România și poluarea din orașe – Care sunt orașele cu aer toxic și cum ne comparăm cu bulgarii, cehii și spaniolii
România se numără printre țările cu cea mai mare poluare a aerului din UE și statul a fost și chemat în judecată la nivel european pentru o serie de încălcări ale legislației de mediu. S-au făcut și progrese, însă mult mai multe avem pe listă. Care sunt cele mai poluate orașe de la noi? Ce particule ne fac cel mai mult rău? Cum se descurcă alte țări?
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro), Krassen Nikolov (Mediapool.bg, Bulgaria), Matěj Moravanský (Deník Referendum, Cehia) și Ana Somavilla (El Confidencial, Spania).
România, o țară cu aer toxic la orașe
România este în mod constant încadrată în topul țărilor UE cu cel mai poluat aer, iar orașele Iași, București și Ploiești sunt printre cele mai poluate orașe europene. România se află de ani buni și în „vizorul” Comisiei Europene, pentru neîndeplinirea mai multor angajamente pe probleme de mediu.
Iată două dintre exemplele recente:
În decembrie 2021, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale.
României i se reproșau două lucruri:
– Nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
– Nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).
Pe 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană anunța că decide să trimită România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a faptului că nu au colectat și epurat în mod corespunzător apele uzate urbane.
„În România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015”, spunea Comisia.
Nu este o problemă nouă. Comisia trimisese României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022.
Un mic studiu de caz – Ploiești
Orașul Ploiești a fost în mod constant foarte sus în topul celor mai poluate orașe din țară, iar locuitorii simt foarte des, atât ziua, cât și noaptea, mirosuri înțepătoare ce persistă ore întregi. În ciuda acestui lucru evident pentru cei 180.000 de locuitori, autoritățile de mediu susțin, în cele mai multe cazuri, că la stațiile de măsurare nu sunt înregistrate depășiri la principalii indicatori.
APM Prahova (Agenția pentru Protecția Mediului) și Garda de Mediu au explicat pentru publicația Observatorul Prahovean că sunt mai multe surse de poluare în oraș:
– rafinăriile și activitățile conexe acestora (de încărcare, descărcare, transporturile produselor petroliere și materii prime)
– câmpurile agricole din jur (când sunt fertilizate și se pun pesticide)
– traficul auto intens
– emisiile de la centralele termice (care folosesc combustibili de diferite tipuri)
Mirosurile se simt mai puternic în oraș când vântul bate către Ploiești, dar, deși aceste mirosuri sunt insuportabile, măsurătorile de la stațiile oficiale au depășit rareori valorile legale. Problema nu s-a rezolvat.
Un moment grav a fost în februarie 2023, când mai multe staţii de monitorizare a calităţii aerului din zona Ploieştiului au înregistrat depăşiri ale nivelului de hidrogen sulfurat, autorităţile de mediu primind numeroase sesizări din partea localnicilor care au reclamat un miros înţepător.
La fel stă situația și în alte orașe foarte poluate, precum București, Iași sau Craiova unde, deși se depune strat de pulberi sau cenușă și mirosurile sunt foarte puternice, stațiile oficiale de măsurare a calității aerului nu indică prea des depășiri.
Nu doar în Ploiești au fost mai multe cazuri în care calitatea aerului nu putea fi măsurată, fiindcă o serie de stații erau defecte și nu fuseseră reparate cu lunile.
Cele mai poluate orașe românești și comparația cu Europa
Datele Agenției Europene de Mediu privind concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5), indică faptul că, la nivel național, orașele Iași și Ploiești stau cel mai rău, urmate de București și Cluj. La polul opus, Galați avea concentrația cea mai mică de particule fine.
La nivelul UE, două orașe din Suedia au aerul cel mai curat, Uppsala și Umea, iar cel mai rău stau două localități unde concentrația este de peste șase ori mai mare decât în localitățile cu aer super-curat din clasament.
Orașele din UE cu cel mai rău aer sunt Slavonski Brod (Croația) și Nowy Sacz (Polonia). Foarte rău stau trei orașe italiene: Cremona, Vicenza și Padova.
Precum în alte țări din estul și centrul Europei, și în România nivelul poluării a scăzut într-o serie de mici orașe care până în anii 90 găzduiau uzine din industria grea, combinate și fabrici mari care, fie s-au închis, fie și-au redus activitatea, fie sunt încă importante, dar au investit în tehnologii de reducere a emisiilor.
Bucureștiul este printre cele mai poluate capitale europene, fiind depășit la concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5) de Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana, arată datele statista.com.
Un studiu îngrijorător privind poluarea din Europa
În toamna lui 2023, The Guardian publica o investigație de mediu în care includea și țări non-UE, iar concluzia era că 98% dintre europeni respiră aer puternic poluat, care le afectează sănătatea.
Investigația se baza pe date colectate de la peste 1.400 de stații de măsurare, date compilate de cercetători din Utrecht, Olanda. Concluzia era că suntem în fața unei „crize sanitare serioase” din cauză că aproape toți locuitorii de pe continent respiră aer cu nivel ridicat de poluanți.
