Sezonul de alergii la ambrozie este mai grav din cauza secetei, iar copiii pot avea simptome puternice. Alergolog: „Poate să devină atât de severă încât poate bloca respirația, forțând copilul să respire pe gură”

Polenul de ambrozie este, în această perioadă, la niveluri foarte, foarte mari în România, atrag atenția medicii alergologi. Planta este deosebit de nocivă provocând simptome puternice mai ales la copii, atât la nivel respirator, cât și cutanat. Vara secetoasă a dus la răspîndirea polenului pe distanțe foarte mari și la prelungirea sezonului alergic. Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog și președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, explică semnele bolii, importanța diagnosticării corecte și a tratamentului, astfel încât boala să fie ținută sub control.

Alergia la ambrozie se manifestă în perioada în care polenul acestei plante este în aer. Adică, în fiecare an, cam în aceeași perioadă, începând cu finalul lunii iulie și până la jumătatea lunii octombrie. Perioadă în care, subliniază prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog, polenul este la niveluri foarte mari, expunerea la cantități mare de polen agravând semnele bolii: „Practic, simptomele apar dacă grăuncioarele de polen ajung să fie în jur de 40 de particule pe unitatea de măsură. Dar, la noi, sunt valori de peste 800-1.000 de astfel de grăuncioare. Adică o cantitate excepțional de mare. De unde și gravitatea simptomelor.”

Perioada de sensibilizare, între trei și cinci ani

Pentru a ajunge alergic și simptomatic la un polen este nevoie de o întâlnire cu acest polen timp de câțiva ani, în medie între trei și cinci ani. Timp în care organismul începe să dezvolte reacție alergică, adică devine sensibilizat și produce acei anticorpi tipici de alergie numiți IgE specifici pentru ambrozie, adaugă medicul.

„În momentul în care acești anticorpi sunt suficient de mulți, la o nouă întâlnire, după această sensibilizare, vor apărea simptomele. Pentru că acest polen de ambrozie ajunge în căile respiratorii și la nivelul ochilor, primele semne sunt, în general, cele de rinită, respectiv de rino-conjunctivită. Pentru că acolo ajunge alergenul. Încet-încet, pe măsură ce inflamația pe care o produce la nivelul nasului coboară în căile respiratorii și ajunge la nivelul arborelui bronșic. Iar la noile expuneri, se poate să apară crize de astm”, explică medicul alergolog mecanismul prin care acționează polenul de ambrozie.

La cei care intră în contact efectiv cu planta și încearcă să o smulgă sau trec prin ea, de exemplu, se pot trezi cu reacții locale urticariforme extrem de agresive, pentru că polenul plantei acționează și pe piele, atrage atenția medicul.

Cum se manifestă

Copiii sunt cei mai expuși simptomelor severe de alergie la ambrozie. Iată în ce condiții părinții pot suspecta o astfel de alergie: „Ne putem gândi la un copil cu alergie la ambrozie dacă, în primul rând, semnele la nivel nazal și conjuntivita apar în perioada polenului la ambrozie, adică în august, septembrie, dacă se repetă în fiecare an cam în aceeași perioadă și constau în strănut în salve, rinoree apoasă (secreții apoase din nas) mâncărime de nas și de ochi, mâncărimi în gât”, adaugă prof. dr. Bunu-Panaitescu.

Încet-încet, boala avansează spre forma sa mai gravă de nas înfundat, de obstrucție nazală. „Aceasta poate să devină atât de severă încât poate bloca respirația, forțând copilul să respire pe gură. Acest lucru alterează calitatea vieții și, mai ales, a somnului copilului. Automat, prin această înfundare puternică apare și scăderea mirosului. Unii chiar pierd mirosul pe perioada acestei inflamații. Apar și alterări ale gustului. Pe măsură ce inflamația crește, apare tusea care poate să fie asociată apoi cu o criză de astm. Adică cu senzație de lipsă de aer, cu respirație șuierătoare, crize care sperie foarte mult atât copilul, cât și pe părinți. Ocular apare roșeață, pleoape umflate, mâncărimi foarte puternice la nivelul ochilor care, iarăși, alterează calitatea vieții. Sunt persoane care practic timp de două luni trăiesc într-o situație de inflamație care nu le mai permite să-și desfășoare activitatea și le tulbură somnul”, atrage atenția medicul alergolog.

