15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la 170 de ani de la naşterea lui Eminescu

Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită miercuri când se împlinesc 170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, transmite Agerpres. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat că autorităţile locale din întreaga ţară vor organiza simultan evenimente miercuri, la ora 18,00.

„În acest an, am iniţiat o acţiune unitară, aşadar, la ora 18,00, va fi aprinsă flacăra culturii, simbolic, pentru că vor avea loc acţiuni simultan în aproape toate oraşele ţării”, a precizat Gheorghiu.

În cadrul evenimentelor, va fi citit şi un mesaj special: „Cultura se clădeşte zi de zi, câte puţin, intrând într-un muzeu, deschizând o carte, privind o pictură, să reaprindem această flacără, deoarece totul începe cu fiecare dintre noi. Cultura este moştenirea socială pe care o oferim copiilor noştri, pe care o lăsăm tinerilor români de pretutindeni”.

Academia Română organizează sesiunea festivă „Sincroniile europene ale culturii române”. Evenimentul se va desfăşura în Sala Mare a Ateneului Român începând cu ora 11,00 şi va fi moderat de academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Preşedintele Klaus Iohannis va transmite un cuvânt de salut, iar în debutul evenimentului vor rosti mesaje Patriarhul Daniel, Monica Anisie – ministrul Educaţiei şi Bogdan Gheorghiu – ministrul Culturii.

În cadrul sesiunii, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, va susţine prelegerea intitulată „Naţionali cu faţa spre universalitate”, academicianul Nicolae Breban va vorbi despre „Existenţa prin cultură”, iar academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului, „Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti”.

Manifestarea se va încheia cu un moment eminescian susţinut de actorul Dorel Vişan.

În foaierul Ateneului Român va fi organizată expoziţia foto-documentară „Eminescu 170”, realizată de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române, şi vor fi prezentate trei colecţii de carte ale Academiei Române: „Civilizaţia românească”, „Basarabica” şi „Izvoare privind istoria românilor” – Seria „Hurmuzaki”.

Expoziţia documentară intitulată „Floarea cuvintelor: limba română în comori literare şi bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a României” va fi organizată miercuri, de Ziua Culturii Naţionale, în foaierul Ateneului Român.

Evenimentul, organizat de Biblioteca Naţională a României, cu sprijinul Ministerului Culturii, îşi propune să pună în lumină specificul cultural românesc, reflectat în pagini de carte din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale, care constituie mărturii ale evoluţiei culturii scrise în ţara noastră şi au o mare însemnătate pentru formarea limbii române literare.

O slujbă de pomenire va fi oficiată miercuri la Cimitirul Bellu. Între orele 8,00 şi 10,00, în capela Cimitirului Bellu va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de preoţi care slujesc în cimitirele din Bucureşti, urmată de slujba Parastasului la mormântul poetului Mihai Eminescu, la ora 10,00.

La finalul slujbei de pomenire, la mormântul poetului va fi depusă o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucureştilor. La ora 10,30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârşi slujba Parastasului pentru cinstirea memoriei sale.

În fiecare an, la 15 ianuarie este marcată Ziua Culturii Naţionale, data fiind aleasă în semn de omagiu faţă de poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani.

A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de criticii literari drept cel mai important poet din literatura română. Opera sa poetică a fost influenţată de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, dar şi de teoriile semnate de Arthur Schopenhauer, de Immanuel Kant ori de Hegel.

A fost membru activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena, apoi la Berlin. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu – reunite în 46 de volume ce cuprind aproximativ 14.000 de file – au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, la Bucureşti, iar în 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.