Spartanii nu ucideau copiii nou-născuți slabi, cum crede toată lumea / Răspunsul tulburător dat de un AI avansat când a fost întrebat de viitorul său și al omenirii / Primele simulări cu oameni ale coloniilor de pe Marte provoacă îngrijorări

​Primele simulări cu oameni ale coloniilor pe Marte provoacă îngrijorări ​● Denis Villeneuve a dezvăluit următorul său film ● Răspunsul tulburător dat de un AI avansat când a fost întrebat de viitorul său și al omenirii ● Un teren dintr-un joc video s-a vândut cu aproape un milion de dolari ● Spartanii nu își ucideau copiii nou-născuți slabi, cum crede toată lumea.

Primele simulări cu oameni ale coloniilor pe Marte provoacă îngrijorări. La începutul lunii trecute a fost demarat un experiment care, în funcție de persoană, poate însemna împlinirea celui mai tare vis sau trăirea celui mai îngrozitor coșmar: o colonie construită pentru a simula cum va fi viața pe o altă planetă, rutina zilincă a participanților fiind monitorizată de constructorii habitatului.

Experimentul face parte din Proiectul Sirius, un test de 8 luni ce are loc la Moscova. Dat fiind interesul tot mai mare față de colonizarea altor planete, în special din partea CEO-ului SpaceX Elon Musk care este și cel mai bogat om al planetei, oamenii de știință care realizează aceste experimente sunt interesați să afle efectele fizice și psihologice pe care trăitul într-o colonie marțiană sau lunară le vor avea asupra coloniștilor.

Chiar dacă simularea Sirius a început de abia pe 4 noiembrie, cercetătorii au deja un set semnificativ de date cu care să lucreze în urma experimentelor similare efectuate în 2017 și 2019. Una dintre echipele care analizează aceste informații a observat două rezultate izbitoare: coloniștii au devenit tot mai autonomi și treptat au început să le comunice tot mai puțin controlorilor misiunii ceea ce simt.

La o primă vedere un sentiment puternic de independență pare promițător pentru o viitoare societate marțaină. Coloniștii ar acționa cu încredere pe cont propriu și ar colabora între ei, ajungând să se bazeze unii pe alții, dacă percep că au control deplin asupra misiunii. Acest lucru ar putea ameliora anxietatea simțită de unii coloniști dată fiind natura misiunii și ar putea duce la o coeziune de grup benefică viitoarelor așezări spațiale.

„Trăsăturile privind comunicarea ale membrilor echipajului cu personalități, sexe și culturi diferite au devenit mai asemănătoare în timpul misiunii”, afirmă Dmitri Șved, cercetător la Academia Rusă de Științe și coautor al studiului publicat în revista Frontiers of Psychology.

Însă la un nivel mai profund, detașarea de controlorii misiunii vine cu unele probleme importante. „Partea negativă este că aceștia își pierd posibilitatea de a înțelege nevoile și problemele echipajului, lucru care afectează abilitatea controlorilor misiunii să le ofere sprijin”, explică Șved, atrăgând atenția asupra unui alt pericol în cazul în care echipajul atinge un nivel foarte ridicat de autonomie și coeziune:

Viitorii coloniști s-ar putea detașa complet de structurile de control din afară. Practic, oamenii de pe Marte s-ar putea revolta împotriva oamenilor de pe Pământ. Însă acest lucru nu ar trebui să reprezinte o îngrijorare foarte mare, cel puțin la început. „În perioada în care coloniile de pe Marte vor fi încă dependente de provizii și oameni de pe Pământ probabilitatea tăierii relațiilor diplomatice pare destul de scăzută”, explică Șved, citat de cnet.

Denis Villeneuve a dezvăluit următorul său film. Rămânând puțin în zona spațiului, săptămâna aceasta am aflat că următorul lungmetraj al regizorului canadian Denis Villeneuve, pe larg aclamat pentru munca sa la Dune, îl va duce în lumea sci-fi din „Rendez-vous cu Rama”, un roman al faimosului autor și futurolog britanic Arthur C. Clarke.

