Soarta marilor arși, tot la voia întâmplării: Cum a fost îngropat de miniștrii Tătaru și Costache mecanismul de transfer în străinătate elaborat de medici și supraviețuitori din Colectiv

Între 600 și 800 de cazuri de mari arși se înregistrează anual în România. Cei mai mulți din Europa. Incendiul produs sâmbătă seară în secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț readuce în atenție o problemă dureroasă, care ne bântuie de mulți ani și nu a fost rezolvată nici în cei 5 ani scurși de la incendiul din clubul Colectiv: România nu își poate îngriji marii arși, neavând niciun centru performant pentru tratarea lor. În lipsa unor astfel de centre, transferul pacienților cu arsuri grave în 24-48 de ore la spitale performante din străinătate este vital. Cazul medicului Ioan Cătălin Denciu, de la Spitalul Județean Neamț, este totuși unul norocos din acest punct de vedere, autoritățile mobilizându-se rapid pentru a îl transfera la un spital din Belgia în 12 ore de la incendiu. Soarta multora dintre marii arși din România rămâne, însă, la voia întâmplării.

Cei mai mulți mari arși din Europa, niciun centru pentru mari arși și un mecanism de transfer abandonat

Mecanism de transfer la care s-a lucrat 2 ani, abandonat de ultimii 2 miniștri ai Sănătății. Un mecanism de transfer care prevedea criterii și pași clari pentru transferul marilor arși, la elaborarea căruia au lucrat timp de 2 ani medici specializați în tratarea arșilor și supraviețuitori ai incendiului din Colectiv, a fost abandonat de ultimii doi miniștri ai Sănătății: Victor Costache și Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu a putut fi contactat de HotNews.ro pentru precizări pe acest subiect, până la momentul publicării acestui articol.

Avem cei mai mulți mari arși din Europa. În România se înregistrează, anual, între 600 și 800 de cazuri de mari arși – cei mai mulți din Europa. O parte dintre ei sunt tratați în țară, o parte sunt transferați în străinătate. Tragedia de acum 5 ani din clubul Colectiv nu a făcut decât să atragă atenția tuturor asupra situației lor, dar problema este mult mai veche.

Incendiu în secția ATI a Spitalului Județean Neamț

De ce atât de multe accidente cu arși? „Suntem o țară subdezvoltată, suntem o țară în care funcționează din plin cazanele de țuică, suntem o țară în care se ard miriști, suntem o țară unde în zona rurală oamenii se încălzesc foarte mult cu lemne, dau foc cu benzină la sobă și alte prostii. Sunt multe accidente, plus accidentele auto, se circulă mult pe GPL. Nu poți arde în România doar dacă te duci într-un club cu muzică mai dură, mai rock, că te bate Dumnezeu, cum s-a spus la momentul respectiv. Să nu uităm câte explozii de gaze sunt în țară, improvizații la aragaze, este multă inconștiență, lipsă de educație, curaj nebun, nu îmi dau seama”, explică Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv, pentru HotNews.ro.

Niciun centru pentru mari arși. Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși. Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul. Ar urma, în schimb, să se construiască, cu finanțare de la Banca Mondială, 4 centre pentru mari arși – două în București, unul la Timișoara și unul la Iași – despre care se vorbește încă din anul 2014. Cele 4 centre există în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe când vor fi construite.

Transferul în străinătate – singura soluție pentru pacienții cu arsuri grave, la 5 ani de la Colectiv

În ultimii 5 ani s-au făcut doar pași mici – România are acum 3 unități funcționale pentru arși – la Brașov, Iași și Timișoara – structuri care sunt, însă, inferioare centrelor pentru mari arși. Unitățile funcționale pentru arși au condiții inferioare centrelor pentru mari arși, dar sunt un pas înainte față de ce avea România la momentul Colectiv. Unitățile funcționale pentru mari arși de la Iași și Timișoara au câte 5 paturi fiecare. De asemenea, în Secția de Chirurgie Plastică și Recunostructivă a Spitalului Județean din Brașov, șeful secției, medicul Dan Grigorescu, a reușit să amenajeze, cu bani dintr-o sponsorizare, un sector pentru arși grav, cu două saloane și două paturi performante pentru acești pacienți. Practic, Unitatea funcțională pentru arși de la Brașov, dotată printr-o sponsorizare și inaugurată la începutul anului 2019, a fost prima de acest fel din România.

Protest după incendiul din clubul Colectiv

La 5 ani de la Colectiv, singura soluție pentru pacienții cu arsuri foarte grave rămâne tot transferul în străinătate. Așa a ajuns Ministerul Sănătății, mai mult la presiunea supraviețuitorilor din clubul Colectiv, să elaboreze un mecanism de transfer. Practic, mecanismul de transfer prevedea că, în maximum două ore din momentul în care pacientul cu arsuri grave ajunge la spital, o comisie formată din 3 membri – medicul curant al pacientului, un medic ATI și un medic specializat în chirurgie plastică sau chirurgie generală, după caz – se întrunește pentru a analiza dosarul medical al pacientului și după caz, aprobă, motivând necesitatea, transferul pacientului pentru a fi tratat în străinătate, pe baza unor criterii clare.

Mecanismul de transfer al marilor arși în străinătate a fost elaborat de o comisie formată din medici specializați în tratarea marilor arși și din supraviețuitori ai incendiului din clubul Colectiv, care au lucrat la el timp de 2 ani. Elaborarea mecanismului de transfer a început în mandatul de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea.

În toamna anului 2019, când Sorina Pintea a părăsit Ministerul Sănătății, mecanismul de transfer era aproape finalizat și mai trebuiau reglate doar mici detalii. Odată cu venirea lui Victor Costache la conducerea Ministerului Sănătății, echipa sa a anunțat că mecanismul de transfer urma să fie refăcut de o nouă comisie, cu toate că acesta era aproape finalizat, după o muncă de un an.

În cele din urmă, la presiunea supraviețuitorilor din clubul Colectiv, proiectul de Ordin a ajuns să fie publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății pe 21 februarie. Proiectul urma să stea în transparență publică până pe 2 aprilie, timp în care erau primite eventuale noi propuneri de modificare, iar ulterior ar fi trebuit, în mod normal, să fie aprobat și să intre în vigoare.

La ieșirea din dezbatere publică, pe 2 aprilie, Ministerul Sănătății avea deja un nou șef: Nelu Tătaru îl înlocuise pe Victor Costache la scurt timp după debutul epidemiei de COVID-19 în România. Victor Costache nu se grăbise nici el cu aprobarea Ordinului.

Actualul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, nu a semnat și aprobat Ordinul nici la 7 luni și jumătate de când acesta a ieșit din dezbatere publică.

„Având în vedere capacitatea limitată de paturi la nivel național pentru pacienții arși și necesitatea asigurării în regim de urgență a tratamentului necesar pentru pacienții care au arsuri grave, există situații în care se impune transferul în străinătate al acestor pacienți. În vederea facilitării accesului în timp util al pacienților cu arsuri la tratament, se impune constituirea la nivelul tuturor spitalelor care asigură managementul cazurilor de arsuri a unei comisii de profesioniști, respectiv medicul curant al pacientului, un medic desemnat în prealabil de șeful de secție ATI, un medic desemnat în prealabil de șeful de secție de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz, care va analiza documentele medicale ale pacienților și va stabili dacă este necesar transferul acestuia în străinătate, motivând necesitatea transferului”, se arăta în referatul de aprobare a proiectului de Ordin, publicat în luna februarie pe site-ul Ministerului Sănătății.

Pas cu pas: Ce prevedea mecanismul de transfer al marilor arși în străinătate

Ce prevedea proiectul de Ordin de ministru pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății în luna februarie:

• Art. 1. – În termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentului Ordin, la nivelul spitalelor care asigură managementul cazurilor de arsuri, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, se constituie comisii pentru analiza solicitărilor de transfer în străinătate, în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave, denumită în continuare Comisia.

• Art. 2 . – Comisia poate aproba transferul în străinătate numai pentru cazurile care întrunesc criteriile de acces în centrele pentru arși conform prevederilor Anexei nr. 5 din Ordinul ministrului sănătății nr. 476/2017 și numai in cazul în care paturile pentru tratamentul arșilor grav de la nivel național sunt integral ocupate, prin confirmare de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență – C.O.S.U. din cadrul Ministerului Sănătății.

• Art. 3. – (1) Comisia este formată din 3 membri: medicul curant al pacientului, un medic în specialitatea anestezie şi terapie intensivă și un medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz, desemnați în prealabil prin decizie a directorului medical, ținând cont de graficul lunar al gărzilor.

• (2) În cazul în care medicul curant al pacientului este medicul desemnat în prealabil în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz, comisia de la alin. (1) se completează cu un medic din specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz prin dipoziție a șefului de secție chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz.

• Art. 4. – Comisia se întrunește în regim de urgență la solicitarea medicului curant al pacientului, în maxim 2 ore de la primirea cazului.

• Art. 5. – (1) Comisia analizează dosarul medical al pacientului și după caz, aprobă, motivând necesitatea, transferul pacientului în vederea efectuării tratamentului în străinătate, pe baza Criteriilor de internare în centrul pentru arşi și Criteriilor de internare în compartimentul de terapie intensivă al centrului pentru arşi prevăzute în Anexa 5 la Ordinul ministrului sănătății Nr. 476/2017. Se va ține cont în evaluarea oportunității transferului de „Pasul 1: evaluarea probabilității de supraviețuire a pacientului”, prevăzut în Anexa 8 – Evaluarea si predictia sanselor de supravietuire a pacientului ars, la același Ordin.

• (2) În cazul în care există mai multe victime, respectiv accident cu victime multiple sau mai multe accidente cu victime unice, se va ține cont în evaluarea oportunității transferului și de „Pasul 2: Acordarea nivelului de prioritate” și „Pasul 3: Reevaluarea atunci când triajul este gata”, prevăzute în Anexa 8 – Evaluarea și predicția șanselor de supravietuire a pacientului ars, la Ordinul ministrului sănătății Nr. 476/2017.

• Art. 6. – Deciziile comisiei se iau prin consens.

• Art. 7. – (1) Aprobarea comisiei de transfer al pacientului pentru tratamentul în străinatate se transmite Ministerului Sănătății – Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (C.O.S.U.) în scris sau electronic la adresa cosu@ms.ro.

• (2) C.O.S.U. facilitează procedura de obținere a acordului din partea unității medicale primitoare din străinătate, în conformitate cu protocoalele de colaborare încheiate de către Ministerul Sănătății și informează Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Serviciul Monitorizare și Coordonare, care întreprinde măsurile necesare asigurării transferului și informarea secretarului de stat, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

• (3) Transportabilitatea din punct de vedere tehnic a pacientului, inclusiv mijlocul de transport care se va folosi în transfer se stabilește la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență în urma analizării datelor transmise de Comisie, în termen de 2 ore de la obținerea de către C.O.S.U.a acordului unității medicale primitoare din străinătate.

• Art. 8. – În cazul în care pacientul nu îndeplinește criteriile de transfer în străinatate, comisia va consemna acest lucru în Foaia de observație a pacientului prin sintagma “Nu îndeplinește criteriile stabilite pentru transfer” și va acorda asistența medicală în continuare conform standardelor de specialitate.

• Art. 9. – În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Ordin, Ministerul Sănătății inițiază demersurile necesare pentru încheierea protocoalelor de colaborare cu unități medicale din străinătate care asigură asistenţă medicală bolnavilor cu arsuri.

• Art. 10. – Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății precum și spitalele care asigură managementul cazurilor de arsuri vor duce la îndeplinire prevederile prezentului Ordin.

Supraviețuitor al incendiului din Colectiv: „Mecanismul de transfer, o necesitate strategică pentru sănătatea publică”

Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv, afirmă că mecanismul de transfer rapid în străinătate al pacienților care au suferit arsuri severe și nu pot fi tratați sau nu pot fi tratați în timp util în România este o necesitate strategică pentru sănătatea publică: „Protejează dreptul constituțional al cetățenilor români la viață și la sănătate în contextul în care în momentul de față nu avem nici măcat un centru de arși în țară, paturile de arși existente, mai puțin decât insuficiente ca număr, putând ajuta să scape doar pacienții cu arsuri de complexitate medie și nici pe aceia cu adevărat și în nici un caz nu la nivelul maxim de îngrijire.”

Mihai Grecea subliniază că „până la construirea centrelor de arși care va începe anul viitor, dacă va mai începe, singura șansa pentru Ministerul Sănătății de a nu se afla în situații de malpraxis cu consecinte dezastruoase in aceste cazuri severe este să le trimită rapid afară din țară. Pentru că îngrijirea arșilor este astăzi clar normată prin OMS 476/2017, un act normativ care transpune în legislația românească standardele europene. Iar transfer rapid nu se poate decât printr-o procedură legiferată, un mecanism cunoscut si exersat de toți factorii care este necesar să fie implicați.”

Pentru ca acest lucru să fie posibil, Ministerul Sănătății ar trebui să aprobe Ordinul la care s-a lucrat timp de aproximativ 2 ani.

Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv

Cum Nelu Tătaru nu a semnat acest Ordin, „deși a mințit public că a făcut-o”, Mihai Grecea cere acum demisia acestuia din funcția de ministru al Sănătății.

„Pe lângă acest act normativ, este necesar ca Ministerul Sănătății să facă sau să reînnoiasca protocoale interguvernamentale cu state din Europa unde sunt clinici bune de arși sau chiar cu Israelul (exceptionali specialiști în arsuri, a existat un protocol pe această temă dar nu cred că mai ține minte cineva la Ministerul Sănătății) pentru transferul rapid de pacienți. Găsirea unui loc în spitalele de afară pentru un ars în absența unui astfel de protocol interstatal semnat este dificilă și presupune plăți în avans, bani deloc putini, împrejurare care întârzie foarte mult transferul paienților critici. Un pacient mare ars trebuie să ajungă într-un centru de arși specializat în cel mult 48 de ore de la traumă. Altfel, starea sa se degradează și creste enorm riscul de a contracta o infecție nosocomială”, arată Mihai Grecea.

El atrage, de asemenea, atenția că „există apoi și aspectul extrem de dureros al recuperării medicale post arsură a acestor pacienți. Timp de 30 de ani, România nu a fost în stare să facă un centru de recuperare pentru arși. Astfel, toți cei care reușesc să scape ajung infirmi pe viață, nefăcând recuperare, nu se pot reintegra social, familial, profesional. Rămân cu traume psihice. Deși știința medicală permite astăzi într-o măsură cel puțin satisfăcătoare recuperarea lor.”

Concluzia lui Mihai Grecea este că „e necesar ca România să construiască rapid un astfel de centru de recuperare pentru traumatologie și arsuri, pe modelul celor existente în țările civilizate, în asa fel încât să garanteze drepturile pacienților și pe cele constituționale la sănătate. Până atunci, însă, Ministerul Sănătății, în baza OMS 50/2004, trebuie sa trimită la recuperare medico-chirurgicală în clinici din străinătate toți marii arși. Până acum în baza acestui act normativ doar pompierul erou Mihai Sfetcu a fost la recuperare medicală și la operații de reconstrucție. Și, sperăm că în curând, va merge adolescenta incendiată în județul Mehedinți, salvata în mod miraculos de medicii de la unitatea functională de arși de la Spitalul Grigore Alexandrescu. Dar în România avem anual între 600 și 800 de pacienți mari arși cărora, într-o covârșitoare majoritate, nu li se respectă drepturile.”

Citește și:

• Povestea unui supraviețuitor: A stat aproape o lună în comă și e al 7-lea mare ars din lume salvat cu ajutorul unui aparat experimental. „Am reușit să schimbăm mult prea puțin față de ce ar fi trebuit”