Sari direct la conținut

Secretul sculpturii de la C.I.A. Pe Kryptos sta scris BERLIN

HotNews.ro

Dupa doua zile de Kryptos, m-a luat durerea de cap. 91 de litere au ramas neclarificate, din mesajul incriptat de artistul Jim Sanborn, pe sculptura plasata la intrarea in sediul Central Intelligence Agency din Langley, Virginia. Spioni, agenti secreti, criptologi si experti cu IQ record trec zilnic, de doua decenii, prin fata misterioasei solii a lucrarii de arta moderna, fara a fi reusit sa-i vina in intregime de hac. De teama ca nu mai apuca dezlegarea ghicitorii, la aniversarea sa de 65 de ani, Jim Sanborn ofera, in The New York Times, un indiciu suplimentar.

Kryptos e o sculptura in bronz, cu inaltimea de trei metri, sugerand o fila de carte. In ea sunt decupate 1738 de litere, repartizate in patru blocuri distincte. Primele doua cuprind mesajele propriu-zise, iar celelalte doua, codul sau codurile de folosit in decriptare. Sanborn, ajutat in codificare de Edward Scheidt, un criptolog la pensie al Agentiei, a creat ghicitoarea din Kryptos, acum mai bine de 20 de ani.

Sculptorul a castigat in anii 80 o competitie pentru crearea unei lucrari de arta, care urma sa fie plasata in curtea noului sediu al C.I.A. Castigatorul primea 250.000 de dolari pentru lucrarea selectionata, care trebuia sa transmita „sentimente de speranta si stare de bine”. Nimeni nu s-a gandit pe atunci ca lucrarea lui Sanborn va provoca si reversul, dand multora dureri de cap. Echipe intregi de specialisti, dar si dezlegatori amatori de ghicitori si enigme, cauta mesajul ramas inca secret.

Trei dintre cele patru mesaje au fost decriptate in 1999, in total 768 de semne grafice. Aparent, cele trei texte nu au nici o legatura intre ele: unul e de factura poetica, apartinand se pare chiar lui Sanborn. Al doilea indica plasarea unor informatii, dandu-se coordonatele geografice, ce corespund chiar zonei din jurul sculpturii de la CIA. Al treilea text descifrat face parte din lucrarea unui egiptolog, care a deschis, in 1922, mormantul lui Tutankhamon.

Ghicitoarea de la sediul CIA

Ghicitoarea de la sediul CIA

Foto: Captura video

1) BETWEEN SUBTLE SHADING AND THE ABSENCE OF LIGHT LIES THE NUANCE OF IQLUSION

2) IT WAS TOTALLY INVISIBLE HOWS THAT POSSIBLE ? THEY USED THE EARTHS MAGNETIC FIELD X THE INFORMATION WAS GATHERED AND TRANSMITTED UNDERGRUUND TO AN UNKNOWN LOCATION X DOES LANGLEY KNOW ABOUT THIS? THEY SHOULD ITS BURIED OUT THERE SOMEWHERE X WHO KNOWS THE EXACT LOCATION ? ONLY WW THIS WAS HIS LAST MESSAGE X THIRTY EIGHT DEGREES FIFTY SEVEN MINUTES SIX POINT FIVE SECONDS NORTH SEVENTY SEVEN DEGREES EIGHT MINUTES FORTY FOUR SECONDS WEST X LAYER TWO

3) SLOWLY DESPARATLY SLOWLY THE REMAINS OF PASSAGE DEBRIS THAT ENCUMBERED THE LOWER PART OF THE DOORWAY WAS REMOVED WITH TREMBLING HANDS I MADE A TINY BREACH IN THE UPPER LEFT HAND CORNER AND THEN WIDENING THE HOLE A LITTLE I INSERTED THE CANDLE AND PEERED IN THE HOT AIR ESCAPING FROM THE CHAMBER CAUSED THE FLAME TO FLICKER BUT PRESENTLY DETAILS OF THE ROOM WITHIN EMERGED FROM THE MIST X CAN YOU SEE ANYTHING Q (?)

Textul care cuprinde al patrulea mesaj e cel mai scurt. Desi are doar 97 de litere, el a ramas o enigma. In noiembrie 2010, cand sculptura a implinit 20 de ani, iar autorul ei 65, Sanborn s-a gandit sa dea un indiciu de rezolvare. El a spus ca, odata decodata, succesiunea de litere de pe pozitia 64-69 din textul nedecriptat, NYPVTT, devine BERLIN.

Artistul ar mai fi spus cu umor, ca la nevoie, peste 10 ani, va mai da un indiciu. El insa nu stie daca va mai trai atatea decenii, pana cand puzzle-ul va fi rezolvat. Totusi, pentru cazul in care s-ar intampla sa-si ia cu el in mormant secretul, mai exista cineva, un prieten al sau, care cunoaste cateva litere si poate ajuta la dezlegarea ghicitorii, mai departe. Nu stim daca, prin acest prieten, Sanborn se refera la William Webster, fost sef la C.I.A.

Cele 91 de litere finale nu sunt insa totul. Odata deslusit ultimul mesaj, toate cele patru, impreuna, dau o noua sarcina de rezolvat. Kryptos ramane o provocare.

Vezi aici un film despre Kryptos.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro