cel al unei restricții a exporturilor în sensul articolului din TFUE”, se mai arată în documentul ANRE.

Pentru mai multe amănunte, citește și: