Securitatea a incercat sa-l omoare pe Ion Mihai Pacepa cu 10.000 de dolari

Serviciile secrete romanesti, SIE si SRI, bareaza accesul la numele fostilor ofiteri de securitate care au coordonat si executat atentatele din anii 80 impreuna cu teroristul Carlos, spune Richard Cummings, fostul director al serviciului de securitate al postului de radio Europa Libera.

El sustine, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca toti fostii ofiteri implicati in acte criminale vor trebui sa raspunda in justitie pentru faptele lor, dar nu exclude posibilitatea ca unii dintre ei sa fie inca activi.

Cummings mai spune ca Securitatea planuia sa-l asasineze pe fostul sef al spionajului romanesc, Ioan Mihai Pacepa, platindu-i teoristului Carlos ridicola suma de 10 mii de dolari. Cummings a participat la Conferinta Internationala ‘Ways to Consider Communism’, organizata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR).

Reporter: Erati seful serviciului de securitate interna in 1981 cand s-a intamplat atacul cu bomba. Ce s-a intamplat atunci?

Richard Cummings: Am ajuns seful structurii de securitate a Europei Libere in noiembrie 1980, iar atacul a avut loc la 21 februarie 1981. Atentatul n-a avut loc la departamentul romanesc, ci la aripa cladirii in care se afla departamentul cehoslovac. Informatiile pe care le avem insa arata ca tinta faimosului terorist Carlos fusese departamentul romanesc.

Serviciul romanesc se afla in aria protejata, dincolo de ziduri, si era dificil sa te apropii. Carlos si oamenii sai au ales, cred, cea mai usoara solutie pentru a arunca in aer cladirea printr-un atac direct asupra departamentului cehoslovac. Acesta era plasat cel mai aproape de strada si era cea mai usoara cale de a se apropia fara sa fie detectati si sa plece fara sa fie identificati. De aceea cred ca au plasat bomba acolo.

„Inainte de 1989 banuiam ca este mana KGB”

Reporter: Ce indicii sunt ca serviciile secrete romanesti au organizat atentatul din Munchen impotriva Europei Libere?

Richard Cummings: Nu am suspectat serviciile secrete romanesti de la bun inceput. Abia dupa 1989, dupa caderea comunismului, am avut acces la informatii si a fost pentru prima data cand am descoperit ca teroristul Carlos lucrase cu Securitatea. Pana in 89 banuisem ca a fost mana KGB, ca rusii au stat in spatele atentatului. Dar nu am avut probe.

Au avut loc numeroase investigatii, dar ele n-au dat nici un rezultat pentru ca n-am gasit probe. Asa ca timp de 9 ani n-am stiut cine a organizat atentatele. Apoi am descoperit in arhiva STASI ca in spatele lor s-a aflat Carlos, la comanda Securitatii.

Reporter: Sunteti sigur ca asa s-a intamplat?

Richard Cummings: E 100% sigur. Documentele din arhivele ungare, de exemplu; am citit transcrierile unor convorbiri dintre Carlos si un ofiter de securitate. Mai exista apoi memoriile publicate in Germania de Magdalena Cop, amanta lui Carlos in acea vreme. Si ea recunoaste ca in spatele atentatelor a stat Securitatea.

Iar dupa atentate, Carlos a venit la Bucuresti si s-a intalnit cu ofiteri de Securitate si au sarbatorit cu sampanie un atentat nereusit, pentru ca tinta fusese departamentul romanesc. Carlos a fost prezent in martie 1981 la acest eveniment organizat la Bucuresti.

Sergiu Nica, ofiterul care a tinut legatura cu teroristul Carlos

Reporter: Stiti cati fosti ofiteri de Securitate au fost implicati in aceasta operatiune?

Richard Cummings: Nu, nu stim, pentru ca la Bucuresti nu am vazut dosare. Din documentele pe care le-am vazut in Ungaria a existat un ofiter de Securitate, pe nume Sergiu Nica, care a tinut legatura cu Carlos. Nica a murit din pacate in 1995.

Am vazut certificatul de deces pentru ca atunci cand procurorii germani au continuat investigatiile in ce priveste presupusul sau deces, autoritatile romane au eliberat un certificat de deces. A murit in accident de masina in 1995.

In 21 februarie 1991 scrisese un raport de zece pagini in care a scris totul despre atentate, despre legaturile sale cu Carlos, cum l-a intalnit pentru prima data pe Carlos si despre cum a fost trimis la Praga si cum a tinut legatura cu el prin telefon. L-a intalnit pe Carlos la Bucuresti de foarte multe ori.

Este confirmat de asemena faptul ca numele sau de cod a fost Andrei, date confirmate de Magdalena Cop in memoriile ei.

Reporter: Credeti ca Sergiu Nica a fost ucis sau chiar a murit in accident de masina?

Richard Cummings: Asta urmeaza sa se decida. Au existat suspiciuni asupra mortii sale, procurorii germani au avut suspiciuni, dar nu exista probe care sa indice ca a fost ucis.

