Sezonul meteoriților: trei noi meteoriți identificați în ultima săptămână

​Duminică, 12 februarie, astronomul maghiar Krisztián Sárneczky avea să descopere încă un asteroid. Până aici nimic deosebit, Sárneczky avea deja peste 300 de asteroizi descoperiți de la observatorul astronomic Konkoly din Budapesta, însă acesta nu era un asteroid obișnuit: traiectoria sa părea să-l ducă spre o coliziune cu Pământul! Din fericire, asteroidul, denumit inițial Sar2667, avea aproximativ 1 metru în diametru, ceea ce însemna că și dacă se îndrepta spre Pământ, avea să ardă aproape complet la trecere prin atmosferă.

În 13 februarie, la doar 7 ore după descoperire, în jurul orei 03:00 UTC, asteroidul (rebotezat 2023 CX1), intra în atmosfera Pământului, cu o viteză de 14.5 km/s, undeva deasupra Canalului Mânecii, oferind un spectacol impresionant celor care au reușit să îl observe. Și nu erau puțini, pentru că momentul reintrării a fost calculat pe baza observațiilor lui Sárneczky. Asteroidul s-a încins și o mare parte din el a ars, fiind vizibil din Marea Britanie, Franța, Olanda sau nordul Spaniei. Nu tot asteroidul a ars însă la trecerea prin atmosferă! Câteva fragmente au supraviețuit și au fost găsite de o echipă de căutători, între localitățile Dieppe și Doudeville din Normandia. Până în acest moment, 7 fragmente au fost recuperate din fostul asteroid 2023 CX1.

Poate e momentul să clarificăm termenii folosiți: dacă obiectul se află în spațiul cosmic, pe orbită în jurul Soarelui și provine de undeva dintre Marte și Jupiter, este asteroid. În momentul în care intră în atmosfera Pământului, din cauza vitezei mari, asteroidul se încinge și spunem că este un meteor sau bolid. Doar dacă fragmente din acesta sunt recuperate de pe Pământ putem spune că avem de-a face cu un meteorit.

A fost al 7-lea asteroid descoperit cu câteva ore înainte de a intra în atmosfera Pământului (primul astfel de obiect cosmic a fost descoperit în 2008). Acest lucru este extrem de util pentru cercetători pentru că avem astfel date suplimentare despre originea meteoritului lăsat în urmă, își cunoaștem traiectoria prin spațiu înainte să se dezintegreze în atmosfera Pământului. Nu cunoaștem încă tipul de meteorit, dar primele imagini par să indice că acesta este o condrită (un tip de meteorit care seamănă cu pietrele de pe Pământ, dar care au un conținut ridicat de fier și nichel). Rămâne să așteptăm rezultatele primelor analize pentru a putea spune cu exactitate ce tip de meteorit a căzut în Normandia.

Trebuie spus că astfel de impacturi cu asteroizi sunt absolut normale și se întâmplă de câteva ori pe an. NASA estimează că există aproximativ 1 miliard de asteroizi cu diametrul de câțiva metri, însă așa cum am observat, aceștia nu provoacă pagube materiale atunci când se îndreaptă spre Pământ. Nu toți acești asteroizi însă intră în atmosfera Pământului deasupra unor zone locuite, iar dacă mai ținem cont și de faptul că peste 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă, devine evident că recuperarea unor eventuale fragmente nu este mereu posibilă.

Un alt bolid, fără nici o legătură cu 2023CX1, a fost văzut din sudul Italiei, în 14 februarie, însă spre deosebire de cel de deasupra Canalului Mânecii, obiectul care l-a cauzat nu a fost descoperit înainte de a deveni vizibil pe boltă. Există unele știri care vorbesc despre fragmente care au fost recuperate din orașul Matera (unele chiar dintr-un balcon al unei locuințe), însă rămâne de văzut dacă este vorba despre un meteorit autentic.

Și tot fără legătură cu aceste două evenimente, un alt bolid a fost văzut miercuri, 15 februarie, deasupra statului american Texas, după care a fost recuperată din zona respectivă un fragment de peste 500 de grame care pare să fi provenit din respectivul bolid. Explozia înregistrată deasupra Texasului a fost echivalentă cu 8 tone de TNT și se pare că asteroidul a avut un diametru mai mic de 1 metru.

În prezent sunt cunoscuți și catalogați peste 70000 meteoriți, din care mai mult de jumătate au fost descoperiți în Antarctica, unde mediul specific ajută la conservarea și identificare lor.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro