UPDATE Cum au dispărut de pe harta Bucureștiului bazele sportive ale fabricilor din perioada comunistă. „Este cam ce s-a întâmplat și cu clădirile de patrimoniu”/ Ce mai poate fi salvat

Bucureștiul a pierdut circa 60% din bazele sportive ale fabricilor din perioada comunistă, arată o cercetare făcută de un ONG, în cadrul proiectului ”Stadion de cartier”. Deși legea prevede că nu ai voie să schimbi destinația acestora, o parte au fost demolate și în loc s-au construit blocuri sau mall-uri, o altă parte sunt în paragină, pe terenul lor fiind în diferite stadii de avizare proiecte imobiliare. Doar 40% mai sunt funcționale, însă nu se știe pentru cât timp.

Modificările legislative în defavoarea cetățenilor și neaplicarea puținelor prevederi legale care protejau bazele sportive au condus la situația de față.

Între timp, să faci sport în București a devenit un lux. Ca un copil să practice sport la un club privat, costă de la 200 de lei la 1.000 de lei pe lună, depinde de sport, cele mai scumpe fiind înotul și tenisul.

Marele jaf

Majoritatea bazelor sportive au aparținut fabricilor construite în perioada comunistă. După 1990, intreprinderile au fost transformate în societăți comerciale cu capital de stat.

Potrivit Hotărârii nr. 834 din 14 decembrie 1991, privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, acestea trebuiau să primească în patrimoniu terenurile necesare desfășurării activității, iar restul urmau să ajungă la administrația locală.

Deși bazele sportive nu erau necesare desfășurării activității, acestea au ajuns totuși în patrimoniul societăților de stat. Apoi au fost privatizate și au ajuns, pe nimic, la diverși oameni de afaceri care le-au vândut mai departe unor dezvoltatori imobiliari, cu zeci de milioane de euro.

Istoria lor a început să fie documentată în 2018 de antropologul Andrei Mihail, apoi s-a alăturat proiectului istoricul Răzvan Voinea și antropoloaga Ileana Szasz.

”Au mai rămas foarte puține, cam 40%, care să mai fie măcar parțial funcționale, comparat cu starea lor din 1989. Dacă includem toate bazele care aveau terenuri de sport, și nu mă refer doar la terenuri de fotbal unde se jucau meciuri de ligă, erau peste 100 în 1989, incluzând aici bazele sportive de pe salba de lacuri din zona de Nord, terenurile de fotbal și aceste mici stadioane de proximitate”, a declarat pentru HotNews.ro, Andrei Mihail, antropolog și coordonator al proiectului Stadion de cartier.

Echipa de cercetători a studiat și cum au dispărut bazele sportive.

• ”S-a întâmplat ce s-a întâmplat cu toată privatizarea economiei, practic ele aparținând de diferite instituții ale statului, fiind ale fabricilor care s-au privatizat, au devenit parte a bunurilor imobiliare ale fabricilor. După privatizare, noii proprietari nu au mai fost interesați să le mențină funcția sportivă.
• Acolo unde interesul imobiliar a început să crească, au devenit mult mai atractive din punct de vedere al profitabilității, evident pentru dezvoltare imobiliară, motiv pentru care o bună parte dintre ele au fost ușor-ușor lăsate în paragină, apoi au fost desființate și amenajările sportive și acolo unde s-a putut, s-au construit mall-uri, blocuri de locuințe, birouri”, a explicat Andrei Mihail.

Antropologul spune că pentru a putea fi construite, din cărțile funciare a dispărut, inexplicabil, destinația de bază sportivă.