Au vrut sa-l omoare pe generalul Pacepa cu 10 mii de dolari

Reporter: Ce mai scrie Sergiu Nica in raportul sau?

Richard Cummings: Cred ca cea mai importanta parte din raportul lui Nica este recunoasterea faptului ca a fost trimis de Securitate la Praga, impreuna cu alt ofiter de Securitate, cu 10 mii de dolari pentru a-l convinge pe Carlos sa-l ucida, in schimbul acestor 10 mii de dolari, pe generalul Pacepa, care defectase.

Cand l-au intalnit pe Carlos la Praga, in august 1979, au realizat ca 10 mii de dolari este o suma prea mica. Carlos traia pe picior mare, cheltuia foarte multi bani. Nica i-a vorbit lui Carlos despre uciderea lui Pacepa, iar acesta le-a spus ofiterilor doar atat: mai ganditi-va. Aceasta a fost legatura care a condus ulterior la atentatele impotriva Europei Libere.

Intre intalnirea din 1979 si atentatele din 1981 au loc numeroase intalniri si convorbiri telefonice intre Nica si Carlos. Cei doi decid in februarie 1980 sa arunce in aer radioul si asta se intampla un an mai tarziu. Cred ca au abandonat ideea de a-l ucide pe Pacepa, pentru ca, in mod realist, nu puteau face asta.

Pacepa se afla sub protectia guvernului american, cu identitate schimbata si era foarte greu sa ajunga la el. Pentru atentate, din ceea ce am inteles din declaratiile generalului Voinea, procurorul militar care se ocupa de caz, Carlos a fost platit cu un milion de dolari.

Insusi Carlos declara la Praga in 1985, unor ofiteri cehoslovaci, ca a primit dolarii, insa ultimele informatii arata ca suma a fost mult mai mare. Pe langa bani, Carlos a mai primit de la Securitate explozibili folositi de organizatia terorista basca ETA, a primit pasapoarte false si logistica.

Reporter: Cum colaborati cu serviciile secrete din Romania? Aveti acces la dosarele fostilor ofiteri implicati in aceasta operatiune? Aveti numele lor?

Richard Cummings: Nu, nu avem acces. Am fost in Bucuresti in 1991. L-am intalnit pe seful SRI de atunci, Virgil Magureanu. Mi-a trimis in iulie 1992 un raport in care scria ca nu exista probe in dosare care sa indice ca teroristul Carlos lucrase cu Securitatea. Dosarele de la Serviciul de Informatii Externe n-au fost deschise si nu pot fi accesate.

Reporter: Deci arhivele serviciile secrete romanesti au ramas inchise.

Richard Cummings: Arhivele SRI si SIE sunt inca inchise. Nu avem acces la dosare. Informatiile disponibile vin de la procuratura germana, care a demostrat legatura dintre Plesita (n.r. fostul sef al Departamentului de Informatii Externe) si atentate. Dar SIE nu a pus niciodata la dispozitie aceste dosare.

„Cei care au stat in spatele atentatului trebuie pedepsiti”

Reporter: Credeti ca fostii ofiteri implicati in aceste atacuri trebuie trimisi in judecata?

Richard Cummings: Trebuie sa ajunga in justitie, potrivit legilor romanesti. A fost un act criminal, am avut raniti, cladirea a fost in mod serios afectata, iar intentia a fost aceea de a ucide. Deci a fost o tentativa de omor. Au fost folosite 15 kg de explozibil. Iar cei care au stat in spatele atentatului trebuie pedepsiti pentru ceea ce au facut.

Reporter: Ce ar mai trebui sa faca autoritatile romane in cazul Carlos?

Richard Cummings: In mod evident ar trebui deschise dosarele serviciilor secrete. Asta ar fi in primul rand. In al doilea rand, ar trebui judecati fostii ofiteri implicati care inca sunt in viata. Cei care au planuit atentatul, care au furnizat explozibil, care au furnizat planurile cladirii. Si acesti oameni trebuie sa dea socoteala pentru ce au facut.

Reporter: Credeti ca exista posibilitatea ca fostii ofiteri de securitate implicati in atentate sa mai fie activi?

Richard Cummings: Exista mari sanse ca ei sa se afle inca in functii, dar asta pot doar sa banuiesc. Nu am probe care sa indice asa ceva. Ceea ce nu am discutat este ca au fost trimise colete capcana, tot in 1981, catre trei fosti dizidenti romani aflati unul in Germania, alti doi in Franta. In mod sigur tot Securitatea s-a ocupat de asta. Au fost doi raniti.

Si acestea sunt acte criminale, iar cei care s-au ocupat de asta vor trebui si ei sa raspunda. Ar trebui sa raspunda si Plesita. Trebuie sa ne amintim ca cel care a dat ordinele direct a fost Nicolae Ceausescu, iar ele au fost transmise de Plesita pe cale ierarhica. Plesita n-a fost singurul implicat in organizarea atentatelor.

Dar Plesita va trebui si el sa raspunda, sub orice forma, pentru ceea ce a facut. Inainte sa moara.