VIDEO Stare de urgență în România: Ce pedepse se aplică pentru infracțiunile săvârșite în această perioadă

Încălcarea legislației penale este pedepsită mai dur în perioada în care România se află în stare de urgență, avertizează Ministerul Justiției, printr-o campanie de informare lansată miercuri.

Potrivit Codului Penal, orice infracțiune săvârșită împotriva unor persoane vulnerabile (bolnave) poate fi pedepsită în regim agravat.

La pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune se poate adăuga un spor de 2 ani de închisoare, avertizează Ministerul Justiției prin campania „Toleranță zero față de infracțiuni!”.

Pentru concursul de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

• Furtul calificat – dacă infractorul a profitat de vulnerabilitatea persoanei vătămate din cauza de stării de sănătate, cum este boala COVID-19, infracțiunea se pedepseşte cu un maximum de 7 ani de închisoare.
• Furtul calificat săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional, dacă infractorul a profitat de starea de urgenţă, se pedepseşte cu până la 9 ani de închisoare.
  În cazul săvârșirii a 3 infracțiuni de furt calificat în condițiile menționate anterior, pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare.
• Tâlhăria calificată săvârşită prin folosirea de substanţe paralizante, care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei, dacă infractorul a profitat de starea vădită de vulnerabilitate a persoanei vătămate din cauza sănătății se pedepseşte, în funcţie de ipoteză, cu maximum 12, 14 sau 20 de ani de închisoare.
• Tâlhăria calificată care a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea victimei se pedepseşte cu până la 20 de ani de închisoare.
• În cazul săvârșirii a 3 infracțiuni de tâlhărie calificată în condițiile menționate anterior, pedeapsa maximă este de 18 ani de închisoare.
• Vătămarea corporală care a necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, dacă infractorul a profitat de starea vădită de vulnerabilitate a persoanei vărămate, din cauza stării de sănătate (COVID-19), se pedepsește cu până la 12 ani de închisoare.
• Infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor – legislaţia în vigoare prevede că transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care ştie că suferă de această afecţiune, dacă s-a produs moartea unei persoane, se pedepseşte cu un maximum de 17 ani de închisoare.
• În cazul săvârşirii a trei infracţiuni de zădărnicire a combaterii bolilor în condiţiile menţionate anterior, maximul pedepsei va fi de 29 de ani şi 4 luni închisoare.

Ministerul Justiției atrage atenția că în Codul penal este prevăzut că se pedepsesc și faptele de nerespectare a măsurilor dispuse de instituţiile statului în vederea prevenirii răspândirii bolilor:

• Pedeapsa aplicată ajunge până la 5 ani de închisoare, respectiv până la 9 ani de închisoare dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală și la 15 ani de închisoare dacă fapta a avut ca urmare decesul uneia sau mai multor persoane.
• Declaraţiile false sau nedeclararea unor fapte către autorităţile abilitate pot fi pedepsite ca infracţiune. Dacă fapta este comisă profitând de starea de urgenţă, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare.