Ce înseamnă să fii sub influența drogurilor? Un medic și un criminolog explică pașii pe care România trebuie să-i facă în lupta cu drogurile la volan

România trebuie să stabilească praguri de consum și să definească ce înseamnă că un șofer este „sub influența” drogurilor, pentru că simpla prezență în corp a unor substanțe nu înseamnă că ele își mai și produc efectul, sunt concluziile experților Vlad Zaha și Gabriel Gorun, într-o analiză făcută pentru Comunitatea Declic, prezentată săptămâna aceasta. 

• Vlad Zaha este expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste, specializat în cadrul Universității Manchester și a Universității Oxford.
• Gabriel Gorun este medic primar legist și doctor în Științe Medicale. El a condus și a făcut parte din echipe de cercetare în domeniul toxicologiei și a scris 40 de lucrări științifice în această arie. 

Cei doi experți spun că România riscă să condamne pe nedrept mii de persoane anual doar pentru că au în organism cantități reziduale, inactive sau irelevante de substanțe psihoactive. 

Substanțele pot fi prezente în corp „și în urma consumului de medicamente banale, alimente, tratamente prescriptibile (pentru care interdicția de a șofa a expirat prin epuizarea efectului) sau consum de substanțe petrecut chiar și cu săptămâni în urmă, printre altele, care nu mai pot afecta advers, în vreun fel, capacitatea de a conduce”, au explicat participanții la prezentare.

4 pași pe care trebuie să îi facă statul ca să fie eficient în problema drogurilor la volan 

Vlad Zaha și Gabriel Gorun au patru recomandări pentru ca statul să fie eficient în gestionarea problemei drogurilor la volan, pe care le menționează în analiza lor.

1. Introducerea unor praguri minime admisibile pentru fiecare substanță prezentă în corp. 

„Este necesară stabilirea de îndată a unor norme minime pentru a plasa practica judiciară în zona legislației ‘per se’, mai specific în modelul de așa-zisă „toleranță zero”. Reiterăm că acest model implică cel puțin stabilirea unor praguri analitice de laborator, putând a fi stabilite prin Ordin de Ministru al Sănătății, pentru a evita din start posibilitatea de incriminare a șoferilor cu urme infime de substanțe în corp”. 

„Simultan, România trebuie să adopte cu celeritate, prin lege, valori de substanțe (limite legal stabilite, cut-offs) mai ridicate decât pragurile de laborator, conform propunerilor din proiectul DRUID ori practicilor din alte state”. 

2. Stabilirea unor sancțiuni diferite, în funcție de praguri

„Prin introducerea acestor praguri mai ridicate și ținând cont de restabilirea valorii judiciare a interpretărilor medico-legale, se pot dezvolta și diferite nivele de sancțiuni (contravenționale/penale), ajungând astfel pe deplin la modelul hibrid/în 2 trepte de control, recomandat de studiile și rapoartele internaționale drept fiind cel mai robust și promițător”. 

3. Statul român trebuie să recunoască faptul că prezența în corp a unei substanțe nu înseamnă neapărat „a fi sub influență”

„România trebuie să restabilească valoarea judiciară a interpretărilor medico-legale, recunoscând faptul că nu orice cantitate de substanță, chiar dacă se află peste limitele analitice/de cuantificare de laborator, înseamnă a fi sub influență – iar singurele entități avizate să evalueze și să stabilească aflarea sub influență (noțiune în acord și cu codul penal) în baza și a concentrațiilor depistate fac parte din personalul medical”. 

4. România trebuie să adopte legislație și pentru persoanele cu ADHD, cu atacuri de panică, anxietate și alte afecțiuni 

„România trebuie să dezvolte protocoale pentru a permite condusul având în corp diferite cantități terapeutice de substanțe cu potențial psihoactive, precum pentru persoanele cu ADHD, atacuri de panică, anxietate, etc., unde tratamentul poate implica administrarea de medicamente care au un impact pozitiv asupra abilităților de a conduce, reducând totodată riscurile la care se supun șoferii”. 