Cum se pune diagnosticul corect

Când un părinte vede că astfel de simptome se repetă un an sau doi, trebuie să-i sune acest clopoțel de alarmă că este posibil să fie alergie la ambrozie: „Trebuie să meargă la medicul de familie care practic trebuie să știe cam ce fel de alergii sunt manifeste pentru fiecare sezon, să fie evaluat și, eventual, trimis către medicul alergolog. Acesta din urmă poate să discearnă mult mai bine dacă e vorba despre o rinită sau un astm alergic, se pot face testele alergologice fie pe piele, ca să se vadă reacția alergică indusă de ambrozie, fie testele de sânge, care arată prezența acelor anticorpi specifici pentru alergia la ambrozie”, mai spune medicul alergolog. 

În momentul de față există și în România posibilitatea de a face diagnostic de maximă precizie – adică diagnostic alergologic molecular – care identifică sensibilizarea la molecula principală alergenică din ambrozie, subliniază specialista: „De ce? Pentru că tot în această perioadă pot fi alte tipuri de polenuri. Și cel mai frecvent există o reacție cu polenul de pelin. Planta seamănă destul de bine și polenul seamănă destul de mult cu ambrozia și semnele, dar este cu totul alt alergen. Și mai pot fi diverse tipuri de buruieni care înfloresc tot în această perioadă.”

De ce este important să știm cu precizie cauza alergiei? „Pentru că terapia cea mai bună, cea care țintește alergia la ambrozie este imunoterapia cu alergen. Ea trebuie făcută acelor pacienți care sunt cu siguranță dovediți alergici la ambrozie.”

Altminteri, mai spune medicul, dacă presupunem o alergie la ambrozie, dar este, de fapt, una la pelin, imunoterapia are o eficiență mai scăzută: „Pentru că pelinul este o plantă de altă categorie. Și corect este să faci imunoterapia cu tipul de alergen care a cauzat boala.”

De ce semnele sunt mai severe la copii

O concepție greșită referitoare la alergie este aceea potrivit căreia la copilul mic n-are rost să-i faci teste alergologice pentru că nu se vede nimic. „Nu este adevărat! Nu ies pozitive dacă copilul nu este sensibilizat, respectiv nu este alergic. Din contră, dacă el este în acea primă fază când dezvoltă sensibilizarea fără să aibă semne clinice, deja ancorpii pot fi identificați. Și tu ca medic vei ști că în următorul an sau peste doi ani acel copil va avea riscul să dezvolte simptome.”

Semnele alergiei apar la copii la vârsta de trei – cinci ani: „Din păcate, există și excepții, copii cu vârste mult mai mici care pot să aibă această sensibilizare manifestă. Chiar copii de un an care, la primul contact cu ambrozia, au deja semne. Și aici este un clopoțel de alarmă pentru că, probabil, s-a făcut o sensibilizare la mamă ca urmare a prezenței plantei și ea s-a transmis copilului. Iar copilul, intrând în contact cu polenul de ambrozie, poate să dezvolte semne. Și, în general, apare tuse puternică, senzație de axfisiere. Pentru că, cu cât copilul e mai mic, aceste semne sunt mai grave, din cauza faptului că ei au căile respiratorii de dimensiuni foarte mici. Și orice inflamație are efecte mult mai grave pe respirația lor. Fie că e vorba de înfundarea nasului, fie că e vorba de o strângere a bronhiilor într-o criză de astm, sunt mult mai periculoase la copii din cauza căilor respiratorii mai mici. Și atunci, semnele sunt mai zgomotoase și mai riscante dând senzația aceea de sufocare”, mai explică medicul alergolog.

