Se poate trăi bine în Cluj și dacă nu lucrezi în IT? Două perspective despre viață, prin ochii unor tineri de 28 de ani, cu joburi diferite
Cum influențează dezvoltarea industriei IT stilul de viață al locuitorilor din Cluj, atât al celor din domeniul vedetă al orașului, cât și al celorlalți? Încercăm să răspundem la această întrebare cu ajutorul a doi tineri de 28 de ani, unul care lucrează în IT, într-un job plătit cu peste 20 mii de lei pe lună, și celălalt în domeniul bancar, cu un salariu de aproximativ 3500 de lei. De asemenea, am vorbit și sociologul Barbu Mateescu.
E imposibil ca cineva să nu aibă măcar o referință în minte atunci când aude de Cluj-Napoca. Acestea pot să difere în funcție de bula în care trăiește.
Unii se gândesc la garsoniera de 11 metri pătrați, cu canapea galbenă, al cărei anunț a devenit viral din cauza prețului mare de închiriere. Alții poate au făcut facultatea aici sau au în plan să o facă în viitor.
Unele site-uri îl numesc „Silicon Valley de România”, iar politicienii de la noi îl mai pun în prim plan atunci când vor să-și facă campanie electorală și se iau de Boc.
După cinci ani de stat acolo, pot confirma că toate au un sâmbure de adevăr. Totuși, un lucru e cert atunci când vorbim despre Cluj-Napoca și anume faptul că, în ultimele două decenii, a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din UE, după cum arată un reportaj Recorder care citează Forbes.
Asta se datorează în mare parte industriei IT. În prezent, domeniul IT este cel mai mare sector economic al orașului cu 25.886 de angajați (dintr-un total de 246 mii), cu peste 1.400 de firme în domeniu.
În plus, „numărul profesioniștilor care au ca obiect de activitate domeniului IT este de 7.278, iar numărul angajaților, raportat la societățile care și-au depus situațiile financiare aferente anului 2021 este de 25.065”. Acestea sunt datele pe care le-am primit de la Registrul Comerțului, la solicitarea HotNews.ro.
Astfel, orașul transilvănean rămâne lider în domeniu, cu cei mai mulți angajați IT, raportat la populație.
Dezvoltarea economică a Clujului a început să aibă efecte vizibile: mai multe festivaluri, mai mulți oameni care vor să investească aici, mai multe locuri de muncă (pe 2 septembrie 2022, platforma BestJobs arăta 16.858 de job-uri disponibile, al doilea oraș după București).
Un oraș care oferă atât de multe are însă și un cost al vieții destul de ridicat. Cheltuielile lunare pentru o singură persoană care locuiește în Cluj ar fi undeva în jurul a 2600 de lei. Asta, bineînțeles, fără să luăm în calcul costul închirierii unei locuințe, care a ajuns să fie cu două procente mai mare decât în Capitală. O chirie medie în Cluj-Napoca este undeva la 420 de euro.
Discuțiile de bere ajung foarte des să se învârtă în jurul prețului cafelei de la Sisters, așa că discutăm despre asta pe terasa de la Insomnia, vis-a-vis (pentru că e mai ieftin). Apoi, continuăm să ne plângem despre faptul că aproape oricine trebuie să se sacrifice și să lucreze măcar o dată într-o corporație și, de multe ori, ajungem să vorbim despre diferențele salariale între prietenii care lucrează în IT și noi, restul.
Plângerile nu vin de la niște oameni care sunt nemulțumiți de oraș, ci mai degrabă de la persoane crescute în Cluj și îndrăgostite de acesta, dar care, în ultimul timp, au început să se gândească la opțiunea de a se muta în altă parte. Motivul principal: nu își mai permit să locuiască aici.
Un angajat din Cluj-Napoca câștigă, în medie, aproximativ 4.000 de lei pe lună. În același timp, salariul mediu în IT începe de la 5.800 lei, potrivit platformei Salario. Este cel mai bine plătit domeniu din orașul transilvănean. Toate aceste lucruri situează Clujul pe locul al doilea, după București, în ceea ce privește câștigul salarial.
Aceste date e posibil să se vadă diferit în realitate și, cel mai bine, pot fi confirmate sau nu de oamenii care trăiesc în oraș. Așadar, ca să nu rămână totul la nivel de thread pe Reddit sau discuții cu prietenii, am vrut să aflu cum trăiesc doi tineri, ambii de 28 de ani, care locuiesc în Cluj, unul lucrează în domeniul IT și câștigă peste 20 mii de lei, iar celălalt în domeniul bancar și câștigă 3500 de lei pe lună.
Am vrut să văd dacă ei simt că ar exista diferențe unii și ceilalți. Și dacă dacă există unde anume se reflectă acestea. Din discuțiile cu cei doi am aflat că cele mai mari discrepanțe ar apărea când vine vorba de achiziționarea unui apartament și de vacanțele petrecute în străinătate.
În schimb, raportat la viața din Cluj, amândoi tinerii se bucură de oportunitățile orașului, chiar dacă tânăra care nu lucrează în tech remarcă mai bine prețurile mari din oraș.
Teodora, funcționar bancar, nu crede că s-ar încadra la un credit pentru a-și cumpăra un apartament în Cluj
Cartiere rezidențiale noi în Cluj-Napoca. FOTO: Alamy/ Profimedia
Teodora are 28 de ani și, la momentul actual, lucrează în relații cu clienții la o bancă din Cluj. „E un nume pompos, dar de fapt nu e chiar așa”, îmi spune tânăra râzând. Ce face ea, de fapt, este să discute cu oamenii care au probleme cu cardurile lor. Pe lângă asta, este studentă la Facultatea de Business, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
S-a mutat în Cluj acum trei ani. Înainte locuia la Dej, unde s-a și născut, însă a venit aici pentru facultate și pentru că orașul oferă mult mai multe posibilități.
„A fost foarte greu să mă adaptez la viața de Cluj și la ritmul orașului. Aveam mult mai multe cheltuieli decât înainte. Chiar dacă și acasă contribuiam la facturi și la cumpărături, tot nu exista chiria, transportul sau, pur și simplu, viața de aici”, îmi povestește Teodora.
Până să ajungă să lucreze la bancă, tânăra a schimbat patru job-uri. Câteodată a lucrat în paralel ca să câștige mai mulți bani:
„Pe lângă jobul de corporatistă, m-am angajat ca babysitter. Terminam munca la ora 16.30 și la 17 plecam să am grijă de băiat. Stăteam cu el până seara, când ajungeau părinții lui acasă. Asta putea să însemne fie ora 11, fie ora 1 noaptea. După care veneam acasă și a doua zi o luam de la început”.
Teodora a continuat să lucreze în ambele locuri timp de șapte luni, după care a făcut o pauză de trei luni. Însă, din cauza faptului că nu se descurca prea bine cu banii, a decis din nou să-și ia un al doilea job și, uite așa, a ajuns să facă curățenie la biroul verișorului său și în casa mătușii sale. Aici a lucrat mai bine de un an, până în momentul în care a trebuit să renunțe din cauza unor probleme medicale.
„După ce m-am îmbolnăvit, am realizat că era din cauza faptului că lucram prea mult. Am hotărât să-mi schimb jobul, pentru că mediul respectiv nu era benefic pentru mine și așa am ajuns să lucrez aici”, povestește Teodora.
Spune că a fost puțin dificil să găsească un loc de muncă pe placul ei, dar asta în principal pentru că avea mai multe pretenții decât înainte:
„Voiam salariu mare, voiam să am beneficii și să fie în domeniul în care studiez, plus program bun. Și am stat așa, vreo trei luni, timp în care am tot căutat joburi, am fost la interviuri.
La unele am mai fost respinsă, la unele n-am vrut eu să mă duc și, până la urmă, după trei luni, timp în care mi s-a terminat banii puși de-o parte, a fost cazul să mai las din cerințele mele. Atunci m-a recomandat o prietenă locul acesta de muncă și, chiar dacă nu îmi doream să lucrez în Call-Center, surprinzător, a fost destul de bine”.
Tânăra crede că, pentru un trai decent, o persoană are nevoie de cel puțin 3.500 lei salariul în Cluj-Napoca. Salariul ei se învârte pe acolo, cu tot cu bonuri de masă. Teodora locuiește în chirie cu încă trei persoane și împreună plătesc 500 de euro.
„Nu e chiar visul unui tânăr de 28 de ani să locuiască cu încă trei persoane. Totuși, zona e una accesibilă. Poți ajunge din Mărăști oriunde, nu prea sunt probleme cu transportul”, adaugă Teodora.
Legat de domeniile în care a simțit prețurile ridicate din Cluj, Teodora menționează chiriile ridicate la apartamente și ieșitul în oraș. De exemplu, în cafenele precum Sisters, Bujole sau alte restaurante din centru prețurile sunt la același nivel cu cele din București.
Chiar dacă observă diferențe notabile între salariile din IT și alte domenii, tânăra realizează că nici în acest domeniu lucrurile nu sunt atât de liniare:
„Da, un IT-ist poate câștiga de la 3.000 de euro entry-level, în timp ce noi, restul, poate începem undeva pe la 500. Am încercat să aplic și la companii de IT, însă neavând studii în domeniu, pe un job de entry-level primeam doar 3.000 lei. Deci, nu orice job în IT este plătit bine”.
Teodora dorește să își achiziționeze un apartament în Cluj, însă momentan nu crede că ar putea face asta nici cu ajutorul unui credit, pentru că nu s-ar încadra. Clujul se află mai mereu în fruntea clasamentelor la cel mai scump oraș din țară, iar în 2022 prețul pe metru pătrat la un apartament poate să ajungă până la 2.500 de euro.
Mihai, inginer la o firmă de IT: „lucrând în IT, având un venit stabil și decent, nu am risipit banii, dar nici nu am renunțat la nimic din cauza prețului”
Mihai* este cel de-al doilea tânăr cu care am vorbit. El locuiește de zece ani în Cluj-Napoca și este Embedded Software Engineer la o multinațională din Cluj. Are aceeași vârstă ca Teodora, însă el s-a mutat mai repede în oraș pentru facultate.
Spune că acești zece ani au trecut foarte rapid, iar asta se datorează în mare parte faptului că orașul e într-o continuă schimbare. La fel ca Teodora, în primii trei ani când s-a mutat în Cluj, a stat în chirie. Mai apoi, a putut să își cumpere propriul său apartament.
„Clujul mereu îți oferă ceva nou, un loc unde ai vrea să mergi, să încerci lucruri noi, să iei parte la ele. Dacă mă gândesc la anii trecuți, cel mai mult mi-au plăcut zilele libere de weekend, când, după ce mă trezeam, luam parte fie la un eveniment culinar, fie wine/beer fest sau zilele culturale”, își amintește tânărul experiențele pe care le-a trăit în ultimii ani în Cluj-Napoca.
Spre deosebire de Teodora, Mihai își amintește că i-a fost foarte ușor să găsească un job pe placul lui. Oportunitățile în IT sunt nenumărate, iar din cauza lipsei forței de muncă pare că „angajatorii concurează între ei pentru a-i atrage pe candidați”.
Tânărul e conștient că piața IT domină Clujul, însă nu crede că sunt diferențe prea mari în ceea ce privește stilul de viață între o persoană care alege să lucreze în tech și cineva din alt domeniu:
„Am prieteni care provin din diverse domenii de activitate și participăm cu toții la aceleași evenimente din Cluj. Orașul este competitiv când vine vorba de salarii, indiferent de domeniu și asta este un lucru bun.
Într-adevăr, domeniul IT este unul dintre cele mai căutate aici atât pentru aplicanți, cât și pentru angajatori. Toate acestea cred că se datorează și unor lipsuri în ceea ce privește forța de muncă în domeniu”.
Când l-am întrebat dacă orașul i se pare scump, Mihai mi-a răspuns că prețurile sunt la același nivel ca în restul Europei.
„De ce zic asta? Oriunde m-am dus în Europa de Vest, dacă la final am comparat cât am cheltuit nu erau diferențe enorme. Cu toate acestea, lucrând în IT, având un venit stabil și decent, nu am risipit banii, dar nici nu am renunțat la nimic din cauza prețului poate mai ridicat decât în altă parte în țară”, îmi explică tânărul.
Salariul mediu lunar pentru jobul de Embedded Software Engineer se învârte în jurul a 22.000 de lei. Ei, împreună cu application engineers, sunt cei mai bine plătiți după machine learning engineers și data engineers. Denumirile acestea par destul de complicate și asta e pe bună dreptate. Tocmai pentru că rolurile lor sunt specializate și complexe, de aceea aceste meserii sunt plătite mai bine, potrivit unei platforme pentru cariere.
Sociolog din Cluj: „Dacă orașul are o dezvoltare unidirecțională, direcția sunt studenții”
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. FOTO: Tibor Bognar / Alamy / Profimedia
După discuțiile cu cei doi, am luat legătura cu sociologul Barbu Mateescu, care locuiește în Cluj, pentru a afla și perspectiva acestuia. De la început, sociologul a subliniat faptul că orașul este, mai degrabă, un centru universitar, nu un oraș IT:
„Dacă orașul are o dezvoltare unidirecțională, direcția sunt studenții. Dacă e făcut pentru cineva, e făcut pentru studenți, cu grijile și problemele lor în minte”.
