Scrisoare deschisa: Cultura independenta este cultura de interes public

De Ziua Culturii Nationale, membrii Coalitiei Sectorului Cultural Independent (CSCI), se adreseaza printr-o scrisoare deschisa forurilor care administreaza activitatile culturale din Romania prin care se atrage atentia asupra procesului de deteriorare progresiva a culturii romane in ultimii ani cat si asupra unor probleme importante cu care se confrunta acest sector.

Cultura independenta este cultura de interes public

Bucuresti, 15 ianuarie 2014

IN ATENTIA

Ministerului Culturii

Ministerului Finantelor Publice

Secretariatului General al Guvernului

Administratiei Fondului Cultural National

Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa a Senatului

Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa a Camerei Deputatilor

Ziua Culturii Nationale, 15 ianuarie, ar trebui sa fie nu doar o ocazie de sarbatoare, ci si de reflectie asupra conditiilor de creatie si de expresie culturala din Romania, care se afla in prezent intr-un proces de deteriorare progresiva ca urmare a masurilor adoptate sau ignorate la diverse niveluri ale administratiei publice centrale si locale. In acest spirit, Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI), retea de organizatii culturale neguvernamentale, artisti si manageri culturali, care sustine legitimitatea accesului activitatii culturale non-profit la finantare publica, atrage la acest inceput de an atentia asupra unor probleme importante cu care se confrunta acest sector.

CSCI sustine cultura vie, oriunde se manifesta aceasta. Dorim recunoasterea statutului culturii independente drept cultura cu impact public si dorim un acces cat mai echilibrat la resursele financiare publice si de protectie sociala. Nu suntem prin aceasta adversarii activitatilor realizate de institutiile publice de cultura, si nici ai artistilor si lucratorilor culturali din sectorul public. Sustinem insa acea cultura dinamica, emergenta, care contribuie activ la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate dintr-o societate moderna, care evolueaza odata cu societea umana si care ii exprima artistic vitalitatea si noutatea. Carta pentru Cultura Vie (disponibila pe www.culturavie.ro), publicata in noiembrie 2012, arata clar si succint care poate fi potentialul culturii vii, daca beneficiaza de un sprijin adecvat.

Administratia Fondului Cultural National, cel mai important finantator al organizatiilor neguvernamentale din domeniul cultural si al artistilor independenti, si-a pierdut in 2012 printr-o initiativa legislativa discutabila principala sursa de finantare: fondurile din veniturile Loteriei Nationale. Alaturi de slaba colectare a veniturilor proprii de la operatori economici si sustinerea financiara limitata din partea Ministerului Culturii, aceasta situatie ameninta serios existenta, calitatea si impactul culturii publice realizata pe baza de proiect in Romania. Alte probleme la fel de importante sunt insuficienta capacitate de evaluare de calitate a propunerilor de finantare si rigiditatea adaptarii la realitatea sectorului cultural, prin formularea si aplicarea consecventa a unor prioritati de finantare insuficient de relevante.

Lipsa unor masuri adecvate de taxare, impozitare si protectie sociala pentru lucratorii culturali, in special artisti, saboteaza activitatea si dezvoltarea sectorului. Romania se numara printre putinele tari care nu au niciun fel de facilitati fiscale, protectie sociala si asigurare de sanatate pentru artistii care isi desfasoara activitatea in mod independent, fara a fi angajati cu contract de munca. Pentru a solicita fonduri publice, artistii sunt obligati sa dobandeasca statutul de persoana fizica autorizata, iar banii pe care ii obtin pentru derularea proiectelor sunt impozitati ca venit, cu toate taxele aferente.

Organizatiile neguvernamentale care sunt implicate in proiecte europene de cooperare culturala nu mai au alocate fonduri partiale de co-finantare de la Ministerul Culturii. Acesti operatori culturali au un rol extrem de important pentru activitatea si dezvoltarea sectorului cultural, de invatare si conectare a acestuia la practici internationale. Lipsa unei sustineri financiare publice adecvate pericliteaza profesionalismul si limiteaza ocaziile de formare si de promovare a actorilor culturali din Romania, subminind in acelasi timp politica Guvernului de atragere si absorbtie a fondurilor europene.

Desi mai mult de 80% din finantarea publica pentru cultura se distribuie la nivel local, prin autoritatile publice locale si judetene, accesul la aceste fonduri este profund viciat de lipsa de transparenta si lipsa de competitivitate in alocare. Cu putine exceptii, organizatiile neguvernamentale si artisti independenti nu au acces in mod transparent, competitiv, cu sanse egale, la aceste fonduri. Acest fapt modifica dinamica actului cultural, obligand operatorii culturali sa se orienteze pentru fonduri catre finantatori nationali sau europeni, chiar si atunci cand anvergura si impactul sunt clare la nivel local sau judetean. In acest fel, presiunea asupra finantatorului national AFCN creste, iar misiunea acestuia devine mai dificil de realizat.

Sectorul cultural independent activ in orasele mari ale Romaniei resimte acut lipsa spatiilor de creatie si expunere sau performare. In relatia cu institutiile publice de cultura, care administreaza de multe ori spatii generoase, nu exista decat rareori din partea celor din urma sentimentul unei responsabilitatii a cedarii partiale a acestor resurse catre independenti. In alte tari, aceasta este insa o practica comuna, impusa sau recomandata de ordonatorii de credit ai institutiilor publice de cultura.

In perioada 2015-2016 statul roman trebuie sa asigure coordonarea concursului pentru desemnarea orasului din Romania care va detine titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. Desi opt orase si-au prezentat public deja intentia de a candida pentru titlu si au initiat pregatiri in acest sens, la nivelul autoritatilor centrale pregatirea acestui proces nu a fost demarata. Este nevoie ca Guvernul Romaniei si Ministerul Culturii sa stabileasca autoritatea responsabila pentru coordonarea acestui proces si sa asigure cadrul strategic si financiar pentru implementarea cu succes a acestui program.

Consideram ca toate aceste chestiuni au o importanta capitala pentru actul cultural din Romania si solicitam includerea de urgenta a acestora pe agenda autoritatilor publice vizate.

SEMNATARI:

Membrii Coalitiei Sectorului Cultural Independent

Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamas, Asociatia MetruCub – resurse pentru cultura

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundatia Gabriela Tudor

Cristina Modreanu, Presedinte, Asociatia Romana pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Stefania Ferchedau, manager studio ZonaD

Miki Braniste, Director, Asociatia Colectiv A / Festival Temps d’Images

Rarita Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca

Corina Bucea, manager, Federatia “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca

Kinga Kelemen & Sinkó Ferenc, Director/ Presedinte, Asociatia GroundFloor Group

Gianina Carbunariu, regizor

Scrisoare deschisa: Cultura independenta este cultura de interes public

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”