• ”Este cam ce s-a întâmplat și cu clădirile de patrimoniu, în primul rând au fost abandonate, neîntreținute, natura lăsată să îți facă treaba, până când s-au distrus.
• Distrugându-se, în situația foarte incertă funciar a Bucureștiului, la un moment pentru multe dintre ele au fost modificate cărțile funciare astfel încât să fie încadrate la curți construcții deși era clar că pe amplasamentul acela a funcționat o bază sportivă.
• De exemplu, stadionul Girueta, din Drumul Găzarului, care în cartea funciară apare ca teren împrejmuit și nu e absolut nicio mențiune că acolo a fost teren de fotbal cu vestiare, terenuri secundare de antrenament.
• Sunt niște semne de întrebare care ar trebui să se pună legat de modul în care spațiile astea, care au fost la un moment dat baze sportive, au ajuns să figureze în cartea funciară ca altceva”, a explicat antropologul.

Asta deși legea prevedea clar că bazele sportive trebuie păstrate ca atare, schimbarea destinației putând fi schimbată doar prin Hotărâre de Guvern și doar dacă se construia în compensare o altă bază sportivă.

”Legea sportului din 2000 spune că bazelor sportive care au aparținut până în 1989 statului român nu le poate fi schimbată destinația în lipsa unei hotărâri de Guvern și fără construirea unui spațiu similar în altă parte, ceea ce clar nu s-a întâmplat”, a explicat Andrei Mihail.

Printre bazele sportive de cartier care au dispărut se numără baza sportivă CFR BTA, de pe strada Mânzului, unde s-a construit un ansamblu rezidențial prin 2008-2009, baza sportivă Spartac, unde s-a construit un mall, baza sportivă Automatica de pe Barbu Văcărescu, unde se construiește un ansamblu cu locuințe birouri, Girueta unde a fost aprobat un supermarket, spune Andrei Mihail.

Toate datele adunate pot fi găsite site-ul stadiondecartier.ro.

Baza sportivă CFR BTA 2005 vs 2022

Baza sportivă Spartac 2004 vs 2022

Baza sportivă Automatica 2005 vs 2022

Situația dramatică este consemnată și de un audit al Curții de Conturi, realizat pentru perioada 1990-2016.

„După 1990, o parte dintre terenurile şi imobilele care făceau parte din infrastructura sportivă și-au schimbat proprietarul, unele dintre stadioane sau baze sportive fiind dezafectate pentru a face loc unor investiții imobiliare sau centre comerciale”, se arată în document.

Acțiunea de audit s-a desfăşurat pe parcursul a trei ani şi a fost inițiată pe fundamentul interesului legitim al societății față de modul în care a fost administrat, în perioada 1990 – 2016, patrimoniul sportiv al Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) și al unităților subordonate acestuia (US), se mai arată în document.

Legea, modificată pentru a facilita distrugerea bazelor sportive

În perioada 1992-1997, legislația a prevăzut că schimbarea destinației sau desființarea bazelor sportive se putea face numai cu avizul MTS, dar și cu garanția construirii altor baze sportive similare. În perioada 1997-2000, legislația nu a mai prevăzut obligația construirii unor baze sportive similare celor desființate sau a căror destinație a fost schimbată, obligația respectivă fiind reintrodusă prin Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, potrivit auditului Curții de Conturi.

La data la care a fost promulgată legea, aceasta prevedea:

• Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu garanţia construirii altor baze sportive similare.
• Dispoziţiile se aplică, după caz, şi societăţilor comerciale care dobândesc active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.
• Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului.

În 2004, Legea a fost modificată și a apărut următorul articol: ”Bazele sportive din domeniul public și privat al statului și unităților administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport”.

În 2018, legea a mai fost îmbunătățită, în sensul că a apărut și obligativitatea înscrierii bazelor sportive ca atare în cartea funciară:

• Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare.
• Proprietarii bazelor sportive menționate la alin. (1) au obligația ca în termen de 60 de zile de la obținerea titlului de proprietate să urmeze procedura de înscriere în cartea funciară, cu mențiunea expresă că proprietatea este o bază sau o instalație sportivă.
• Bazele sportive din domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al Ministrului tineretului și sportului.

Registrul bazelor sportive trebuia să facă ordine în acest haos, practic să fie un inventar al bazelor sportive și să le protejeze, însă din 2004 până în 2022 nu s-a dat metodologia de înscriere, astfel că registrul nu există.

