Au fost rușii implicați în alegerile din România? Ce ne spun dovezile publice. O altfel de concluzie a unui cercetător de la universitatea elvețiană ETH Zurich

Analiza dovezilor din documentele desecretizate de către CSAT și a diverselor materiale de presă publicate în ultimele săptămâni nu susține o implicare activă a Federației Ruse în alegerile prezidențiale din România, este concluzia unui vast articol publicat în Contributors.ro de cercetătorul Marius Ghincea.

• Marius Ghincea este politolog și cercetător postdoctoral la universitatea elvețiană ETH Zurich, co-fondator al Institutului Quartet, un think tank din București, și visiting fellow la Institutul Universitar European din Florența.

Analiza ne arată că unele dovezi susțin destul de puternic ipoteza conform căreia Călin Georgescu a beneficiat în principal de pe urma ajutorului actorilor interni. Totuși, o serie de dovezi circumstanțiale, extrase atât din informările desecretizate de CSAT, cât și din articole de presă favorizează parțial ipoteza amestecului rus, mai ales prin tactici de influențare specifice.

Acest sprijin din partea Kremlinului nu reiese însă suficient de clar din dovezile existente, care sunt circumstanțiale și, în consecință, au o valoare probatorie relativ redusă, susține Marius Ghincea.

Au fost rușii?

„Una dintre justificările principale oferite pentru anularea alegerilor prezidențiale de anul acesta a fost legată de o interferență a unui „actor statal” în procesul electoral prin sprijinirea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. La reuniunea de iarnă a Consiliului European de la Bruxelles, președintele Iohannis declara că „intervenția a fost atât de subtilă și complexă, încât mare parte din ce s-a întâmplat au fost observate după turul I,” completând că „aici a fost Rusia” cea care ar fi intervenit în procesul electoral din țara noastră. 

Justificarea pentru anularea procesului electoral a fost bazată, în principal, pe o serie de note de informare redactate de DGPI-MAI, SIE, SRI și STS, care conțin o serie de informații cu privire la organizarea unor campanii de promovare online, în special pe TikTok. La acest set de documente desecretizate de către CSAT se adaugă o serie de indicii găsite și publicate de presa de investigații din țară sau străinătate care indică implicarea unor actori ruși sau afiliați cu actori din Rusia în procesul electoral din România.  

Cu toate acestea, în săptămânile ce au trecut de la anunțarea hotărârii de anulare a alegerilor prezidențiale și de la desecretizarea informărilor CSAT opinia publică românească a ridicat multiple semne de întrebare legitime cu privire la valoarea probatorie a dovezilor existente cu privire la o potențială interferență rusească în procesul electoral din România.  

Articolul de față vine drept răspuns la această dezbatere cu privire la valoarea probatorie a dovezilor ce există cu privire la o potențială interferență a Federației Ruse în alegerile din România. Scopul propus este analiza sistematică a fiecărei dovezi prezentate public folosind standardul de aur în analiza calitativă din științele sociale occidentale din acest moment: inferența calitativă de natură bayesiană, o abordare ce se bazează pe teorema lui Bayes pentru a actualiza probabilitatea ca o ipoteză sau alta să fie corectă pe baza dovezilor existente.  

Este important de notat încă de la început că obiectivul acestei analize nu este acela de a găsi adevărul, oricum am vrea noi să îl definim, ci doar de a analiza ce ipoteză, dintre cele considerate, este mai bine susținută de dovezile disponibile în spațiul public în acest moment. În momentul în care noi dovezi sau noi ipoteze vor apărea în spațiul public, analiza noastră va trebui actualizată luând în considerare noile dovezi sau ipoteze ce apar.

Așadar, concluziile analizei sunt bazate pe dovezile disponibile la acest moment și, în consecință, se pot schimba radical dacă noi dovezi apar public.  

Ipotezele 

Începem analiza noastră cu două ipoteze plauzibile și relevante în contextul actual. Alte ipoteze ar putea fi adăugate în acest moment, dar acestea doar ar complica analiza noastră, fiind mai puțin plauzibile sau relevante politic. 

H1: Rusia nu a interferat sistematic în procesul electoral din România într-o asemenea măsură încât să schimbe rezultatele sau ierarhia finală a primului tur. Victoria lui Călin Georgescu a fost rezultatul acțiunilor electorale ale unor entități politice românești (publice sau private) care urmăreau ascensiunea dreptei radicale. 

Așteptări empirice:  

Dacă H1 este adevărată, dovezile pe care le avem ar trebui să indice că doar actori locali, fie de dreapta radicală sau din alte colțuri ale societății sau politicii românești, au contribuit pentru promovarea și creșterea sprijinului electoral pentru Călin Georgescu. Prezența unor campanii, conturi, trolli sau bots pe TikTok trebuie să fie legate doar de actori români, și nu străini.  

H2: Rusia a interferat sistematic în procesul electoral din România prin sprijinirea, coordonarea și/sau finanțarea unor entități sau actori politici locali favorabili obiectivelor Moscovei în suficientă măsură încât să schimbe rezultatele și ierarhia reieșită din alegeri. Victoria lui Călin Georgescu a fost rezultatul unei coordonări între entități rusești (sau afiliate cu Rusia) și actori locali. 

Așteptări empirice: 

Dacă H2 este adevărată, dovezile pe care le avem la dispoziție trebuie să scoată la iveală transferuri de fonduri, contracte de consultanță, sponsorizări sau donații provenite din Rusia și direcționate către campania lui Georgescu ori a altor candidați de extremă dreapta.  

Totodată, dacă ipoteza este adevărată, ar trebui să găsim e-mailuri, mesaje, documente sau mărturii care atestă existența unei planificări comune sau a unor consultanți ruși implicați în campanie. Dovezile ar putea indica, de asemenea, și prezența unor ferme de troli sau boți cunoscute că amplifică sistematic mesajele Kremlinului. Nu este suficient să găsim dovezi despre prezența unor ferme de trolli sau rețele de boți care amplifică mesajele lui Georgescu, ci trebuie să găsim dovezi care să lege aceste ferme sau rețele de Rusia. 

Metodologia de analiză 

Pentru testarea acestor trei ipoteze, mă bazez pe o abordare de analiză introdusă recent de Tasha Fairfield, profesoară la London School of Economics, și Andrew Charman, profesor universitar la University of California, Berkeley, ce aplică teorema lui Bayes în analiza calitativă din științele sociale. Fairfield a primit recent „David Collier Mid-Career Achievement Award” pentru introducerea acestei abordări, considerată în acest moment „standardul de aur” în analiza calitativă din științele sociale anglo-americane. 

Fără a detalia foarte mult metodologia, abordarea bayesiană începe prin a aloca fiecărei ipoteze o probabilitate inițială (prior probability), adesea egală dacă nu avem informații suplimentare care să favorizeze o ipoteză. Apoi, fiecare indiciu nou este evaluat pentru a determina cât de bine susține o ipoteză față de alta. Aceasta se face considerând probabilitatea ca acel indiciu să apară în universul acelei ipoteze, presupunând că o anumită ipoteză este adevărată, comparativ cu probabilitatea să apară în universul celeilalte ipoteze. Actualizarea se realizează după regula lui Bayes: probabilitatea actualizată a unei ipoteze (posterior probability) este proporțională cu produsul dintre priorul său și probabilitatea dovezii. Astfel, pe măsură ce colectăm mai multe dovezi, putem folosi calcule numerice pentru a înclina balanța în favoarea ipotezei care explică cel mai bine întregul set de dovezi. E important de notat aici că analiza noastră este probabilistică, și nu deterministă.  

În realizarea analizei empirice, vom acorda fiecărui indiciu/dovadă un anumit număr de decibeli, în funcție de cât de tare vorbește în favoarea uneia sau alteia dintre ipoteze, pe baza următorului tabel: 

Analiza dovezilor 

Începem analiza empirică a dovezilor prin specificarea unei probabilități inițiale egale pentru toate cele două ipoteze: P(H1)=P(H2)=0.5. 

D1: „Un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat. […] Datele analizate au relevat aproximativ 130 de conturi TikTok prin intermediul cărora au fost diseminate video-uri cu un astfel de conținut, utilizând hashtag-urile #echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine, majoritatea postărilor de acest tip nefiind marcate ca reclame plătite. […] Evaluarea scenariului utilizat pentru realizarea elementelor de conținut indică situații similare realizate în cadrul unor acțiuni de influențare a intenției de vot din Republica Moldova. În concret, o parte din textul de început utilizat de influenceri români pentru promovarea candidatului prorus din Republica Moldova a fost regăsit în postările menționate. […] Majoritatea influencerilor nu au cunoscut faptul că promovează un candidat anume prin intermediul utilizării #echilibrusiverticalitate, în prezent doar 51 dintre aceștia păstrându-și încă elementele de conținut asociate acestor trei hashtag-uri, restul delimitându-se imediat ce au aflat identitatea candidatului vizat de campania electorală respectivă.” […]„În concret, campania informațională „Echilibru și Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi.” (Sursa) 

D.1.1: Campania folosind aceste hashtag-uri a fost comandată și finanțată de către Partidul Național Liberal, conform unei investigații a celor de la Snoop.ro. 

Dovezile D1 și D1.1, extrase din informarea GDPI-MAI și investigația Snoop.ro, analizate împreună, conturează structura campaniei #echilibrusiverticalitate de pe TikTok. D1 sugerează utilizarea unor metode sofisticate de influențare digitală, similare tacticilor documentate anterior în operațiuni rusești din Moldova și Ucraina, ceea ce favorizează ipoteza că Rusia a avut un rol, fie prin coordonare activă cu actori locali (H2), fie prin sprijin unilateral. Cu toate acestea, D1.1 relevă că campania a fost finanțată și comandată direct de Partidul Național Liberal, susținând ipoteza că întreaga acțiune a fost un demers pur intern (H1) și contrazicând semnificativ ipoteza unei coordonări cu sau a unei implicări directe a Rusiei (H2). În ansamblu, aceste două dovezi susțin H1 mai degrabă decât H2. 

WoE(H₁:H₂): 10 db în favoarea H1. 

D2: „Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO, sau împotriva Ucrainei.” […] Un susținător al campaniei de pe Facebook ar fi menționat ca locație în care se află Moscova. (Sursa). 

Dovada 2, tot din raportul DGPI-MAI, sugerează existența unui nucleu de susținători ai campaniei cu antecedente clare în promovarea unor narative pro-ruse și anti-occidentale, iar unul dintre acești susținători își declară chiar locația în Moscova. Pe de o parte, conform ipotezei H1, nu este exclus ca grupuri de extremă dreaptă și rețele infracționale să adopte discursul pro-rus din convingeri proprii sau din oportunism, fără a exista o coordonare sau implicare directă a Rusiei. Totuși, faptul că mai mulți susținători promovează mesaje pro-Kremlin ridică anumite semne de întrebare legate de potențiale contacte cu Moscova. Pe de altă parte, conform ipotezei H2, prezența unor mesaje consecvente cu propaganda rusă, asociate cu o posibilă legătură geografică (Moscova), este mai compatibilă cu o influență sau implicare rusească reală, sugerând posibilitatea unei coordonări. Cu toate acestea, această dovadă este cel mult circumstanțială, rămânând în prezent doar un indiciu slab în favoarea ipotezei H2. 

WoE(H₂:H₁): 3 dB în favoarea H2 

D3: „România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin: – propagandă și dezinformare; sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. Apreciem că România este țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje. Reține atenția că în cursul acestui an, situația politică din România a fost abordată în cadrul talk-show-urilor politice din Rusia – jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare.” (Sursa/SIE) 

Această dovadă din informarea SIE arată că România figurează explicit pe lista de priorități ale Kremlinului pentru acțiuni ostile și manevre hibride, inclusiv propagandă, dezinformare, susținerea unor candidați eurosceptici și orchestrarea unor proteste antisistem. Din perspectiva ipotezei H1, faptul că Rusia manifestă un interes general pentru influențarea scenei politice românești nu implică neapărat intervenții concrete în alegerile recente; poate fi vorba doar de o intenție declarată sau de un plan de acțiune nefinalizat. Totuși, în contextul ipotezei H2, accentul pus pe sprijinirea forțelor pro-ruse și menționarea specifică a unor procentaje electorale ridicate pentru aceste forțe de extremă dreapta în emisiuni din Rusia sugerează existența unui efort sistematic de influențare a opiniei publice. Per ansamblu, D3 conturează un climat favorabil unei interferențe ruse, dar nu oferă dovezi directe sau concrete despre modul în care aceste planuri au fost (sau nu) implementate efectiv în contextul alegerilor din România. 

WoE(H₂:H₁): 2 db în favoarea H2 

D4: „S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere [a lui Georgescu, pe TikTok] au fost create încă din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%) până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea.” (Sursa) 

Acest indiciu sugerează o operațiune de tip „rețea adormită” care este activată pentru lansarea unei campanii de promovare sau dezinformare. În contextul ipotezei H1, conturile ar putea proveni de la un furnizor comercial (de exemplu, din China) sau dintr-un efort intern mai vechi. Prin urmare, D4 nu exclude scenariul unei rețele pur „mercenare” puse la dispoziție contra cost unor actori români. În universul ipotezei H2, existența acestor conturi inactive și reactivate într-un moment-cheie se aliniază tacticilor utilizate frecvent de entități asociate Kremlinului, care creează sau preiau conturi vechi pentru a părea „autentice” și pentru a evita filtrele platformelor. Așadar, D4 este mai compatibilă cu H2 decât cu H1, dar nu dovedește neapărat implicarea Rusiei, având în vedere că și achiziția de rețele de boți din China de către actori români poate explica o schemă similară. 

WoE(H₂:H₁): 3 db în favoarea H2 

D5: „A fost identificat canalul de Telegram Propagator –implică-te și tu, Renașterea României, Hrană Apă Energie (@propagatorcg), care are rol de a coordona alți utilizatori la postările și conținutul video distribuit. Abonații @propagatorcg au primit instrucțiuni clare privind modalitatea de acțiune a conturilor, recomandări privind comportamentul utilizatorilor la nivelul TikTok, respective mesajele care ar fi urmat să fie promovate sau distribuite, în sensul includerii unor emoji special alese și a numelui candidatului pentru a exploata algoritmii TikTok.” (Sursa) 

Această dovadă indică un nivel clar de organizare și mobilizare a unei rețele, fiind compatibilă atât cu un scenariu strict intern (H1), cât și cu un scenariu coordonat de Moscova (H2). Totuși, simpla existență a unui canal „de comandă” pe această platformă este ușor mai favorabilă ipotezei H2, având în vedere că operațiunile de dezinformare rusești utilizează frecvent canale Telegram bine organizate pentru a disemina instrucțiuni către conturile-satelit. Deși Telegram nu este foarte răspândit în România, popularitatea sa în spațiul post-sovietic, inclusiv în Republica Moldova, susține o posibilă legătură cu tactici utilizate de entități asociate Kremlinului. 

WoE(H₂:H₁): 1 db în favoarea H2 

D6: „Crearea și utilizarea în susținerea lui Călin Georgescu, a unor conturi care reprezintă în fals instituții ale statului român” […] „Pe aceste conturi au fost distribuite numeroase imagini cu forțele Poliției Române și BAT, preluate din spațiul publice. La comentarii au fost identificate postări apreciative la adresa SRI-BAT/ instituțiilor de forță și de susținere a candidatului GEORGESCU, inducând astfel, în fals, ideea că instituțiile statului îl susțin pe acesta.” (Sursa) 

Această dovadă nu are nicio valoare probatorie pentru a putea discrimina între cele două ipoteze pe care le considerăm în această analiză. Aceste conturi pot fi plauzibile sub ambele ipoteze, în mod relativ egal.  

WoE(H₁:H₂): 0 db. 

D7: ”Candidatul Călin GEORGESCU a declarat la autoritatea electorală română (AEP) 0 lei buget de campanie electorală, respectiv că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deținute [de SRI] au relevat implicarea contului de TikTok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promăvării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul „bogpr” a realizat donații de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea „bogpr” în finanțarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialog cu autoritățile române. […] Bogdan PEȘCHIR afișează un nivel de trai care nu corespunde activităților derulate prin intermediul companiei deținute, respectiv DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Brașov, înființată în anul 2021. Anterior înființării societății, acesta a lucrat, ca programator în cadrul unor entități […] care sunt asociate cu domeniul criptomonedelor și sunt deținute, printre alții, de [cetățeanul român] Gabriel PRODĂNESCU (persoană care este și cetățean al Africii de Sud, unde a emigrat în 1995.” (Sursa) 

Această dovadă evidențiază sursele de finanțare indirecte ale campaniei lui Georgescu, referindu-se în special la campania de donații inițiată de Bogdan Peșchir, posibil în colaborare cu Gabriel Prodănescu. Peșchir are o lungă istorie de promovare a inițiativelor de extremă dreapta, astfel că donațiile sale nu sunt neapărat surprinzătoare. În contextul ipotezei H1, se poate imagina un scenariu în care actori locali, implicați în afaceri dubioase sau care obțin bani din criptomonede, sprijină candidați de extremă dreapta fără vreo implicare a Rusiei. În schimb, în universul H2, este plauzibil ca Rusia să se folosească de afaceriști mărunți, precum Peșchir, pentru a mobiliza resurse financiare destinate influențării alegerilor din România. Cu toate acestea, dovada prezentată în informarea SRI sprijină mai degrabă ipoteza H1 decât H2, în absența unor informații suplimentare privind sursa exactă a banilor. De asemenea, este foarte posibil ca Peșchir să fi obținut fondurile din tranzacții cu Bitcoin, având în vedere informațiile celor de la Scena9. 

WoE(H₁:H₂): 8 db în favoarea H1. 

D8: „Zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Diseminează mesaje anti-UE, îl descriu pe Georgescu ca fiind un suveranist și, mai nou, condamnă anularea alegerilor. Operațiunea, denumită „Portal Kombat”, a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Ulterior s-a extins și a ajuns și în România, transformându-se într-un instrument sofisticat de propagandă coordonat din Rusia, deja activ în 19 țări.” (Sursa 1; Sursa 2 cu conținut similar) 

Această dovadă este slab spre moderat favorabilă ipotezei H2. Implicarea explicită a unor site-uri coordonate din Rusia în campania electorală din România este genul de indiciu pe care ne-am aștepta să îl observăm dacă Moscova își propune să sprijine candidați cu viziuni suveraniste și antioccidentale, însă fără o coordonare directă cu aceștia. Deși nu indică un transfer direct de bani sau consultanță între Kremlin și echipa lui Georgescu, conexiunea cu operațiunea „Portal Kombat” confirmă existența unei dimensiuni transnaționale, caracteristice interferențelor ruse. Cu toate acestea, această dovadă sprijină ipoteza H2 doar într-o măsură relativ modestă, având în vedere că Rusia ar fi putut doar să se alinieze campaniei lui Georgescu, fără să conlucreze sau să se coordoneze activ cu aceasta. Ipoteza H2 presupune un anumit grad de coordonare și o amplitudine suficient de mare a acțiunilor pentru a influența semnificativ ierarhia rezultată din alegeri, ceea ce această dovadă nu demonstrează în mod clar. 

WoE(H₂:H₁): 5 db în favoarea H2. 

D9: Un articol recent din PressOne dezvăluie că persoane cu trecut în aparatul de Securitate și asociate cu mișcarea „suveranistă” încearcă să obțină profit din titluri de stat vechi, sugerând prezența unei rețele de securiști cu viziuni suveraniste și anti-occidentale care îl susțin activ pe Călin Georgescu.  

Această dovadă arată o rețea de personaje controversate, potențial cu influență politică și financiară, însă aceasta nu ne ajută să discriminăm prea mult între cele două ipoteze. Pe de o parte, este compatibilă cu H1, oferind sprijin pentru ideea că actori exclusiv români sunt în spatele victoriei lui Georgescu, oferind finanțare și sprijin în instituțiile de forță. Pe de altă parte, este compatibilă și cu H2, fiind plauzibil să credem că rețele de foști securiști pot fi conectate și folosite de Rusia pentru influențarea procesului electoral din țară.  

WoE(H₁:H₂): 0 db. 

D10: O investigație Snoop.ro arată cum, de cel puțin opt ani, funcționează în România un mecanism finanțat cu bani rusești, provenind din rețeaua AdNow LLP (firmă asociată cu propaganda pro-Kremlin). Acest mecanism a împins în online-ul românesc reclame la tratamente naturiste și teorii conspiraționiste, ajunse acum în discursul candidatului Călin Georgescu. Compania Bunelu Ltd din Londra – înființată la aceeași adresă cu AdNow LLP – a deschis o subsidiară în România, coordonată de persoane din gruparea „Tracia Unită”, ai căror membri (printre care Sacha Stone și Bruno Mihăilescu) susțin public discursul suveranist și au fost văzuți la Ambasada Rusiei. Printr-o serie de firme, inclusiv una asociată cu o aplicație de dating inexistentă evaluată la 300 de milioane de euro, se creează un circuit financiar opac, legat de propaganda pro-rusă și de promovarea candidaturii lui Georgescu. 

Această dovadă este cel mult circumstanțială, dar indică spre posibilitatea către o potențială conclucrare între entități rusești și actori români prin care sunt mobilizate resurse financiare semnificative, așa cum ne-am aștepta dacă H2 este adevărată. Însă natura circumstanțială a acestei dovezi lasă loc semnificativ de dubiu, mai ales că este plauzibil ca aceste rețele să aibă exclusiv obiective oportuniste, de a face bani și nu de a promova anumite obiective politice, ceea ce ar fi mai aproape de așteptările derivate din H1.  

WoE(H₂:H₁): 2 db în favoarea H2. 

Concluzie 

Analiza celor zece dovezi pe care le-am identificat în documentele desecretizate de către CSAT și în diverse materiale de presă publicate în ultimele săptămâni susține preponderent, cel puțin pentru moment, ipoteza H1 și mai puțin ipoteza H2 privind o implicare activă a Federației Ruse, în coordonare cu actori sau entități locale din România.  

Am examinat fiecare ipoteză folosind logica probabilistică bazată pe teorema lui Bayes, așa cum este utilizată astăzi de cercetători din științele sociale din spațiul anglo-american. Pentru a asigura transparența inferențială a analizei, am realizat o conversie în decibeli (dB) a raportului de probabilitate (likelihood ratio) pentru fiecare dintre dovezi, ținând cont de universul fiecăreia dintre cele două ipoteze. La final, am însumat valorile în decibeli pentru a determina care ipoteză este mai coerentă cu totalitatea dovezilor, pornind de la un prior egal (50%–50%). 

Analiza ne arată că unele dovezi, precum D1 și D7, susțin destul de puternic ipoteza conform căreia Călin Georgescu a beneficiat în principal de pe urma ajutorului (și prostiei) actorilor interni. În schimb, o serie de dovezi circumstanțiale, extrase atât din informările desecretizate de CSAT, cât și din articole de presă (D2, D3, D4, D5, D8, D10), favorizează parțial ipoteza amestecului rus, mai ales prin tactici de influențare specifice. Totuși, acest sprijin din partea Kremlinului nu reiese suficient de clar din dovezile existente, care sunt circumstanțiale și, în consecință, au o valoare probatorie relativ redusă.  

În final, atunci când cumulăm întreaga greutate a probelor, se obține un scor total de +2 dB în favoarea H1, ceea ce înseamnă că, per ansamblu, dovezile sunt cu aproximativ 1,58 ori mai compatibile cu scenariul unei campanii orchestrate în principal din interiorul României.  

WoE Total: +2 dB în favoarea H1.   

Dacă, înainte de a analiza orice dovadă, am considerat la fel de probabile cele două ipoteze (50%–50%), după integrarea tuturor dovezilor rămânem cu aproximativ 61,2% șanse pentru H1 și 38,8% pentru H2. Prin urmare, concluzia preliminară este că, deși nu putem exclude o implicare rusească directă sau indirectă, cea mai plauzibilă explicație rămâne că ascensiunea lui Călin Georgescu s-a bazat, în primul rând, pe evenimente, resurse și actori din interiorul României. Există însă un spațiu semnificativ de incertitudine (aproape 40%), suficient pentru a indica o posibilă influență străină care, dacă ar fi documentată mai bine, ar putea schimba dramatic raportul final dintre H1 și H2 în analiza de față. 

Având în vedere acest grad ridicat de incertitudine, nu putem trage concluzii foarte ferme de pe urma acestei analize și, în consecință, niciun comentator public care se folosește de aceste dovezi nu își poate fundamenta concluzii mai ferme decât permit acestea.  

În încheiere, trebuie menționat că o astfel de analiză suferă de limitări inerente calității și specificității dovezilor, ale factorilor contextuali ce afectează judecata analistului și ale imposibilității eliminării complete a subiectivității privind calitatea unui indiciu sau a unei dovezi, conform tabelului de la începutul articolului. Cu toate acestea, acest tip de analiză este, cred eu, superior analizelor complet netransparente, cu un grad ridicat de subiectivitate, care nu analizează fiecare dovadă în parte și nu oferă o justificare individuală pentru importanța acesteia în sprijinirea unei ipoteze sau alteia.  

Unul dintre principalele avantaje ale acestei abordări de analizare a datelor calitative ține tocmai de transparența sa, ceea ce deschide posibilitatea unor discuții pe marginea atribuirii unui număr de decibeli fiecărei dovezi în parte. Așadar, aș vrea să invit cititorii să reanalizeze dovezile din acest articol, să ofere un număr de decibeli fiecăreia dintre ele, având în vedere tabelul de la începutul articolului și conform propriei judecăți, iar ulterior să scrie la ce concluzie ajung, oferind justificarea în comentariile articolului. Cred că poate fi un exercițiu de gândire critică de care cu toții avem nevoie. 

Totodată, este important de reiterat că concluziile acestei analize sunt bazate doar pe dovezile disponibile în acest moment. Aceasta înseamnă că, dacă instituțiile statului sau presa descoperă alte dovezi sau informații relevante, concluziile analizei prezentate aici se pot schimba semnificativ.