SINTEZE MTO pe intelesul tuturor. Clasamentul "adevarului" in politica fiscala

Obiectivul bugetar pe termen mediu (engl. Medium term objective – MTO) reprezintă indicatorul principal utilizat de instituțiile Uniunii Europene pentru aprecierea poziției finanțelor publice ale țărilor membre. Chiar dacă dintr-o perspectivă tehnică acest indicator prezintă multiple avantaje, din nefericire este destul de dificil de înțeles de către publicul larg, ceea ce are potențialul să pericliteze sprijinul public pentru acesta și implicit pentru ideea de responsabilitate fiscal-bugetară pe care o promovează. În esență, MTO reprezintă o țintă pentru soldul bugetar specifică pentru fiecare țară din Uniunea Europeană, în funcție de particularitățile acesteia – nivel al datoriei publice, potențiale costuri legate de îmbătrânirea populației. Tratatele europene semnate la nivel european, la care România a aderat, impun un deficit maxim de 1% din PIB pentru țările cu un nivel mai redus al datoriei publice (cum sunt considerate România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Suedia etc.) în timp ce altele, mai îndatorate, au ca obiectiv al politicii fiscale înregistrarea de surplusuri bugetare (Belgia +0,8%, Franța și Croația +0,4% etc.).

De unde provine dificultatea de înțelegere a MTO? Aceasta derivă din faptul că această țintă bugetară nu este exprimată în termeni de sold bugetar efectiv, ci în termeni de sold bugetar structural. Soldul bugetar efectiv reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare, în timp ce soldul bugetar structural pleacă de la soldul efectiv și ține cont de poziția în cadrul ciclului economic și eventual de anumite elemente excepționale, care afectează bugetul doar punctual într-un anumit an. Această ajustare de la deficitul efectiv la cel structural are o puternică componentă tehnică pe care voi încerca să o explic într-o manieră simplificată în cele ce urmează.

De unde a provenit ideea de trecere de la deficitul efectiv la cel structural ca indicator de apreciere a poziției finanțelor publice? Până la urmă de ce să nu avem în România o țintă de deficit efectiv de 1% din PIB în fiecare an? Intuiția de bază are în vedere ca în perioadele dificile din punct de vedere economic (sau în jargonul economiștilor, când economia funcționează sub potențial) să ai posibilitatea de a înregistra deficite mai mari, astfel încât să poți stimula activitatea economică, în timp ce în perioadele de boomsă compensezi prin înregistrarea de deficite mai mici, astfel încât să rezulte un deficit mediu de 1%din PIB pe perioada unui ciclu economic.

Putem explica această idee și dintr-o altă perspectivă. Pe termen lung, economia avansează cu o rată de creștere dată de potențialul acesteia. Să presupunem că aceasta este de 3%, iar fiecare punct de creștere generează venituri bugetare suplimentare anuale de 1 unitate monetară (u.m.). Legile economice arată însă că economia evoluează ciclic, astfel că, deși creșterea medie este de 3%, într-un an poate fi de +5%, în altul +3% și în altul -1%. Ideea din spatele deficitului structural susține că este permis să cheltui în fiecare an 3 u.m. chiar dacă efectiv într-un an încasăm suplimentar fie 5 u.m., fie 3 u.m. sau în altul chiar mai puțin cu 1 u.m. Altfel spus, presupunând că plecăm de la un buget echilibrat, soldurile bugetare înregistrate în cei 3 ani ar fi de +2 u.m., 0 u.m., – 2 u.m. Considerând cei 3 ani, observăm că am cheltuit exact sumele suplimentare generate de creșterea economică. Este adevărat că, din punct de vedere politic, experiența practică arată dificultatea de a nu cheltui +5.u.m. într-un an de creștere economică de +5% ci doar +3 u.m., în timp ce într-un an de scădere de -1%, un deficit bugetar de 2 u.m. este se pare mai ușor de acceptat. Acest comportament însă este departe de cel optim din punct de vedere macroeconomic.

De asemenea, se poate face oparalelă între deficitul structural și clasamentul „adevărului” utilizat de multe ori la fotbal pentru a aprecia poziția „reală” în clasament a unei echipe. În esență, acest clasament este complementar celui efectiv ordonând echipele după diferența dintre punctele câștigate în „deplasare” și punctele apărate „acasă”. Bazându-se pe ideea că este mai dificil de câștigat în „deplasare”, clasamentul poate sugera o poziționare mai favorabilă a unor echipe, chiar dacă în clasamentul efectiv acestea ar fi, să zicem, la egalitate cu altele. La final, cele două clasamente sunt identice, cea mai bună echipă în funcție de numărul de puncte fiind și cea mai bună la „adevăr”.

Similar, deficitul structural reflectă poziția finanțelor publice la „adevăr”, iar pe perioada unui ciclu economic (echivalent în fotbal cu un campionat întreg) suma deficitelor structurale este egală cu suma deficitelor efective. Reluând exemplul de mai devreme, o țară care face deficit bugetar de 2 u.m. în condițiile unei creșteri economice de 5% se află într-o poziție mult mai nefavorabilă decât una care înregistrează același deficit bugetar în condițiile unei scăderi economice de 1%, considerând că, pe termen lung ambele cresc cu 3%. Dacă în cazul ultimei țări, deficitul este determinat doar de ciclul economic și se va corecta automat când economia revine pe creștere, în cazul primei țări trecerea de la un avans economic de +5% la descreștere de 1% și implicit diminuarea veniturilor bugetare cu 6 u.m vor fi însoțite de majorarea deficitului la 8 u.m și eventual de măsuri de corectare a acestuia – prin reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe. Astfel, deficitul structural (deficitul la „adevăr”) va fi mai mare de 2 u.m. în cazul țării aflate în expansiune, reflectând o poziție a finanțelor publice mai vulnerabilă și mai redus în cazul țării aflate în recesiune, înglobând astfel influența ciclului economic în evaluarea poziției finanțelor publice.

Concluzionând, deficitul structural este un indicator mai bun decât deficitul efectiv întrucât permite determinarea poziției finanțelor publice la „adevăr”, prin eliminarea influenței unei creșteri economice sub sau peste potențialul real. Este adevărat însă și faptul că, acest potențial reprezintă o variabilă neobservabilă și a cărei estimare comportă provocări. Totuși, această dificultate nu anulează avantajele utilizării indicatorului deficit structural.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

SINTEZE MTO pe intelesul tuturor. Clasamentul "adevarului" in politica fiscala

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”