Ordinul a fost dat abia în aprilie 2022 (Ordinulului Ministrului Sportului nr. 359/27.04.2022 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind înscrierea bazelor sportive în Registrul Bazelor Sportive Omologate), însă în continuare sunt două probleme.

Prima, că înscrierea în registru trebuie cerută de proprietarii bazelor, care nu au niciun interes în condițiile în care doresc să construiască blocuri acolo.

A doua, că bazele sportive trebuie omologate, ceea ce nu se poate face dacă sunt în paragină.

Am încercat să-l contactăm pe ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, ca să-l întrebăm dacă instituția pe care o conduce are un inventar al bazelor sportive care au aparținut fostelor fabrici, când vom avea registrul bazelor sportive, de ce nu a fost făcut până acum și ce măsuri ia Ministerul pentru protejarea acestui patrimoniu, dar ministrul nu a răspuns.

Mai multe baze sportive, în pericol

Pe bazele sportive ale fostelor fabrici sunt mai multe proiecte imobiliare în curs de aprobare.

Un cartier de blocuri cu parter și 3 etaje ar putea apărea în fosta bază sportivă Pescărușul, pe malul Lacului Grivița. Proiectul imobiliar a fost prezentat într-o ședință a Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Capitalei, care a avut loc în luna ianuarie, iar beneficiarii au cerut aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal care să le permită edificarea unor blocuri cu parter și 3 etaje.

Proiectul imobiliar propus

Baza sportivă i-a aparținut lui Nicolae Badea, fost acționar majoritar la Dinamo, iar la finalul anului trecut a fost cumpărată de Speedwell, cu aproape 17 milioane de euro, a scris presa economică.

Potrivit datelor prezentate la comisie, terenul are o suprafață de circa 51.000 mp. Inițiatorul proiectului este SC BRICKS DEVELOPMENT SRL, companie care are acționar compania WELL ONE, din Belgia, potrivit datelor de pe platforma de verificare a firmelor confidas.ro.

Conform reglementărilor din Planul Urbanistic General, din cele 5,1 ha, circa 3,5 ha sunt încadrate în zona L1d, unde se pot construi locuințe cu maximum parter și două etaje, pe 20% din teren. Restul este încadrat ca spațiu verde.

În registrul spațiilor verzi baza sportivă figurează ca spațiu verde.

Și pe fosta bază sportivă a RADET, din Floreasca, omul de afaceri cu origini iraniene Manochehr Saadati – Sohi, devenit cunoscut în România ca producător al pateului Antrefrig, dorește să construiască blocuri de 17 de etaje.

În baza PUZ-ului Coordonator al Sectorului 2, un document controversat, suspendat de instanță, și care permite betonarea a zeci de hectare de spațiu verde, omul de afaceri, pe 17.02.2021 a cerut emiterea unui certificat de urbanism pentru terenul de pe bd. Barbu Văcărescu 275 – 277 – 291 pentru construire ansamblu de blocuri cu 3S+P+13E + 14 Duplex și 3S+P+27E + 28 Duplex.

Prin PUZ Sector 2 fosta bază sportivă a RADET aflată în Calea Floreasca și bd. Barbu Văcărescu este transformată din zonă verde (V 3b) în zonă CB 3.1 care înseamnă ”subzona polilor urbani principali care grupează funcțiuni complexe”. Potrivit regulamentului, în această zonă indicatorii urbanistici permiși sunt POT (Procent de Ocupare a Terenului) 70% și CUT (Coeficient de Utilizare al Terenului) 4 și înălțimea maximă nelimitată.

Baza sportivă a fost retrocedată în 2004.

Potrivit reglementărilor anterioare, în Planul Urbanistic General, baza sportivă figurează cu indicativul verde, iar indicatorii urbanistici aferenți sunt POT 30%, CUT – 0,35 iar înălțimea maximă era de două etaje.

Omul de afaceri a amenințat că va cere Primăriei Sectorului 2 despăgubiri de 200 de milioane de euro în care instituția nu îi permite să construiască blocurile turn.

Rămâne de văzut cum se va tranșa acest caz și dacă PUZ-ul Sectorului 2 va fi anulat de instanță, așa cum au fost anulate PUZ-urile din Sectoarele 3 și 6.

Contactat de HotNews.ro, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, spune că proprietarul a mers în instanță.

• ”În acest moment avem un litigiu pe baza RADET. Acolo proprietarul dorește construirea unor turnuri, iar Primăria se află în litigiu cu acest dezvoltator cu privire la emiterea certificatului de urbanism.
• Deci Primăria a emis certificatul de urbanism pe Planul Urbanistic General, unde baza sportivă este spațiu verde, iar dezvoltatorul cere să emitem acest certificate de urbanism în baza PUZ Sector 2, care îi permite să construiască acolo turnuri, dar care este în acest moment suspendat.
• Există acest litigiu, noi sperăm să câștigăm, dar în cazul în care pierdem în instanță, atunci voi fi nevoit să emit certificatul de urbanism. Până la autorizare sunt însă pași destul de mulți. Ca principiu voi face tot ce pot pentru a nu emite o astfel de autorizație de construire, inclusiv expropriere dacă va fi cazul”, a explicat Radu Mihaiu.

Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism de la Primăria Capitalei, a declarat că pe bazele sportive nu se poate construi, potrivit prevederilor legale, iar dezvoltatorii imobiliari primesc acest răspuns.

”Conform prevederilor legale, și mă refer aici la Legea sportului, indiferent de proprietar, atât timp cât acea bază sportivă nu și-a schimbat funcțiunea printr-o Hotărâre de Guvern, iar în echivalent să se construiască o bază sportivă în altă parte, în înțelegerea mea, terenul meu rămâne o bază sportvă și evident funcțiunea respectivă trebuie păstrată, deci nu se poate construi pe ea. De fiecare dată semnalăm celor care doresc să construiască că trebuie respectată prevederea legală, că pe terenul respectiv nu se poate construi până când printr-o hotărâre de Guvern terenul respectiv își schimbă funcțiunea, și se face o altă bază sportivă în compensare”, a declarat Bogdan Suditu.

Acesta spune că după 90, în cartea funciară, la multe baze sportive nu mai apare că sunt baze sportive.

”Din nefericire nu există jurisprudență, sau de foarte multe ori, faptul că o bază sportivă este bază sportivă nu se reflectă și în cartea funciară. Acesta este unul dintre elementele care a fost ”uitat” după anii 90, iar faptul că deși intreprinderile care aveau în proprietate baze sportive aveau obligația să înregistreze acest statut în cărțile funciare, ele au devenit la un moment dat terenuri obișnuite. Și de aici o întreagă discuție. Fiindcă din perspectiva inventarelor făcute până în anii 90, ele sunt baze sportive, dar dacă ne uităm după 90, foarte multe dintre ele nu au conservat și nu au nicio trasabilitate cadastrală referitor la acest statut”, a explicat Suditu.

Și pe terenul fostei baze sportive Faur, de la capătul Șoselei Pantelimon, pe o suprafață de circa 7 ha, a fost propus în anul 2011 un proiect imobiliar. Aici, proprietarii de la vremea respectivă, Bega Utilaje Construcții, doreau să construiască un cartier de blocuri de 10-15 etaje. Proiectul încă nu a fost aprobat.

Un sâmbure de speranță

Pornind de la inventarul făcut în cadrul proiectului ”Stadion de Cartier”, viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu, a mers mai departe, iar municipalitatea a început identificarea proprietarilor.

• ”Am dat anul trecut de acest site și am intrat în contact cu cei care l-au făcut. Eu fiind și președinte în Comisia de Sport a Consiliului General, am luat fiecare din aceste adrese, am identificat numerele cadastrale, am cerut la patrimoniu date despre proprietari.
• Am găsit aproximativ 10-15 cazuri de baze sportive care nu apăreau intabulate și după ce m-am sfătuit cu primarul general, m-am adresat Direcției Juridice ca să contactăm o firmă de avocatură care să investigheze juridic cui aparțin acele terenuri.
• Pe urmă am descoperit că în Legea sportului se precizează că înainte de 1989 exista un organism care ținea de Marea Adunare Națională, care este echivalentul Ministerului Tineretului și Sportului de azi și acel organism avea în fiecare an un raport cu toate bazele sportive din această țară.
• Am încercat să caut în arhivă aceste documente, am scris Arhivelor Române, m-au trimis către Ministerul Sportului, de la minister nu mi-au dat niciun răspuns”, a explicat Horia Tomescu.

Viceprimarul spune că tot ce nu avea indicatori urbanistici de bază sportivă în Planul Urbanistic General din 2000 , practic ce nu a fost protejat, s-a transformat în dezvoltări imobiliare.

Dacă acolo unde s-a construit nu se mai poate face mare lucru, viceprimarul spune că Primăria va interveni acolo unde bazele sportive au rămas în picioare.

”Este greu de crezut că statul român îi va da în judecată pe cei care au transformat bazele sportive în blocuri. Concentrarea mea în momentul de față este să păstrăm ce patrimoniu sportiv mai avem, să văd ce baze sportive mai avem, dacă sunt întreținute sau nu, și să găsesc o politică publică prin care municipalitatea și/sau Sectoarele să sprijine activitatea sportivă în ele printr-o finanțare a activității sportive de masă. Adică la bazele sportive lăsate în paragină, să mergem către proprietari și să avem discuții pentru reabilitarea lor”, a declarat Horia Tomescu pentru HotNews.ro.

Și primarii de Sector se interesează de problemă.

Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, spune că Primăria nu are un inventar al bazelor sportive, dar se va face o evaluare, iar o parte ar putea fi expropriate.

• ”În acest moment un astfel de inventar nu există. Din ce știu eu, unele baze sportive sunt în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, altele au devenit private, altele sunt concesionate. Ce vom încerca noi la Primăria Sectorului 2 este să expropriem aceste baze sportive în cazul în care se află în proprietate privată.
• Dar asta poate să reiasă abia în urma unui plan de exproprieri pe care vrem să-l face în perioada imediat următoare, am comandat un studiu ANEVAR pentru diverse obiective din Sectorul 2, pentru a vedea ce putem expropria și în urma unei strategii de expropriere, pe care o vom stabili în perioada următoare, o să vedem dacă aceste baze sportive care au ajuns în proprietate privată pot fi expropriate”, a explicat Radu Mihaiu.

Și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat că Primăria va face un inventar al bazelor sportive din Sector.

”Nu avem un astfel de inventar, dar intenționăm să facem. După inventar vom evalua ce am putea să recuperăm, din bazele sportive care mai există. Anticipez un coșmar birocratic/juridic. Nu intenționăm să autorizăm construcții acolo ci sa le recuperăm pentru sport”, a declarat Ciucu pentru HotNews.ro.

Dezvoltatorul imobiliar care dorește să construiască blocuri de 3 etaje în fosta bază sportivă Pescărușul susține că acolo nu este bază sportivă

UPDATE Dezvoltatorul imobiliar care dorește să construiască blocuri de 3 etaje în fosta bază sportivă Pescărușul, pe malul Lacului Grivița, susține într-un drept la replică transmis HotNews.ro, că Ministerul Tineretului si Sportului (“MTS”) a confirmat ca terenul nu este baza sportiva. Speedwell a mai transmis că Directia Juridica din cadrul Primăriei Capitalei consideră că considera ca poate fi emis aviz de oportunitate pentru proiectul imobiliar.

Redăm punctul de vedere al investitorului:

1. Instanta suprema a statuat printr-o hotarare judecătorească irevocabila ca terenul este liber de constructii Potrivit Legii nr. 69/2000 (Legea Educatiei Fizice si Sportului),,baza sportivă” reprezinta o „amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalaţii (s.ns.) destinate activității de educaţie fizică și sport”. Cu alte cuvinte, existenta unei infrastructuri sportive este de esenta calificarii unui teren drept baza sportiva. In cazul de faţă, Terenul este liber de orice fel de constructii sau amenajari, aspect stabilit printr-o hotarare irevocabila, astfel incat nu reprezintă o „bază sportivă”.

Initial, dreptul de proprietate asupra Terenului a fost dobandit de fostul proprietar prin revendicare, in baza deciziei civile nr. 221/24.03.2009 a Curtii de Apel Bucuresti, pronuntata si in contradictoriu cu PMB („Decizia CAB”), ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 2082/25.03.2010 pronuntata de ICCJ („Decizia ICCJ”). Atat Decizia CAB (pag. 12-13) cat si Decizia ICC (pag. 7-8) retin faptul ca terenurile (din care facea parte si Terenul) sunt „nefolosite, neingrijite si libere de constructii” (Anexa 2).

Hotararea irevocabila de mai sus este protejata prin autoritatea de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat reprezinta un pilon esential al sistemului de drept, prin care se asigura stabilitatea circuitului civil. Altfel spus, aspectele tratate in cuprinsul unei astfel de hotarari nu mai pot fi reanalizate sau reinterpretate (de o autoritate sau de o alta instanta), reprezentand – din punct de vedere juridic – adevarul absolut. Pe scurt, autoritatea de lucru judecat nu poate fi niciodata infranta.

2. Ministerul Tineretului si Sportului (“MTS”) a confirmat ca Terenul nu este baza sportiva Ca urmare a unei solicitari adresate de PMB, MTS a emis adresa nr. 4960/12.05.2022, care precizeaza in mod expres faptul ca nu suntem in prezenta unei baze sportive si ca Terenul nu este inscris in Registrul Bazelor Sportive.

3. Directia Juridica din cadrul PMB considera ca poate fi emis aviz de oportunitate Prin Adresa nr. DJ 95202/11.07.2022, Serviciul Legislatie din cadrul Directiei Juridice a PMB a retinut faptul ca Terenul este situat in intravilan, avand categoria de folosinta curti constructii, pronuntandu se totodata fara echivoc ca: „din punct de vedere juridic se poate elibera avizul de oportunitate”. (Anexa 3).

4. PMB a emis anterior aviz de oportunitate pentru Teren. In cadrul procesului de autorizare demarat de un alt investitor in cursul anului 2016, Arhitectul Sef al Municipiului Bucuresti a emis Avizul nr. 15 01.04.2016 pentru PUZ str. Fabrica de Caramida nr. 3. Emiterea avizului atesta ca PMB a considerat ca Terenul nu este baza sportiva.

Toate documentele indicate mai sus demonstrează mai presus de orice indoiala ca Terenul nu este baza sportiva (cu precizarea ca doar existenta hotararii irevocabile era suficienta pentru a se impune aceasta concluzie), astfel incat nu exista niciun impediment de natura legala pentru avizarea proiectului rezidential pe care societatea noastra intentioneaza sa il dezvolte pe Teren.

In final, precizam ca toate proiectele Speedwell din Romania (atat cladiri de birouri, cat si proiecte rezidentiale) au fost dezvoltate in stricta conformitate cu normele legale aplicabile in materie de urbanism si de mediu (unele proiecte primind certificarea BREEAM Excellent), iar implementarea principiilor de sănătate, bunăstare şi siguranţă în toate aceste proiecte a devenit o practica. Similar proiectelor anterioare, proiectul Speedwell ce urmeaza a fi dezvoltat pe Teren cuprinde exclusiv case și vile-apartamente mici (P+3), perfect integrate în regimul urbanistic al zonei. In plus, masterplan-ul proiectului supus autorizarii include spații verzi abundente şi chiar o nouă facilitate sportiva, toate aceastea urmand sa creeze valoare pentru comunitatea locala.