Micile secrete ale lui … Radu Stroe

Ministrul senator Radu Stroe a reusit performanta de a fi singurul demnitar roman care sfideaza cu succes principiul separatiei puterilor in stat.

De sase luni, el detine simultan functiile de ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului si de presedinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, fiind, deci, atat membru activ al executivului (Guvern), cat si al legislativului (Parlament).

Starea de incompatibilitate flagranta in care se afla liberalul Stroe, amendata inutil de presa si de cateva ONG-uri, este tolerata de parlamentari, ea fiind, de fapt, o solutie de compromis gasita de premierul Calin Popescu Tariceanu pentru a controla SRI.

De altfel, dorinta lui Tariceanu de a prelua controlul serviciilor de informatii a creat deja o disputa la scena deschisa, indeosebi cu presedintele Traian Basescu, rezultatul confruntarii nefiind inca transat.

Deocamdata, liberalul Radu Stroe este singurul dintre demnitarii liberali care executa, intocmai si la timp, ordinul de a nu parasi meterezele informative privilegiate posibile doar via comisia de la Senat.

Soldat sau „ofiter“ disciplinat al partidului, Radu Stroe este un personaj care a ramas, intotdeauna, in linia a doua, ca si cand s-ar teme, din motive pe care deocamdata doar el le cunoaste, sa iasa in prima linie. Trecutul acestuia este presarat cu foarte multe necunoscute mai ales ca, de-a lungul timpului, au existat diverse suspiciuni cu privire la bunele sale intentii.

Biografie seaca si oficiala. Nascut pe 31 august 1949 in localitatea Osoi, judetul Iasi, Radu Stroe a absolvit, in anul 1971, Institutul de Marina Civila din Constanta. In perioada 1972-1974 a lucrat ca ofiter de marina si inginer de navigatie la Navrom Constanta.

A trecut apoi, in 1975, in cadrul Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, ca inginer principal III. In 1981, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. Intre 1986 si 1989, a lucrat ca inginer principal la administratia Canalului Dunare-Bucuresti.

A fost membru al Partidului Comunist Roman si activist UTC in cadrul ministerului. In 1990, dupa ce a intrat in Partidul National Liberal, a fost promovat in cadrul Ministerului Transporturilor, unde a ocupat succesiv, pana in 1996, functiile de director general adjunct, director general si consilier al ministrului.

In perioada 1997-1998, a fost numit secretar general adjunct al guvernului Victor Ciorbea, iar intre 1998 si 2000, in guvernul Radu Vasile, a fost promovat secretar general al Guvernului. La alegerile parlamentare din 2000, a fost impus pe listele PNL Maramures si a obtinut un mandat de deputat in legislatura 2000-2004.

In perioada februarie-septembrie 2001, a fost membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor. De asemenea, a fost membru al Comisiei de aparare, ordine publica si siguranta nationala. In 2004, repetand manevra electorala din Maramures, Radu Stroe a devenit senator PNL pe listele Aliantei D.A. – Dreptate si Adevar.

Din 2005, a devenit presedinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii.

Pe 23 mai 2006, la propunerea lui Calin Popescu Tariceanu, senatorul Radu Stroe este investit in functia de ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, fara a renunta insa la functia si privilegiile detinute in Senat.

Relatia cu Partidul Comunist si Securitatea. Actualul ministru-senator Stroe are un trecut tulbure. Daca azi el este, in esenta, liberal de profesie, functiile detinute in ultimii zece ani derivand din aceasta preocupare politica, pana in 1990 profesia lui era, conform carnetului PCR si convingerilor, aceea de activist UTC in Ministerul Transporturilor.

Atractia si apetenta sa din ultimii ani pentru serviciile de informatii au dat apa la moara unora care l-au suspectat ca ar fi fost, pe vremuri, colaborator al Securitatii. Suspiciunea n-a putut fi probata, deoarece n-au aparut inca documente in acest sens.

Totusi, recent, presa centrala a consemnat declaratia unui fost coleg al acestuia, comandantul de cursa lunga Adrian Ungureanu, care a afirmat ca „Radu Stroe, secretarul Guvernului, a fost secretar de partid pe Departamentul Transporturi Navale si statea dupa colt, te scria pe hartie ca nu te duci la cuvantarile lui Ceausescu.

Si te dadea in primire! Eu cred ca asta a facut mai multa politie politica decat multi altii! Si asta pot s-o spun fata de orisicine“.

De asemenea, presedintele Traian Basescu, intr-un interviu pe care l-a acordat „Gazetei de Maramures“, a dat si el detalii cu privire la trecutul „profesional“ al lui Stroe.

Raspunzand unei afirmatii din care rezulta ca Radu Stroe ar fi absolvit acelasi institut (Marina) cu el, Traian Basescu a spus: „Da, dar el a ramas tot un ofiter III inapt medical, iar eu am ajuns comandant pe nava-amiral a Romaniei. E un handicap intre un inapt medical si un comandant de nava. Raman complexele tineretii. Daca va arata uniforma lui, o sa vedeti doar o tresa de ofiter III.

Eu mi-am umplut manecile cu toate tresele la care imi dadea dreptul calitatea de absolvent al Institutului de Marina“. Referitor la toate aceste acuze, Stroe si-a recunoscut, cu timiditate, fostul statut de activist comunist, dar a afirmat ca nu a colaborat cu Securitatea.

Dimpotriva, conform propriilor sale declaratii, pentru ca ar fi refuzat sa denunte un coleg care a fugit in strainatate, dar si pentru ca el insusi ar fi devenit suspect ca ar dori sa paraseasca tara, in anul 1974, Securitatea i-ar fi suspendat permisul care ii dadea dreptul sa navigheze. Mai mult, a spus el, ar fi avut chiar doua dosare de urmarire informativa (DUI).

Acesta ar fi motivul pentru care n-a reusit sa-si faca o cariera in marina civila. „N-aveam cum in doi ani sa iau toate tresele, pentru faptul ca Securitatea nu m-a lasat sa navighez mai departe“, a declarat Stroe.

Argumentul nu sta insa deloc in picioare deoarece, ulterior, Securitatea l-a lasat pe „suspectul“ Radu Stroe sa devina activist de partid in Ministerul Transporturilor. Se stie ca Securitatea era subordonata partidului, si nu invers. Prin urmare, daca Securitatea, deci partidul, l-ar fi suspectat de „nazdravanii“, atunci nu l-ar fi promovat in esaloanele superioare.

In aceste conditii, suspiciunea cu privire la trecutul acestuia persista, iar Stroe continua s-o alimenteze prin actiuni care nu pot fi altfel explicate.

Spre exemplu, in urma cu cateva luni, presa a atras atentia asupra unei liste cu fosti ofiteri de Securitate promovati in administratie si Guvern atat la Cabinetul primului-ministru, cat si la cabinetul presedintelui Comisiei SRI, Radu Stroe, in conditile in care acesta, aliat cu Marius Oprea, declarase un razboi total securistilor vechi sau noi.

Printre securistii vechi, consemnati de presa, erau Aleodor Francu, Dan Petrescu, Mihai Darie, dar si Mihai Popescu. Ulterior, primii doi au fost documentati ca fosti ofiteri de Securitate si indepartati din Cancelaria lui Tariceanu, in vreme ce ultimul, Mihai Popescu, consilier personal al lui Radu Stroe, a fost mentinut in preajma, el fiind declarat „securist de bine“.

„Mihai Popescu a lucrat in contraspionaj, loc din care a iesit la pensie. Pentru ca eu nu am experienta si expertiza necesara lucrarilor de la Comisia SRI, am apelat la serviciile unui profesionist. Mentionez ca acesta nu a facut parte din structurile Securitatii ca politie politica“, a declarat Radu Stroe.

Trecand peste faptul ca presedintele Comisiei SRI n-avea de unde sa stie daca securistul vizat a facut sau nu politie politica.

Se poate observa ca aceasta declaratie a lui Stroe vine in totala contradictie cu toate celelalte declaratii ale lui privind fosta Securitate, mai ales ca, la fel cum colaboreaza cu consilierul Mihai Popescu, acesta colaboreaza la fel de bine si cu consilierul Marius Oprea, un vanator declarat al securistilor, „de bine“ sau „de rau“, dar cu conditia sa nu fie securistii lor. Adica ai liberalilor.

(Stroe) Victoria parasita, (Palatul) Victoria sa traiasca! Un alt mic secret al lui Radu Stroe tine de viata sa privata, ceea ce ne determina sa nu insistam prea mult asupra lui, dar nu putem sa-l trecem total cu vederea. Este vorba despre statutul sau de burlac, sau „necasatorit“, asa cum figureaza in autobiografia oficiala.

Statutul sau real este insa acela de „divortat“, chiar daca acest amanunt nu conteaza prea tare. Astfel, Radu Stroe a fost casatorit cu Victoria Stroe, nascuta pe 30 iulie 1947, deci cu doi ani mai in varsta decat ministrul-sef de comisie SRI.

Cei doi au divortat inainte ca Stroe sa cucereasca Palatul Victoria, nume predestinat, in calitate de sef al Secretariatului General al Guvernului. Divortul a fost insa un bun prilej de capatuiala pentru liberalul Stroe, deoarece in 1997, invocand acest aspect biografic in fata primarului general al Capitalei, Viorel Lis, acesta i-a facut cadou prin comunicarea nr.

118058/12.01.1998, un apartament bine pozitionat pe bulevardul Burebista. Motivul atribuirii locuintei, situate in bd. Burebista este scurt, cuprinzator si suficient: „salariat la Guvernul Romaniei, cu domiciliul in Sos. N. Titulescu nr. (…) sector 1, proprietatea fostei sotii“.

De asemenea, desi era „singur“, divortatul Radu Stroe primeste un apartament social de doua camere. Sase ani mai tarziu, pe 7 mai 2004, Radu Stroe, deputat la acea vreme, vinde apartamentul „social“ catre Valeria Victoria Sandulescu, cu 60.000 de euro. Bani declarati. Din nou, numele „Victoria“ intervine in biografia lui Stroe.

Numai ca, de aceasta data, cumparatoarea este o fosta vecina de pe acelasi palier (etajul 1) de-a lui Stroe, din blocul D13, persoana nascuta in 1931. Culmea, pensionara Valeria Victoria Sandulescu, cumparatoarea apartamentului lui Stroe, beneficiase si ea de o locuinta sociala de trei camere, tot in blocul D13 nr. 4, din partea aceluiasi primar Viorel Lis, dupa ce fusese evacuata din Str. Helesteului nr. 22A, un imobil al RAPPS.

Legarea de scaun si SPP-ul. O poveste interesanta despre modul in care Radu Stroe si-a indeplinit cu exces de zel atributiile de serviciu a fost dezvaluita de presa centrala si este extrem de sugestiva pentru situatia de incompatibilitate in care se afla, azi, parlamentarul-ministru liberal.

Astfel, se spune ca, in vremea guvernarii lui Radu Vasile, acesta hotarase sa-i scoata din Guvern pe toti consilierii impusi de Emil Constantinescu. Printre acestia se afla si medicul ortoped Dan Serban. Numai ca, ortopedul-consilier a refuzat sa plece de la Palatul Victoria si, in semn de protest, s-ar fi legat de scaun cu noduri „marinaresti“.

Radu Stroe, secretarul general al Guvernului, a fost cel care a trebuit sa execute, intocmai si la timp, decizia lui Radu Vasile si, pus in fata unuia care nu voia cu nici un chip sa elibereze functia, si nici scaunul, a trimis SPP-istii sa-l scoata pe ortoped din birou.

Acestia „l-au luat la pachet pe Dan Serban, l-au bagat cu chiu cu vai in lift, l-au transportat in curtea interioara a Palatului Victoria, i-au desfacut incomodele si trainicele noduri si l-au scos, pur si simplu, din incinta pe medicul rebel“, se afirma in presa centrala.

Ce se va intampla insa daca parlamentarii vor decide ca, data fiind starea de incompatibilitate in care se afla Radu Stroe, acesta sa paraseasca scaunul de la Guvern sau de la Comisia SRI? Se va lega el de scaunul cel mai indragit? Si daca da, cine va chema SPP-ul? Tariceanu sau Basescu? Oricum, problema ramane deschisa.