Ce tratamente ar putea urma un copil cu alergie la ambrozie

De anul trecut, și în România, sunt decontate testele de alergologie moleculară. Nu și terapia imunologică însă. Aceasta poate fi sub formă de picături sublinguale care se pot adminsitra și la copilul mai mic și sub formă de pastile, care se pot administra și ele sublingual.

„Imunoterapia cu alergen este cea care dă soluția de control al bolii, pentru că reversează răspunsul imun. Reface răspunsul de la alergie la toleranță. Dar este o terapie lungă – de trei ani cel puțin – și poate fi aplicată copiilor, în general, de la vârsta de cinci ani”, subliniază medicul alergolog.

În perioada în care există ambrozie în aer însă trebuie administrată terapie simptomatică. „Respectiv spray-uri intranazale cu corticosteroizi care să controleze în doze de micrograme inflamația, asociate cu antialergice care sunt și sub formă de tablete și sub formă de sirop – care se poate administra și la copiii mici – și sub formă de picături oculare, dacă există simptome. Deci această terapie simptomatică trebuie să fie și ea prezentă în tratament, în perioada expunerii la ambrozie. Și aici iar este o greșeală pentru că se spune să stai cât mai mult netratat pentru că poate-ți trece. Nu este adevărat. Cu cât stai mai mult, cu atât inflamația este mai mare, iar simptomele mai greu de controlat”, atrage atenția medicul alergolog.

Conchizând, un părinte – care locuiește mai ales în zona de câmpie, acolo unde concentrația de polen este foarte, foarte mare – este bine să știe că expunerea la polen este la nivel maxim în august-septembrie. „Iar dacă este cald, această expunere se prelungește până la jumătatea lunii octombrie. În al doilea rând, este bine să știe că, în această perioadă, copiii care stau mai mult afară, când e soare și bate vântul, vor fi mai mult timp sub acțiunea polenului de ambrozie. În doi-trei ani ei devin sensibilizați la această plantă și după această fază de sensibilizare, la un nou contact cu polenul, vor deveni simptomatici. Iar aceste simptome se vor repeta în aceeași perioadă, mai mulți ani.”

Adică, strănut în salve, scurgeri nazale apoase, înfundare de nas, mâncărime de nas, de ochi, ochi injectați care curg, tuse. Sunt primele semne de rino-conjunctivită alergică. Și nu se însoțesc de febră, deci un diagnostic de gripă este exclus. Iar semnele durează mult mai mult.

„În aceste condiții, trebuie să se adreseze medicului, să ajungă la un alergolog pentru un diagnostic bazat pe istoric, pe testele cutanate și sanguine. Terapia simptomatică trebuie administrată cât mai rapid în perioada de început a sezonului când simptomele sunt ușoare pentru a fi controlate mai bine. Iar controlul de lungă durată al bolii, care face ca o rinită să nu se ducă spre astm este terapia cu alergen”, conchide profesoara universitară.

Aproape o jumătate de milion de români, alergici la ambrozie

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multe fragmente extrem de alergizante. „Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m3. În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când, vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozie”, potrivit sursei mai sus citate.

Conform statisticii Ministerului Sănătății, în România, 482.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm: „Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane”.

Trucuri de reducere a cantității de polen: nu lăsați copiii afară dimineața!

Evitarea alergenilor este cel mai bun tratament contra alergiilor. Dar acesta este un lucru dificil atunci când declanșatorul este chiar în aerul respirat. Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă părinților cu copii alergici la polenul de buruieni sau iarbă să mute toate activitățile în aer liber pentru seara, atunci când acest lucru este posibil. Aceasta pentru că, susțin ei, acești alergeni tind să atingă un maximum dimineața. Totodată, ei recomandă părinților să determine copilul să poarte ochelari de soare când se joacă afară pentru a preveni iritația ochilor și mâncărimea.

La intrarea în casă, părintele trebuie să se asigure că copilul face duș și își spală părul înainte de a merge la culcare. O altă soluție este folosirea unui filtru de tip HEPA pentru unitatea de aer condiționat, pentru a reduce cantitatea de polen din interiorul locuinței.

Sursă foto: Dreamstime