Referitor la modul în care se dezvoltă orașul din punct de vedere economic și dacă direcția este una sustenabilă, Barbu Mateescu mi-a explicat că „este mai sustenabil decât altele – dependența de industria prelucrătoare, de exemplu, te poate nenoroci în contextul în care robotizarea ia avânt – dar: nu vrei să pui toate ouăle într-un singur coș, de unde și dezvoltarea serviciilor medicale și culturale; accesul la spațiu locativ acceptabil trebuie să existe, altfel ajungi în situația San Francisco.
De aceea și tot acel tam-tam cu metroul: miza este extinderea accesului la oraș din zonele limitrofe și chiar redefinirea/lărgirea a ceea ce înseamnă zonă limitrofă”.
Combinația specifică Clujului și anume: mediu universitar + IT + evenimente nu este chiar atât de des întâlnită, potrivit sociologului. Dacă ar fi să compare cu alte orașe europene, cele mai apropiate de Cluj ar fi Cracovia sau Gdańsk.
Cât despre oamenii care se plâng că orașul este mai degrabă destinat celor care lucrează în IT, Barbu Mateescu nu crede că există probleme reale în zona asta:
„Majoritatea oamenilor pe care îi cunosc în Cluj nu sunt IT-iști și mi se pare că n-au probleme. Dar au studii superioare. Sunt post-industriali ca mod de gândire. Sunt mai la locul lor într-un oraș cu un milion de locuitori decât într-unul cu șaizeci de mii.
E posibil să existe dificultăți autentice pentru oamenii de 60+ ani sau cei cu educație formală limitată, dar nu știu în ce măsură acest lucru se datorează Clujului și cât schimbărilor obiective, de natură tehnologică, din societate și din lumea în care trăim”.
Dacă ar fi să facă o comparație cu alte orașe din țară, Clujul este mai viu din multe puncte de vedere și mai bine administrat. Un lucru pe care îl menționa și Teodora și pe care îl aprecia și Mihai, cele două personaje cu care am stat de vorbă pentru acest articol.
„Foarte multe orașe din România n-au niciunul din aceste atribute: sunt și moarte, și administrate în bătaie de joc. Câteva orașe au doar unul din atribute, în aceste cazuri absentând de obicei funcția civică/comunitară întrucât tinerii sau adulții tineri au migrat spre alte orașe, iar generațiile de 45+ ani găsesc mai dificilă implicarea în proiecte comune.
De câțiva ani descopăr că probabilitatea ca cineva să aibă o părere proastă despre Cluj este invers proporțională cu probabilitatea ca acea persoană să fi văzut orașul. Clujul și-a creat o imagine bună, ceea ce pentru unii oameni, unele localități și unele energii poate reprezenta un imbold întru mai bine, dar în alte spețe poate fi agasant”, conchide Barbu Mateescu.
Diferențele între tinerii din Cluj care lucrează în alte domenii decât IT și cei din domeniul tech într-adevăr există. Pentru cei din urmă e mai probabil să se încadreze la un credit Prima Casă sau să aibă posibilitatea să-și cumpere un apartament mai rapid decât primii sau să facă mai multe vacanțe.
Totuși, asta nu înseamnă că orașul oferă o calitate a vieții scăzută. Dimpotrivă, din ceea ce am observat, tinerii aleg să trăiască acolo, în ciuda prețurilor mari și a altor piedici, pentru că le oferă o oarecare liniște și siguranță.
Siguranța asta poate să vină de la administrația care chiar își face treaba, cum spunea Teodora, sau poate de la faptul că oamenii îți zâmbesc atunci când mergi la magazin.
Într-adevăr, în timp, lucrurile ar putea scăpa de sub control și poate ar trebui să existe o strategie pe termen lung, tocmai ca orașul să nu ajungă într-un scenariu de tip San Francisco, precum menționa Barbu Mateescu. Prețurile din celebrul oraș american au devenit atât de mari, încât foarte multă lume se gândește acum să-l părăsească.
*Nota autoarei: Numele persoanei care lucrează în IT a fost schimbat la cererea lui, pentru că nu voia să discute public despre chestiuni precum salariu sau experiența sa legată de prețurile din Cluj.
INTERVIURILE HotNews.ro