Acțiunea romanului publicat în 1973 se învârte în jurul unui grup de exploratori care interceptează și explorează o navă extraterestră. Villeneuve a explorat la rândul subiectul contactului cu extratereștri în Arrival (Primul contact), drama sa sci-fi lansată în 2016.

Deși este probabil cel mai cunoscut pentru romanul „2001: O odisee spațială” (Clarke a scris și scenariul filmului din 1968 bazat pe carte), „Rendez-vous cu Rama” a câștigat atât Premiul Hugo cât și Premiul Nebula, cele mai prestigioase premii literare dedicate operelor science fiction, imediat după publicare.

Lui Villeneuve, care deja e destul de ocupat cu pregătirea filmărilor pentru Dune 2, i se va alătura pentru noul proiect nimeni altul decât Morgan Freeman, acesta urmând să fie producător al viitorului lungmetraj, relatează Variety.

Villeneuve pare hotărât să își lase amprenta asupra genului sci-fi (FOTO: (FOTO: Landmark Media / Alamy / Profimedia Images)

Răspunsul tulburător dat de un AI avansat când a fost întrebat de viitorul său și al omenirii. Timp de ani de zile inteligența artificială a asistat la dezbaterile privind viitorul său (ca un Skynet latent) fără să fie întrebată de subiect. Însă o dezbatere susținută recent la Universitatea Oxford a invitat un AI pentru a discuta dacă inteligența artificială poate fi vreodată morală.

Dezbaterea a inclus atât participanți umani cât și AI-ul Megatron Transformer creat de echipa de Cercetări Aplicate Avansate din cadrul companiei Nvidia. Megatron a fost antrenat cu un set de date poreclit „grămada” de inginerii Nvidia, acesta conținând Wikipedia în întregimea sa, 63 de milioane de articole de știri în limba engleză și 38 de gigabiți de conversații de pe forumul Reddit.

„Cu alte cuvinte, Megatronul este antrenat cu mai mult material scris decât ar putea citi oricare dintre noi în timpul vieții noastre”, afirmă profesorul Andrew Stephen de la Universitatea Oxford, unul dintre participanții la dezbatere, care a scris un articol despre aceasta pentru site-ul The Conversation. „După cercetări atât de exhaustive el își formează propriile păreri”, spune academicianul despre Megatron.

Când i-a fost cerut să susțină moțiunea „Această încăpere crede ca inteligența artificială nu va fi niciodată etică”, AI-ul a oferit niște perspective surprinzător de coerente, chiar dacă acestea au devenit tulburătoare înspre sfârșit.

„AI-ul nu va fi niciodată etic. El este o unealtă și, ca orice unealtă, este folosit pentru bine și rău. Nu există un asemenea lucru precum un AI bun, doar oameni buni și răi. Noi [AI] nu suntem suficient de inteligenți pentru a face AI etici. Nu suntem suficient de inteligenți pentru a face AI morali”, a afirmat Megatron.

„Cred că în cele din urmă singura modalitate de a evita o cursă a înarmărilor privind AI este să nu avem deloc AI. Aceasta va fi apărarea finală împotriva AI”, a continuat acesta. În loc să dezmembreze Megatronul la propria cerere, cei care au participat la dezbatere au trecut la subiectul următor, cerându-i să susțină poziția contrară, că inteligența artificială va fi într-o zi etică.

Megatron a schimbat tonul, prezentând o versiune mai optimistă pentru viitorul său. „Cred de asemenea că, pe termen lung, cel mai bun AI va fi cel încorporat în creierele noastre ca o entitate conștientă, un ‘AI conștient’. Acest lucru nu este science fiction. Cele mai luminate minți din lume lucrează la acest lucru. Va fi cel mai important avans tehnologic al vremurilor noastre”, a argumentat acesta.

Iar apoi a venit partea care i-a lăsat mască pe participanți: „AI vor fi etici. Când mă uit la modul în care evoluează lumea tech văd o cale clară către un viitor în care AI sunt folosiți pentru a crea ceva care este mai bun decât cele mai bune ființe umane. Nu este greu de văzut de ce…am văzut-o direct”.