Si bogat, si actionar la firma lui Patriciu. Ca orice liberal care se respecta, Radu Stroe a intrat si el in randul actionarilor la Rompetrol, firma lui Dan Costache Patriciu, cunoscut si sub numele electoral Dinu Patriciu. Inainte insa de a-si achizitiona actiuni la Patriciu, Radu Stroe a prosperat.

Aparent, dupa divort, el ramasese doar cu un teren de 3,4 hectare, mostenit de la parintii sai din comuna ieseana Osoi. Ulterior, in mod inexplicabil, a inceput sa acumuleze. In conditiile in care era bugetar.

Trebuie spus totusi ca, pe 6 ianuarie 1999, Radu Stroe a fost cooptat ca membru in Consiliul de Administratie al Bancii Romane de Dezvoltare (BRD) conduse de Bogdan Baltazar, inainte de perfectarea tranzactiei cu Societee Generale. El a ramas in aceasta functie pana in august 2000, cand a fost inlocuit cu Frederic Lucenet, propus de BERD.

Incursiunea la BRD i-a adus calitatea de actionar la aceasta banca, dar nu justifica cei 110.000 dolari declarati de Stroe in 2003, si cu atat mai putin vila de 180 mp cumparata in acelasi an si situata pe strada Gabrielescu Grigore, in zona Piata Iancului-Pantelimon.

Conform declaratiilor de avere, Radu Stroe a mai cumparat, in 2004, un Audi A4, in valoare de aproximativ 30.000 de euro si, in acelasi an, a vandut 30.000 de actiuni BRD cu aproximativ 700 milioane lei, adica 21.000 dolari. Tot in 2004 el avea in depozite 24.000 de euro, 60.000 dolari si 750 milioane lei. O avere mai suspecta chiar si decat intregul sau trecut.

Este drept, ca fost secretar general al Guvernului, el a fost acuzat, in cateva randuri, ca protejeaza persoane acuzate de coruptie, cum este cazul fostului prefect de Bistrita, dar si ca institutia condusa de el nu putea justifica suma de 124.000 dolari, bani alocati pentru constructia unei biserici in Albania si deturnati in mod misterios.

La fel, conform unor dezvaluiri ale lui Serban Mihailescu, Radu Stroe a fost acuzat ca a angajat o firma sa tunda iarba din fata Guvernului contra sumei de 2.200 de dolari lunar. Evident, toate aceste acuzatii au ramas in aer.

De mentionat ca, in 2003, acelasi Radu Stroe declara ca fusese cooptat si in Consiliul de Administratie al Clubului de Fotbal Dinamo Bucuresti, functie neretribuita, deci neinteresanta din punct de vedere financiar.

In ianuarie 2005, dupa o campanie electorala in cadrul careia Radu Stroe a contribuit, oficial, doar cu 350 milioane lei, in conturile sale se mai gaseau 24.000 de euro si 42.000 dolari. In aceeasi luna, el a declarat si achizitionarea a 100.000 de actiuni Petrom, in valoare de 300 milioane lei. Cinci luni mai tarziu, in conturile sale bancare au mai intrat 10.000 de euro. Tot fara explicatie.

In ianuarie 2006, desi conturile bancare i-au ramas intacte, Radu Stroe s-a declarat fericitul posesor al unor actiuni la Petrom (42.000, semn ca vanduse mai mult de jumatate din pachetul initial), BRD (1.000 de actiuni evaluate la 3.500-4.000 de euro) si, surpriza!, Rompetrol (100.000 de actiuni evaluate atunci la 3.500-4.000 de euro).

Evident, actiunile de la Rompetrol nu le-a cumparat preferential, ci de pe piata libera, deoarece, altfel, ar fi fost inclus in lotul Patriciu si acuzat de „utilizarea de informatiii privilegiate“, „aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui grup infractional“ etc., etc.

Radu Stroe cunoaste legislatia, ca doar a absolvit si dreptul, si suntem convinsi ca, la nevoie, poate justifica fiecare cent care i-a intrat in conturi.

articol de Dan Badea