Singura țara din Asia de Sud-Est care ne mai dă forță de muncă în pandemie. Cum se face recrutarea de muncitori asiatici în această perioadă

Momentan, Sri Lanka este singura opțiune viabilă rămasă pentru recrutare de muncitori din Asia de Sud-Est pentru România, susține Romulus Badea, de la Soter&Partners. El a sosit recent de acolo pentru a aduce sudori și ajutoare de bucătar pentru firmele românești. Din cauza pandemiei, sunt unele provocări chiar la organizarea testării muncitorilor.

Foarte pe scurt:

• În Vietnam, zona de Nord, de unde se importă forță de muncă, nu se pot organiza teste practice de recrutare din cauza carantinei
• Pentru Nepal, Bangladesh și India vizele se dau în New Delhi, iar procesarea durează mult din cauză că au ieșit recent din carantină
• Sri Lanka este și ea în carantină, numai că a lăsat niște reguli mai permisive
• Companiile care recrutează trebuie să trimită la poliția locală scrisori în Sri Lanka
• În Sri Lanka, din cauza crizei financiare importurile sunt restricționate și fierul s-a scumpit, ducând la creșterea costurilor cu testarea
• Fiecare segment de țeavă folosit pentru testare a fost 45 de dolari

De ce este Sri Lanka singura opțiune viabilă momentan

„Pentru că Vietnam este în carantină. Bazinul este în zona de Nord și este în carantină. Nu se poate intra în țară, nu se pot organiza teste practice de recrutare, nu pot fi contactați candidații. Atunci nu poți să faci recrutarea”, spune Badea.

Pentru Nepal, Bangladesh și India vizele se dau în New Delhi.

„Consulatul din New Delhi a fost închis până la 30 iunie. Toată India a fost în carantină. Când s-a redeschis, au trebuit să proceseze toate documentele, toate dosarele de viză care erau înregistrate și ce-a mai venit după. Adică ce s-a mai acumulat”, a precizat Badea.

• Eu știam că sunt 1200 de dosare în prelucrare. Am primit o informație zilele astea că sunt, de fapt, 4.000 de dosare în așteptare. Acum se procesează cererile din aprilie-mai. Înseamnă că nimeni nu poate da un termen predictibil despre când muncitorii vor veni în România. Atunci nu se poate face un business plan, nu se poate organiza cazarea, nu se poate organiza producția.

Așadar, singura opțiune viabilă rămâne Sri Lanka.

„Sri Lanka este și ea în carantină, numai că a lăsat niște reguli mai permisive. De exemplu am putut să obțin landing approval trecând prin niște procese: că sunt vaccinat, mergând cu test PCR negativ și așa mai departe. Am stat o zi în carantină. Am făcut un test PCR care atunci când a ieșit rezultatul și a fost negativ, mi-a dat dreptul să ies din carantină și să merg liber prin Sri Lanka”, explică el.

Recrutarea viitorilor muncitori care să vină în România în lockdown: scrisori către poliție pentru permisiune

Pentru candidați, ca ei să se poată deplasa de la locuința de domiciliu către un centru de recrutare, trebuie să arate că se duc la recrutare.

„Atunci, companiile care recrutează trebuie să trimită la poliția locală scrisori prin care spun, pentru fiecare în parte: Persoana X vine la recrutare, la locul Y, la ora Z. Ei primesc o permisiune doar pentru acea zi”, spune Romulus Badea.

• Înainte de pandemie, la o campanie de recrutare erau 400 oameni pe zi. Acum sunt 70. Depinde câte scrisori pot fi procesate, trimise și așa mai departe, ceea ce îngreunează puțin procesul de recrutare.

• Pe de altă parte și agenția de recrutare devine mai selectivă. Acceptă sau trimite scrisori numai celor care sunt cel mai aproape de condițiile angajatorului.

Puse cap la cap toate astea, se poate organiza un test practic.

Testarea și provocările: de la aparatele de sudură, la prețul unor bucăți de fier

Recrutarea de acum a fost pentru sudori: au fost două zile de recrutare. A avut și o zi pentru ajutoare de bucătar.

A fost o provocare să putem pregăti centrul de testare în conformitate cu cererile angajatorului. Au fost două tipuri de sudură: TIG și MIG/MAG.

„În timp ce pentru TIG s-au putut închiria 3 aparate de sudură, pentru MIG/MAG nu au găsit să închirieze. În regiunea Colombo unde sunt ateliere mai mari, de unde se puteau închiria, erau închise din cauza carantinei. Atunci au cumpărat un aparat pentru a putea organiza testarea. A fost cumpărat de agenția de recrutare de acolo”, povestește Badea.

Acum, în Sri Lanka, din cauza crizei financiare importurile sunt restricționate și fierul s-a scumpit.

• Pentru a putea să facem campania de testare, am avut nevoie de segmente de țeavă tăiată într-un anumit fel, cu pregătire într-un anumit fel. Pentru zona industrială au fost țevi cu diametrul mare. Fiecare segment de țeavă folosit pentru testare a fost 45 de dolari.

• Am testat undeva la 80 de candidați pentru fiecare două bucăți de țeavă.

„Astea sunt provocările cu care ne confruntăm în pandemie: creștere de prețuri. Prețul fierului a crescut peste tot în lume, cu atât mai mult în Sri Lanka unde sunt importurile restricționate”, a mai arătat el.

Testele la sudură au fost live

„Testele au fost live. Eu am organizat testarea la sudură. Angajatorul a văzut tot timpul cum se sudează, ce poziții are sudorul când sudează, îl filmam de aproape și pe urmă aveam prezentare a sudurii atât pe exterior, cât și pe interiorul țevii”, povestește Badea.

• Angajatorul a văzut sudura circulară pe țeavă de aproape de punctul de plecare, de jos, mergând în sus pe curbura țevii și coborând apoi pe partea cealaltă. El a putut foarte clar să-și facă o idee despre cum sudează.

„Nu e numai asta. Contează și modul în care își pregătește sudura, cum polizează. Cei care au fost aleși au trebuit să facă trei straturi suprapuse de sudură: un cordon inițial, rădăcina, apoi două coloane paralele și pe urmă trei coloane paralele. După ce terminau sudura, angajatorul se uita dacă pune mâna pe o perie de sârmă ca să o aranjeze: cât de îngrijită este sudura”, spune Badea.

• Angajatorul folosea o sintagmă: omul ăsta respectă sudura.

Testarea ajutoarelor de bucătari a fost înregistrată

Pentru bucătari, testul (pentru a fi aduși și angajați n.r.) a fost unul singur pentru ajutoare de bucătari.

În România, restaurantele, cantinele, duc lipsă de ajutoare de bucătari, de cei care pregătesc ingredientele pentru gătit.

Testul este de îndemânare și rapiditate la tăiat legume. Ăsta este testul de bază.

„La o bucătărie, ca să gătești pentru 100 de persoane, dacă ai varză călită, ar fi bine să te pricepi la tocat varză. Atunci cumpărăm legume, cele întâlnite uzual: ceapă, varză, morcovi. Le dăm cuțite, o rozătoare, un aparat de decojit și pe urmă urmează teste”, spune Badea.

Angajatorul se uită la cum se așează ajutorul de bucătar, cum își pregătește spațiul, dacă și-l curăță înainte și după, cum își curăță legumele.

• La ajutoarele de bucătari, testele sunt înregistrate. Angajatorii nu vor o probă suplimentară imediată.

„La probele astea se prezintă și bucătari (chef), care își prezintă alte video-uri de prezentare în care arată cum au pregătit anumite mâncăruri, au poze cu diplome primite, la locurile în care au muncit în Orientul Mijlociu, de exemplu, la hoteluri de 5 stele, tot felul de certificate. Ei intră în altă ligă. Îi aducem pentru hoteluri de 5 stele, restaurante”, a declarat Romulus Badea.

Pentru cine dorește sa știe cam ce salarii au asiaticii care vin în România la muncă, HotNews.ro a scris recent un material: Cât câștigă muncitorii asiatici aduși în România: de la cameristă și ajutor de bucătar, la sudor și faianțar