Scrisoarea unui absolvent al Universitatii Essex, Marea Britanie. Alin Popescu, despre ce l-a marcat in anii de studentie si despre lucrurile cheie intr-un sistem universitar de varf

Alin Popescu a absolvit cu cea mai inalta distinctie (First-class honours) Facultatea de Politica Internationala de la Universitatea Essex din Marea Britanie. In urma cu patru ani, trecea peste cel mai dur Bacalaureat din ultimii 20 de ani – primul cu camere video. Astazi, isi finalizeaza masteratul in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale, tot la Essex. Intr-o scrisoare pentru cititorii HotNews.ro, Alin Popescu (23 ani) povesteste care sunt lucrurile cu adevarat importante in sistemul universitar unde si-a petrecut studentia, despre digitalizarea cursurilor si cercetarea din facultate, dar si despre Metodologia Stiintifica si Gandirea Critica. Vezi care sunt planurile unui tanar care si-a facut studiile in strainatate.

• Poti citi aici prima scrisoare a lui Alin Popescu, dupa prima saptamana de studentie la Universitatea Essex, in Marea Britanie, unde poti vedea ce l-a impresionat pe proaspatul student
• Dupa primul an de studentie in Marea Britanie, Alin Popescu a vorbit intr-un interviu acordat HotNews.ro despre „plagiatul ca pacat capital” si despre camera video de la BAC – un nimic pe langa sutele de ochi care monitorizeaza sustinerea unui examen in strainatate

Alin Popescu a absolvit in 2011 Colegiul National „Gheorghe Lazar” din Bucuresti, si-a sustinut examenele de Bacalaureat in sesiunea care a adus cele mai slabe rezultate din ultimii 20 ani (primul BAC cu supraveghere video) si a fost admis la University of Essex, din orasul Colchester, unde a studiat Politica Internationala.

Studiile din Marea Britanie si le-a finantat printr-un imprumut pe 25 de ani de la statul britanic si, pentru ca a absolvit Facultatea de Politica Internationala cu First-class honours, a primit doua burse care i-au permis sa isi continue studiile in aceeasi facultate, printr-un program masteral in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale.

Scrisoarea integrala a lui Alin Popescu – masterand in Negocierea si Medierea Conflictelor in Relatiile Internationale la University of Essex, din orasul Colchester

Au trecut patru ani de cand asteptam plecarea spre o facultate din Anglia. Dupa examenul de bacalaureat urma sa studiez ceea ce stiam deja ca imi place intr-un loc indepartat, ce promitea a imi oferi conditii net superioare de studiu in schimbul unor sacrificii substantiale din partea parintilor mei. Nu eram sigur daca merit acest compromis, convins fiind ca nimic nu m-ar fi bucurat mai tare decat sa pot ramane in locul unde am crescut si sa am aceleasi conditii de studiu in domeniul pasiunii mele specifice.

Per total, experienta s-a dovedit a fi pozitiva si asta cred ca a reiesit din corespondenta la care am fost invitat sa particip in trecut, prin intermediul HotNews.ro (aici si aici). Nu m-am concentrat asupra lipsurilor sistemului britanic de invatamant superior, deoarece consider ca un demers comparativ trebuie sa urmareasca, dintr-o perspectiva subiectiva, in primul rand ceea ce poate fi imbunatatit. Chiar si dupa primele saptamani petrecute in universitate, mi-am incheiat scrisoarea publicata de HotNews.ro recunoscand ca ‘ma simt norocos si privilegiat ca am oportunitatea sa imi petrec urmatorii 3 ani aici’ si ca sper ‘sa aduc inapoi cat mai multe lucruri bune.

In preajma terminarii celor trei ani, credeam ca ma voi intoarce in tara definitiv pentru a imi respecta promisiunea. N-a fost asa, deoarece am beneficiat de oportunitatea unor burse care mi-au degrevat parintii de cheltuieli importante in ultimul an. O gama larga de programe masterale ofereau posibilitatea acoperirii tuturor creditelor academice SECTS (Sistemul European de Credite Transferabile) in doar 12 luni si am hotarat ca aceasta este cea mai buna optiune inaintea revenirii finale acasa.

Acum, inaintea predarii dizertatiei, consider ca experienta mea de student in sistemul de invatamant britanic se va incheia cu siguranta pentru multi ani. Motivul nu este legat de vreo problema a sistemului, ci de o reprioritizare a intereselor mele in viitorul apropiat, in cel mai relevant moment pentru perspectiva mea de student in Marea Britanie. De aceea, ma voi referi mai departe la patru aspecte cheie pentru a intelege ce inseamna o facultate de varf* din Marea Britanie si a ajunge astfel la o concluzie personala, dupa acesti ani minunati, pentru care voi ramane recunoscator tot restul vietii.

Educatia superioara intr-un mediu international

Mediul in care iti dobandesti cunostintele devine si cel unde iti definesti valorile atunci cand esti cu adevarat pasionat de ceea ce studiezi. Am avut oportunitatea sa ma dezvolt intr-un mediu multicultural international, care mi-a facilitat schimbarea perspectivei unidimensionale din perioada liceului. Din punctul meu de vedere, largirea orizonturilor de intelegere, chiar si asupra celor mai simple aspecte ale vietii, depinde de profunzimea contactului cu oameni de toate felurile.

Am avut privilegiul de a discuta in acesti ani cu oameni diversi, din zeci de tari imprastiate pe tot mapamondul si asta doar prin intermediul statutului de student. In acest mediu, majoritatea studentilor isi consolideaza valori liberale universale, desi nostalgia accentueaza si forme de patriotism pe care multi nu le banuiau, inainte sa-si paraseasca tarile natale. Practic, desi studentii se adapteaza la o societate globalizata in valori euro-atlantice, in marea lor majoritate sunt mandri de locurile de provenienta pe care tin sa le promoveze cu orice prilej.

Cea mai importanta lectie despre umanitate ca intreg unitar, dar si despre valentele ramificarii ei, este oferita prin acest mediu cosmopolit. Daca Romania ar putea genera o astfel de atmosfera, cu siguranta ca studentii romani ar avea de castigat enorm prin largirea orizonturilor in sensul descris mai sus.

Digitalizarea educatiei superioare

Educatia, in general, si cea superioara, in mod special, beneficiaza tot mai vizibil de revolutia digitala a secolului 21. Prin simpla conexiune la internet, un computer iti poate pune la dispozitie un volum colosal de cursuri digitalizate, pe orice tematic. Acest fenomen de facilitare a accesului la educatie poate reforma din temelii modul in care ne co-administram vietile. Am avut posibilitatea de a face parte dintre primii studenti care au beneficiat de cursuri digitalizate pentru unele din materiile facultatii mele.

Profesorii isi postau saptamanal in format video cursurile, iar timpul petrecut in facultate era exclusiv dedicat activitatilor practice si seminariilor. Mai mult, aceste cursuri video erau urmate de teste-grila cu intrebari pe baza subiectului saptamanal. Astfel, fiecare student avea posbilitatea sa revada, de cate ori dorea, cursul si sa isi ia notitele in timpul necesar. Intotdeauna testele trebuia completate inaintea intalnirii directe cu profesorul care, la primul contact cu studentii sai, stia deja, prin prisma rezultatelor acestor teste, ce s-a inteles mai putin din curs si isi putea concentra timpul petrecut cu studentii pentru clarificari.

Prin digitalizarea cursurilor se salveaza astfel foarte mult timp, care poate fi folosit pentru dezvoltarea unor aptitudini practice, prin simulari, prezentari si activitati de grup. Exista de asemenea platforme digitale care conecteaza aceste cursuri la restul materialelor necesare orelor de curs si seminar, contactului cu uniunea studentilor, dar si la alte canale de comunicare. Daca acest model ar putea fi importat, Romania ar imbunatati eficienta sistemului educational si ar reduce masiv din cheltuielile necesare pe termen lung. Mai mult, acest model permite o participare interactiva din partea studentilor si profesorilor, care ajung sa formeze legaturi mai stranse in timpul petrecut impreuna.

Cercetarea, fundatia educatiei superioare

Unul dintre aspectele ce tin de superioritatea mecanismului educational, intr-o universitate precum cea pe care am absolvit-o, este demersul institutional al acesteia. Se porneste de la premisa ca cercetarea este materia prima, pe baza careia o facultate isi dovedeste calitatea. Generarea proiectelor de cercetare este ceea ce aduce in primul rand profesorii pe locurile dedicate lor din facultate. Totusi, aceste proiecte au nevoie in unele cazuri de finantari care nu pot fi subventionate de bugetele alocate politic de la nivel central.

De aceea, resursele necesare cercetarii au nevoie si de sprijinul studentilor si acesta este momentul cand ei apar in schema. Facultatea le ofera potentialilor studenti o serie de materii obligatorii si alta de materii optionale, dintre care acestia trebuie sa aleaga pana la acoperirea numarului de credite academice SECTS, necesar acreditarii unei diplome academice. Toate materiile sunt impartite profesorilor in functie de legatura mai mult sau mai putin directa cu proiectele de cercetare aflate in derulare.

Dintre subiectele optionale, multe sunt chiar dedicate unor profesori, in functie de importanta cercetarii lor. Asta face ca majoritatea profesorilor sa isi asume calitatea de educator, desi nu toti fac asta simultan cu munca de cercetare. Exista in permanenta un grup restrans de profesori care au perioade dedicate exclusiv cercetarii, pentru ca mai apoi sa predea aceasta stafeta altor colegi. De aceea, echilibrul dintre rezultatele in proiecte de cercetare si abilitatile didactice reprezinta cheia angajarii unui profesor. Satisfactia studentilor se adauga cercetarii si, impreuna cu ea, consolideaza statutul si atractivitatea unei facultati. Trebuie totusi subliniat aici ca, in Marea Britanie in general si in Anglia in mod special, statutul depinde la baza de vechimea universitatii si impactul acesteia la nivel social, de-a lungul generatiilor.

In orice caz, un statut superior ofera posibilitatea unei taxari adecvate a studentilor si astfel mecanismul se rodeaza in timp pentru a garanta excelenta. Facultatile ajung sa poata dedica un efort suplimentar pentru aproximativ 10% din studenti, care ar trebui sa reprezinte cei mai buni dintre ei. Atat din punct de vedere financiar, prin intermediul unor burse, dar si didactic, prin atentie suplimentara acordata, elita de studenti generata de acest mecanism incoroneaza statutul si da un ultim indice in pozitionarea competitiva a unei universitati in raport cu celelalte.

Toata experienta mea universitara si post-universitara este legata de acest sistem, asa ca nu pot sa ma pronunt decat asupra lui. Tind, totusi, sa cred ca si sistemul din Romania ar putea beneficia de o abordare similara, mai ales in contextul in care cercetarea este unul dintre cele mai subfinantate domenii ale caror buget este determinat politic de catre guvern.

Paradigma academica pe doua coordonate

Aceste doua coordonate asupra carora ma voi pronunta sufera de o partinire cauzata de experienta subiectiva pe care am avut-o in ultimii patru ani. Cu toate acestea, imi asum pozitia ca ele ar trebui sa fie valabile pentru orice demers academic modern. Prima coordonata este ‘Metodologia Stiintifica’ si cea de-a doua este ‘Gandirea Critica’. In mod evident ponderea acestor coordonate difera radical de la un subiect de studiu la altul, insa ele trebuie sa fie reperele care ghideaza progresul academic.

Descoperim cu timpul faptul ca pragul dintre stiintele exacte, cele aplicate si chiar cele sociale devine tot mai greu de conturat, iar metodologia stiintifica prevaleaza ca cea mai legitima forma pentru a oferi raspunsuri in tot mai multe discipline. De asemenea, metodologia stiintifica este tot mai integrata intr-un limbaj global: ea poate deveni chiar un vector al globalizarii, in virtutea explorarii nu doar a planetei si vietii, ci a intregului univers. Desi am absolvit o facultate de stiinte sociale, trebuie sa subliniez faptul ca analiza cantitativa a reprezentat de la bun inceput cel mai legitim mod de a verifica orice ipoteze.

Metodologia analizei cantitative a reprezentat standardul de calitate pentru toti studentii facultatii de Stiintele Politice si Relatii Internationale a Univeristatii Essex. Bineinteles, aceasta nu exclude importanta studiilor si analizelor calitative, folosite adesea pentru a explica relatiile dintre diferite metode cantitative si a le integra inductiv in alternative holistice.

Gandirea critica poate fi considerata componenta a metodologiei stiintifice, insa ea transcede chiar si un ultim prag intre stiinte si filosofie sau analiza literara. Aceasta a reprezentat pentru mine o starea mentala permanenta, un filtru pus in fata volumului urias de informatii, in directia caruia se pozitioneaza orice student pasionat de studiu. Capacitatea de evaluare obiectiva si analiza pertinenta sunt dobandite si perfectionate prin intermediul acestui proces de reflectie. El devine indispensabil oricarui pasionat de cunoastere.

Sper ca aceste doua coordonate, ‘metodologia stiintifica’ si ‘gandirea critica’, sa fie semnalizate mai puternic in comunicarea formatorilor de opinie din domeniul educational. Este sansa noastra de a construi un sistem mult mai bine calibrat, ca cel occidental, cu toate beneficiile si avantajele ce decurg din acesta. Elitele studentesti ale Romaniei fac cinste tarii lor, la cel mai inalt nivel, insa avem nevoie de largirea numarului acestor elite, in contextul competitivitatii tot mai accelerate la nivel global.

Concluzie

In concluzie, ar mai fi multe aspecte demne de mentionat, insa nu vreau sa incarc prea mult aceasta scrisoare. O sa ma mai refer doar la singurul regret dupa acesti patru ani, care in mod paradoxal a ramas neschimbat inca dinaintea plecarii mele din tara. Acest regret a fost legat de faptul ca am fost nevoit sa plec, pentru a avea conditii mai bune de studiu in domeniul pe care voiam sa il urmez. Regretul meu era ca Romania nu-mi putea oferi si mie ceea ce le oferea colegilor mei de liceu, pasionati de arhitectura, medicina sau drept.

Pentru a-mi implini pasiunea academica, trebuia sa plec dintre oamenii printre care crescusem si fata de care ma voi simti intotdeauna dator. Acum pot spune in sfarsit ca ma intorc pentru a ma pune la dispozitia tarii mele, cu multa bucurie si speranta legata de viitorul ei.

* Facultatea de Stiinte Politice si Relatii Internationale (Government Department) a Universitatii Essex si-a consolidat din nou (al 6-lea an consecutiv) prima pozitie in topul celor mai valoroase contributii stiintifice din Marea Britanie in disciplinele de profil. Aceasta ierarhizare se face anual din 1986 de catre „Research Excellence Framework”, autoritatea nationala in domeniu. Mai mult de doua treimi din lucrarile de cercetare publicate de „Government Department” a Universitatii Essex sunt clasificate ca „word leading” (impact global), inaintea facultatii corespunzatoare a Universitatii „London School of Economics and Political Science” aflata pe locul 2 si a Universitatii „Oxford” pe locul 3.