Se întorc „băieţii deştepţi” din energie? Autorităţile vor să reintroducă contractele bilaterale interzise acum 10 ani

„Băieții deștepți” din energie s-ar putea reîntoarce, având în vedere ce doresc să facă autoritățile. Cu 10 ani în urmă, contractele bilaterale pe termen lung din energie au fost interzise, pe motiv că blocau piaţa şi scumpeau energia. Iată că acum fix aceleaşi contracte ni se prezintă ca fiind salvatoare şi că vor duce la scăderea facturilor.

Un amendament adus în Senat la Legea de aprobare a OUG 119 din energie arată că producătorii au obligaţia să vândă minimum 70% din producţie prin contracte bilaterale către consumatorii industriali sau către furnizorii care au clienţi finali.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat că susţine ideea, pentru că aceste contracte vor duce la scăderea preţului în piaţă.

“Susţin contracte bilaterale, pe termen lung, cu o cantitate cât mai mare, direct către industrie şi direct către furnizorii care au în portofoliu clienţi finali. Asta este clar, este o certitudine pe care o susţinem tocmai pentru a avea predictibilitate”, spunea ieri Virgil Popescu.

Scandal şi amenzi în trecut

Aceste contracte directe, pe termen lung, au fost subiect de mare scandal în spaţiul public, în urmă cu 10 ani. Autorităţile de la acea vreme, în frunte cu preşedintele ţării, Traian Băsescu, au explicat că preţul energiei era mare la consumatori din cauza faptului că anumite firme, denumite “băieţi deştepţi din energie”, au cumpărat toată energia de la producători prin contracte bilaterale pe termen lung, la preţuri mici.

Mai mult, aceste scandaluri s-au lăsat cu schimbări radicale în legislaţia din energie: începând din 2009, toţi producătorii de energie sunt obligaţi să-şi vândă întreaga cantitate pe bursă, transparent, prin contracte pe maximum un an.

Totodată, atât Hidroelectrica, cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie, cât şi firmele care au avut de-a lungul timpului contracte bilaterale cu această companie, au fost amendate de Consiliul Concurenţei după o investigaţie finalizată în 2016.

Consiliul Concurenței a sancționat cu amenzi în valoare totală de 165,8 milioane de lei (37 milioane de euro) Hidroelectrica și 10 dintre firmele cu care producătorul de energie încheiase contracte directe, la prețuri mai reduse, anunţa autoritatea de concurenţă în ianuarie 2016.

„Autoritatea de concurență a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieței pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului”, spunea Consiliul Concurenţei.

Lucrurile deja devin netransparente

Alro Slatina, care, culmea, a fost unul dintre beneficiarii energiei ieftine de la Hidroeletrica (a primit o amendă de 21 de milioane de lei pentru asta de la Consiliul Concurenţei), a arătat că reintroducerea contractelor bilaterale nu este în regulă şi duce, evident, la blocarea transparenţei care exista până acum pe piaţa de energie.

“Ar trebui să existe un registru al acestor contracte bilaterale, pe Bursa Română de Mărfuri”, consideră Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro.

Primul semn că lucrurile nu sunt în regulă din punctul de vedere al transparenţei se vede deja. Nuclearelectrica a afişat o ofertă pe pagina proprie de internet pentru vânzarea de energie la preţul de 450 de lei pe MWh, mult sub preţul pieţei, de peste 2.000 de MWh, printr-un contract bilateral. Problema este că nu ştie nimeni cine a cumpărat această energie, cine a fost norocosul care a beneficiat de un preţ atât de mic.

Blocaj total în piaţă: consumatorii au de suferit

În plus, de la 1 septembrie, când a intrat în vigoare OUG 119, pe bursa de energie nu s-a mai făcut nicio tranzacţie cu excepţia pieţei spot. Cei care au de suferit sunt consumatorii, pentru că pe piaţa spot sunt cele mai mari preţuri şi ele devin de referinţă.

Furnizorii spun că nu găsesc energie la preţul de 1.300 de lei pe MWh, cât este preţul recunoscut de stat pentru decontare, dar care este mult sub preţul pieţei.

Producătorii, la rândul lor, spun că aşteaptă forma finală a Legii de aprobare a OUG 119, care acum a ajuns în dezbatere la Camera Deputaţilor, cameră decizională.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a arătat că acum producătorii îşi fac strategiile pe termen mediu.

“Potrivit ordonanţei, ei au termen până la 1 noiembrie să-şi aprobe strategiile de vânzare pe termen mediu, patru-cinci ani. Aveţi puţinticã rãbdare, cã veţi vedea contracte pe 2023 pânã la finalul anului. Cred cã vom asista la preţuri mai mici în aceste contracte direct cu industria sau cu furnizorii care au în portofoliu clienţi finali”, a susţinut ministrul.

Sursă foto:DreamStime.com