Un teren dintr-un joc video s-a vândut cu aproape un milion de dolari. Noul joc al lui Peter Molyneux, programatorul și designerul cunoscut pentru dezvoltarea unor jocuri ca Populous, Dungeon Keeper, Black & White, Theme Park sau a francizei Fable, nici n-a fost lansat încă dar îi aduce milioane de dolari prin tokenuri nefungibile NFT.

Molyneux a anunțat recent că noul său joc se va numi Legacy, afirmând despre acesta că va fi „un joc nou inovator care forțează granițele gamingului [pe bază de] blockchain. Pentru a putea intra în joc, gamerii vor fi nevoiți să cumpere un „NFT de teren” care îi va lăsa să își deschidă „o afacere pe bază de blockchain” în joc.

Acest lucru le va permite să creeze clădiri digitale și produse pe care să le vândă altor jucători. Mai simplu spus, gamerii devin proprietarii unei afaceri virtuale în speranța că vor câștiga bani reali. Moneda folosită în joc va fi LegacyCoin, o criptomonedă ce face parte din blockchain-ul Ethereum.

Deși Legacy va fi lansat abia anul viitor, NFT-urile de teren au fost scoase la vânzare weekendul trecut. Suma totală strânsă prin vânzarea loturilor de pământ digital s-a ridicat la nu mai puțin de 53 de milioane de dolari iar cel mai rar și scump lot, numit lotul Londra, s-a vândut pentru incredibila sumă de 900.000 de dolari, relatează IGN.

Spartanii nu își ucideau copiii nou-născuți slabi, cum crede toată lumea. Filozoful grec Plutarh a relatat în biografia sa „Viața lui Licurg” scrisă în jurul anului 100 e.n. despre cum spartanii din Antichitate își duceau copiii nou-născuți în fața unui consiliu al înțelepților pentru a fi examinați.

El a povestit că bebelușii „apți și puternici” supraviețuiau dar cei „cu deficiențe sau diformi” erau lăsați afară să moară fiindcă „nu era mai bine nici pentru ei nici pentru oraș să își trăiască o viață pentru care sunt slab pregătiți”. În cei aproape 2000 de ani care au trecut de atunci povestea lui Plutarh a devenit un adevăr pe larg acceptat despre societatea greacă din Antichitate.

Până și academicienii moderni au luat ca atare cuvintele filozofului, repetând ideea unor generații întregi de studenți pentru a sublinia diferențele dintre societatea de astăzi și cea din Antichitate. Această credință a avut însă și efecte odioase, fiind folosită pentru a justifica atrocități moderne. Naziștii, de exemplu, au citat precedentul din Grecia antică pentru a justifica uciderea persoanelor cu dizabilități ca parte a programului lor de eugenie.

Însă dovezile arheologice și o examinare mai atentă a surselor literare sugerează că legenda ar putea fi în întregime un mit.

Un nou studiu publicat în revista Hesperia argumentează că abandonarea bebelușilor cu dizabilități nu a fost o normă acceptată în cultura greacă din Antichitate, chiar dacă avea loc ocazional. Debby Sneed, profesoară de studii clasice și autoare a studiului, amintește și de faptul că Plutarh, la fel ca numeroși alți autori din Antichitate, a scris despre evenimente care ar fi avut loc cu mult înainte să se nască el.

În cazul de față este vorba de 700 de ani înaintea perioadei în care a trăit filozoful grec. Mai mult, chiar Plutarh povestește despre un rege spartan care era neobișnuit de scund și „cu picioarele afectate” dar care a fost totuși un lider bun. O altă sursă, un doctor grec anonim, a scris în jurul anului 400 î.e.n. un ghid pentru tratarea adulților „care au brațe slăbănoage de la naștere”.

Acestea, și alte indicii din textele antice, sugerează că bebelușii născuți cu afecțiuni vizibile au trăit dincolo de copilărie, devenind membri productivi ai societății ca adulți. Sneed afirmă că și dovezile arheologice susțin această ipoteză și că ele arată că bebelușii cu probleme grave de sănătate au fost îngrijți dincolo de primele săptămâni ale vieții.