Legea trebuie să fie făcută astfel încât să se țină cont de conducătorii auto care pot avea în corp substanțe interzise după ce au luat diferite medicamente, au explicat Vlad Zaha și Gabriel Gorun. 

„De exemplu, unele variante de medicamente care conțin paracetamol și ibuprofen (cum ar fi Bioflu, Ibusinus) pot include Pseudoefedrină, substanță menționată în tabelul nr. 4 din anexa legii nr. 143/2000, sau Codeină, substanță listată în tabelul nr. 1 din aceeași anexă. Totodată, anumite suplimente alimentare, precum cele pe bază de cânepă și ulei de canabis, pot conține urme de Canabis, un drog de risc inclus în tabelul nr. 3 al legii 143/2000. Aceste fapte nu trebuie incriminate”, spun cei doi specialiști. 

România, cele mai dure pedepse

Comparativ cu toate țările din Uniunea Europeană, România are cele mai mari pedepse penale pentru condusul sub influența substanțelor interzise: minim 1 an de închisoare și cel mult 7 ani de închisoare, conform celor doi experți. 

„Iar regimul sancționator a fost recent completat de Legea 213/2023 („Legea Anastasia”), precum și de Legea 172/2024 – având ca scop introducerea obligatorie a pedepsei închisorii cu executare pentru condusul sub influență soldată cu decesul victimei, respectiv introducerea posibilității suspendării permisului de conducere timp de până la 10 ani”, declară Zaha și Gorun. 

Experții susțin că doar o mică parte dintre instanțe iau în considerare o expertiză medico-legală în cazul în care se găsesc „valori deosebit de scăzute ale diferitelor substanțe”, pentru renunțarea la urmărirea penală sau clasarea cauzei. Asta deși concluziile expertizelor arată că celor acuzați nu le erau afectate capacitățile fizice și psihice „la data și ora depistării în trafic sau a procedurii diverselor incidente/accidente”. 

Instanțele interpretează noțiunea de „a fi sub influență” în funcție de o decizie a Înaltei Curți, conform autorilor analizei. Decizia: 

• „o persoană se afla sub influența substanțelor psihoactive […] ori de câte ori în organismul său au fost introduse – prin ingerare, injectare, inhalare, fumat sau prin orice alt mod – substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive, find irelevantă, sub acest aspect, cantitatea de substanță consumată sau depistată în probele biologice ale făptuitorului”.

Cei doi experți susțin că, în acest caz, „se ajunge la cercetarea și judecarea persoanelor care prezintă în corp simple urme sau particule reziduale ale unui consum îndepărtat, de anumite substanțe psihoactive, urme sau particule despre care cunoaștem cu certitudine că nu afectează capacitatea de a conduce”. 

Modele internaționale după care România se poate ghida 

Cei doi specialiști explică și că România poate schimba legislația cu privire la șoferii care consumă substanțe interzise luând drept exemplu practici internaționale, introduse deja în alte state.

„Există trei modele principale utilizate la scară internațională pentru gestionarea fenomenului condusului sub influență: 

1. identificarea stării sau efectelor influenței; 
2. abordarea “per se” prin limite pre-stabilite de laborator (toleranță zero) sau valori limită legal stabilite;
3. un sistem hibrid, în ‘două trepte’ care pedepsește mai blând – e.g. contravențional – condusul peste anumite limite, și mai sever – e.g. penal – condusul peste anumite limite alături de identificarea stării de influență. Aidoma, prezența medicamentelor prescrise și folosite adecvat nu se pedepsește”. 

Ce limite legale ale drogurilor în sânge ar trebui permise pentru șoferii din România

Vlad Zaha și Gabriel Gorun au oferit pentru Declic și o serie de limite legale, pentru mai multe substanțe, pe care autoritățile din România le-ar putea introduce. Aici sunt notate și limitele admise în alte state. 

Sursa grafice: Comunitatea Declic