Cum vrea să lovească Guvernul în cetățenii din marile orașe prin proiectul de buget pe anul 2019 – primarii acuză scăderea bugetelor pentru investiții cu până la 30% și sporirea puterii baronilor locali

Primarii marilor orașe acuză Ministerul de Finanțe și Guvernul că în 2019 se dorește alocarea a doar 45-50% din impozitul pe venit către primării, față de 60% cât ar fi necesar după scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% în 2018, pentru reechilibrarea bugetelor. Informațiile au fost obținute de primari ”pe surse” fiindcă Guvernul nu a avut până acum nicio consultare cu ei, așa cum prevede legea, iar proiectul de buget nu a fost încă publicat, deși Executivul a anunțat că va fi aprobat în această săptămână. Primarii spun că în această manieră se ia practic 1 miliard de euro de la primării, iar bugetele de investiții din orașe vor fi diminuate cu până la 30%. Asta se reflectă în facilitățile de care beneficiază direct cetățenii: drumuri, spitale, parcări, parcuri, poluare. Mai mult, către consiliile județene s-ar duce până la 35% din impozitul pe venit, față de 18% anul trecut, ceea ce va duce la sporirea puterii baronilor locali și politizarea alocărilor bugetare.

După ce primarii au cerut în mod public o discuție pe buget cu reprezentanții Guvernului, ministrul Finanțelor, Augen Teodorovici, a anunțat că se va întâlni cu edilii astăzi la ora 15.00.

Ministrul Eugen Teodorovici nu a negat informațiile date publicității de primari. ”O să avem astăzi o discuție și o să vedem care e problema dânsilor – la sediul INS ne întîlnim noi de la Finante cu cele 4 structuri. O să vedem azi care va fi propunerea agreată de cele 4 structuri”, a declarat Eugen Teodorovizi, întrebat de jurnaliști despre nemulțumirile primarilor privind cotele din impozitul pe venit.

Ce spun primarii despre alocările propuse pentru 2019

„Șefii de consilii județene devin baroni locali, controlează primarii, așa cum au făcut în 2014”

Robert Negoită, primarul Sectorului 3, a declarat pentru HotNews.ro că primarii vor ce li s-a luat prin scăderea impozitului pe venit de la 16 la10% și cer Guvernului să respecte legea, adică să discute bugetul cu asociațiile de profil.

”Prima informație pe care o am este că nu se respectă legea. Legea prevede obligativitatea consultării structurilor asociative, ceea ce nu s-a întâmplat, iar noi insistăm de mai bine de o lună de zile să ne întâlnim și să discutăm pe acest subiect. Astăzi, în sfârșit, am reușit. Să sperăm că va fi de bun augur și că lucrurile vor intra în normalitate. Ne vom întâlni la ora 15.00 cu domnul Teodorovici și cu doamna Dăncilă. Noi cerem să ni se dea banii care ne-au fost luați anul trecut. Anul trecut, Guvernul ne-a luat 30% din buget, din cotele din impozitul pe venit. Dacă ne dădeau un 66% anul acesta, reintram în normal, reparau nedreptatea de anul trecut”, a declarat Robert Negoiță.

Gheorghe Falcă, primarul orașului Arad, a declarat pentru HotNews.ro că în 2018 orașul său a pierdut 16 milioane de euro din cauza scăderii impozitului pe venit, iar o remediere a situației ar însemna o alocare de cel puțin 60% din impozitul pe venit către primării.

”În anul 2018, prin scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% Guvernul avea obligația să compenseze pierderea administrației locale conform legislației. Nu a compensat decât ici-colo, Aradul pierzând 16 milioane de euro. În toamnă, am negociat ca să fie o compensare reală, să luăm întreaga valoare a impozitului pe venit care se colectează într-o localitate. 66% dacă rămânea pe plan local, se compensa pierderea. Până la urmă, am negociat la 60%. Acum pe surse am aflat că vor să ne dea între 45 și 50%, dar la președintele de Consiliu Județean va merge pentru echilibare între 30 și 35%. Asta înseamnă că 3.200 de localități vor rămâne pe plan local cu 45-50% din ce plătesc cetățenii, iar 40 de oameni să împartă în toată România valoarea adunată de 30-35% cum vor ei. Până acum, aveau 18%, era o chestie corectă să ajute comunele mai sărace. Ei nu muncesc, dar împart, devin baroni locali, controlează primarii cum au făcut în 2014. Această propunere ne afectează bugetul cu 12 milioane de euro. Bugetul pe anul trecut a fost de 120 milioane de euro. Practic, pierdem cam 30% din bugetul de investiți”, a spus Gheorghe Falcă.

Ilie Bolojan, primarul din Oradea, a explicat pentru HotNews.ro că primăriile din toată țara pierd cam 1 miliard de euro. Oradea a pierdut anul trecut 5 milioane de euro.