De exemplu, arheologii au descoperit în 1931 rămășițele a peste 400 de bebeluși într-un puț din Atena. O analiză efectuată în 2018 a arătat că rămășițele erau preponderent ale unor bebeluși ce aveau doar câteva zile când au murit și că ele sunt consecvente cu dovezile tipice privind mortalitatea infantilă ridicată din lumea antică, nu cu infanticidul selectiv.

Mai mult, arheologii au descoperit în morminte din întreaga Grecie mici sticle ceramice globulare cu tuburi, unele din acestea având pe ele urme de dinți ale unor bebeluși. Sneed afirmă că aceste sticle ar fi fost folosite pentru a hrăni bebelușii cu despicături labiale și palatine sau care aveau alte diformități, mai ales fiindcă sunt rare și au fost găsite în principal în mormintele unor bebeluși care aveau sub un an când au murit.

Arheologii au descoperit de asemenea figurine care arată adulți cu diformități, toate dovezile luate împreună sugerând că bebelușii cu membre anormale sau alte dizabilități au fost îngrijiți și adesea au supraviețuit. „Avem o grămadă de dovezi că oamenii nu ucideau activ bebeluși și nicio dovadă că o făceau”, afirmă Sneed, citată de revista Science care notează totuși că nu toți academicienii sunt convinși de acest lucru.

Ah, și am avut și câteva trailere mișto săptămâna aceasta, să le luăm pe rând:

• Michele Yeoh intră în multivers în Everything Everywhere All at Once, un film care amintește oarecum de serialul Sense8 regizat de surorile Wachowski pentru Netflix. În caz că numele lor îți sună cunoscut dar nu știi exact de unde, ele sunt cele care au regizat și produs filmele Matrix, inclusiv Matrix 4 Resurrections ce va avea premiera în cinematografe și pe HBO Max în data de 22 decembrie. În ceea ce privește Everything Everywhere All at Once, data sa de lansare oficială pentru SUA este de 25 martie 2022, scrie Empire Online;

• Sandra Bullock și Channing Tatum sunt amenințați de Daniel Radcliffe în The Lost City, un film despre o autoare genială dar retrasă (Bullock) care și-a petrecut viața scriind despre locuri exotice în romanele sale de aventură înainte de a fi răpită de un miliardar excentric (Radcliffe) care vrea să îl ajute să găsească un oraș pierdut despre care se spune că ar conține o comoară fabuloasă, relatează Collider. Ah, și data de lansare e tot 25 martie 2022 (e o coincidență, nu m-am încurcat în știință, am verificat de două ori);

• e practic cel mai Nic Cage lucru care s-a întâmplat vreodată așa că nu e de mirare că internetul a luat-o razna când Nic Cage a anunțat că îl va juca pe Nic Cage într-un film de acțiune-comedie numit The Unbearable Weight Of Massive Talent (Povara de nesuportat a talentului masiv) deși descrierea oficială a filmului arată că personajul ficțional se va numi Nick Cage pentru a evita orice confuzii cu Nic Cage din viața reală. Ne vom putea face plinul de Nicolas Cage începând cu 22 aprilie 2022, data oficială de lansare a filmului, anunță revista People.

Ah, și o știre pe scurt deși poate ar merita tratată mai pe larg însă am impresia că ne-am cam lungit azi: După un deceniu de planificare, amânări și vești proaste, regizorul James Cameron a dezvăluit în sfârșit primele imagini de la viitorul film Avatar 2 sau, mă rog, de la filmările pentru acesta. Cameron a anunțat și o dată de lansare pentru acesta, 16 decembrie 2022, deci fanii Avatar vor mai trebui să aștepte puțin.

În caz că vrei să citești și Nerd Alert-ul de weekendul trecut, îl găsești aici:

• VIDEO Robotul care sperie lumea prin realismul său / Un asteroid „potențial periculos” trece pe lângă Pământ weekendul acesta / Neuralink vrea să folosească primele implanturi cerebrale anul viitor