”Din cauza reducerii cu 40% a impozitului pe venitul global, efectul este următorul – diminuarea cu 40% a bugetelor care se împărțeau cu autoritățile locale în mod automat și mutarea acestor bani la Guvern. Cred că acest deficit este undeva la un miliard de euro pe țară. Toate guvernele României, cu toate minusurile lor, au păstrat un mediu relativ stabil. Este adevărat, în Guvernul Boc, într-o perioadă de criză economică s-au tăiat veniturile cam cu 10%. Acum, într-o perioadă de prosperitate economică, vor să ne taie acest venit cu 40%. Este o fractură logică. Ce vor să facă? Zic că dau tot impozitul pe venit la autoritățile locale, dar ca să conserve veniturile la Consiliile județene, lor le protejează suma, și toată această sumă de 1 miliard de euro o iau de la autoritățile locale, de la primării. Ca să nu avem această pierdere, să ni se conserve veniturile din 2017, noi trebuie să primim 66% din impozitul pe venit, am negociat un 60%, dar vor să ne dea 45-50%. Ce este sub 60% este catastrofal. În 2017 am avut un impozit pe venit de 39 milioane de euro. Conform evoluției orașului, impozitul pe venit creștea în fiecare an cu cifre între 12 și 15% prin creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor. Noi în 2018 trebuia să avem cam 45 milioane de euro din acest impozit. Am avut 31 milioane euro. Dar în 2018 au mai funcționat niște compensații, deci am avut pierderi nete de doar 5 milioane de euro. Dar altele au avut pierderi de 30 milioane de euro”, a declarat Bolojan pentru HotNews.ro.

Primarul spune că, pe lângă scăderea veniturilor, din cauza scăderii impozitului pe venit, au crescut și cheltuielile pe care le au primăriile din cauza altor măsuri guvernamentale.

”În primul rând, au crescut cheltuielile de de personal prin creșterea salariului minim, plus aplicarea normei de hrană. Cheltuielile de personal reprezintă într-un municipiu între 10 și 25% din veniturile totale. Apoi au crescut cheltuielile cu energia electrică între 25 și 30%. De exmplu, bugetul total al municipiului Oradea pentru energie electrică este de 5 milioane de euro/an. O creștere de 30% înseamnă un milion jumătate de euro. În plus, această Ordonanță 114, catastrofală, cu suprataxarea în energie și telecomunicații, a însemnat și cheltuieli în plus pentru noi, pentru că s-au acordat facilități la constructori. Totul bine și frumos, problema este că ei nu mai plătesc impozitul pe venit, până la acel salariu minim, deci avem mai puține venituri la veniturile locale. Pe de altă parte, li s-a permis să idexeze toate contractele aflate în execuție cu noile prețuri ale cheltuielilor de personal , ceea ce înseamnă că toate contractele de construcții ale unei primării se indexează cu 25-35%. Este o agresivitate fără precedent, eu sunt primar de 10 ani, am lucrat cu toate guvernele, fiecare avea bune și rele, dar ceea ce se întâmplă acum este total anormal”, a declarat Bolojan.

Primarul Gabriela Firea atrăgea atenția încă din luna decembrie că eventuala renunțare la mecanismul de echilibrare a bugetelor marilor orașe, aplicat anul acesta, ar avea un impact negativ major asupra comunitaților locale, primăriile urmând să fie puse în imposibilitatea de a-și mai continua planurile de investiții sau, în unele cazuri, de a finanța activitatea curentă.

„Orice tăiere din bugetul Municipalității pune sub semnul întrebării dezvoltarea orașului sau subzistența categoriilor defavorizate. Din celebrul miliard de euro pentru care ne invidiază toată lumea, avem de plătit anul viitor 200 milioane euro subvenție pentru energia termică, 240 milioane euro subvenție pentru transportul public, 260 milioane euro pentru preluarea ELCEN, 125 milioane euro pentru acordarea unor stimulente sociale și medicale care nu sunt un moft, ci o necesitate. La acestea se adaugă cheltuielile obligatorii pentru investițiile în infrastructură, construcția noilor spitale precum și continuarea programului de consolidări demarat anul acesta, în care alte 100 de imobile se vor adăuga celor 45 la care se lucrează în momentul de față. Din păcate, cea mai mare parte a veniturilor la bugetul Municipiului București provine de la Bugetul de Stat, asupra cărora noi nu avem niciun control, de aceea e imperios necesar ca decidenții politici de la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al Guvernului să țină cont de faptul că o eventuală diminuare a bugetului Capitalei se va răsfrânge nu doar asupra Primăriei Generale, ci și asupra Progamului de Guvernare căruia îi sunt subscrise toate măsurile și proiectele noastre. Nutresc speranța că disputele politice din ultima perioadă nu vor afecta aspirațiile milioanelor de bucureșteni la o viață mai bună și cred că menținerea chestiunilor sensibile, așa cum sunt cele bugetare, în afara jocurilor politice sau politicianiste si a razbunarilor personale, ar fi o dovadă de înțelepciune din partea tuturor”, declara Gabriela Firea pe 20 decembrie.

Bucurestiul contribuie cu 25% la formarea Produsului Intern Brut, prin cei aproape 4 milioane de cetateni care locuiesc, muncesc sau studiază aici, iar, din taxele si impozitele colectate mai putin de jumătate se întoarce în bugetul Capitalei.