Țara europeană cu cel mai poluat aer este Macedonia de Nord, iar regiunea de pe continent care stă cel mai rău este Europa de Est. În topul țărilor, Serbia se plasează în apropierea Macedoniei de Nord, alături de România și Albania. Indicatorul luat în calcul era tot legat de particulele fine. O mențiune specială se face pentru regiunea râului Po din Italia și pentru alte zone de nordul acestei țări, unde concentrația de particule dăunătoare era de câteva ori peste nivelul considerat sigur de către OMS.
Poluarea este o mare problemă (și) iarna, fiindcă la temperaturi scăzute, poluanţii se dispersează mai lent şi, în plus, calitatea aerului este afectată de emisiile poluante rezultate în urma încălzirii locuinţelor.
Garda Națională de Mediu anunța pe 13 decembrie că a dat amenzi de peste 1,1 milioane de lei, în urma unui control privind calitatea aerului în Bucureşti şi Ilfov, scria News.ro. Odată cu intrarea în sezonul rece, principalii indicatori ai calităţii aerului din Bucureşti şi împrejurimi au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admise, înregistrate de staţiile din reţeaua RNMCA.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) anunța pe 21 noiembrie că va face, până la finalul anului, măsurători în cele mai poluate zone din ţară cu ajutorul a 25 de autolaboratoare. Acestea monitorizează calitatea aerului în zonele de trafic intens, din apropierea principalelor intrări în marile oraşe, în zona depozitelor de deşeuri, precum şi în zonele industriale reclamate ca fiind poluante, scria News.ro.
Bulgaria – Când muți stațiile de măsurare, pentru a ascunde problemele
Organizațiile de mediu din Bulgaria acuză guvernul și autoritățile locale că vor să ascundă cu orice preț „tabloul” adevărat legat de poluarea din marile orașe.
Măsurătorile oficiale de la Sofia, sunt „ilegale de ani de zile”, deoarece stațiile de măsurare a calității aerului, administrate de stat, se află în afara centrului orașului, care este zona cea mai poluată. Deși sunt 22 de stații de măsurare la Sofia, sistemul este inexact și inutil. fapt admis și de primar, după ce presa l-a pus în fața situației reale.
O investigație a publicației bulgare Mediapool arăta că stațiile oficiale de măsurare care monitorizează calitatea aerului din cele mai mari trei orașe ale țării – Sofia, Plovdiv și Varna – se află în afara zonelor centrale.
Partea gravă este că senzorii guvernamentali au fost scoși din zonele centrale ale acestor orașe după 2010, când Comisia Europeană a lansat două proceduri pentru încălcarea legislației UE privind aerul curat.
Motivul invocat în mod oficial pentru relocarea stațiilor ținea de proiecte de infrastructură, însă în 2022, ministrul bulgar de atunci al Ecologiei, Borislav Sandov, a recunoscut în parlament că Bulgaria a trebuit să mute senzorii care măsoară poluarea aerului pentru a evita amenzile mari.
Autoritățile de la Sofia au anunțat că vor interzice în anumite zone din centrul orașului mașinile cele mai poluante, de la 1 decembrie până la final de februarie. Sunt vizate cele cu norma de plouare Euro 2, Euro 1 și non-Euro, iar asta înseamnă că 140.000 de mașini ar putea fi afectate de interdicție.
Cehia – Țara unde marii poluatori au primit răgaz
Cele mai grave probleme de poluare a aerului din Republica Cehă sunt din cauza centralelor electrice pe cărbune, a minelor, a industriei grele și zonelor cu trafic intens. Procesele de extragere și ardere a cărbunelui sunt extrem de periculoase pentru calitatea aerului și sănătății publice, din cauza emisiilor de praf, gaze cu efect de seră și mercur foarte toxic.
Cu toate acestea, datele oficiale pentru 2023 arată o scădere a nivelului poluării în Cehia, cu câteva excepții. Cantitatea de substanțe periculoase eliberate în mediu a scăzut față de anul precedent. Potrivit datelor făcute publice, fabricile de produse chimice și de material plastic au contribuit major la poluare în 2023, dar centralele pe cărbune au rămas cei mai mari poluatori.
Reprezentanți ai ONG-urilor de mediu spun că reducerea emisiilor de substanțe toxice merită salutată, însă nu trebuie uitat un lucru: conform legii, o parte dintre emisiile de substanțe toxice nu trebuie raportate în mod oficial autorităților de către companiile din industria chimică, iar asta înseamnă că situația nu s-a îmbunătățit așa de mult cum ar părea la prima vedere.
Apoi, la fel precum în alte țări din regiune, emisiile unor substanțe toxice s-au redus nu pentru că operatorii industriali ar fi făcut investiții de mediu, ci fiindcă activitatea unor centrale sau a unor giganți industriali s-a redus semnificativ în ultimii ani.
Cehia are două mari centrale pe cărbune care au și emisii de mercur (element extrem de toxic), iar aceste centrale au primit exceptări de la nivelurile maxime de emisii. Această practică este extinsă în Cehia, unde oficialii regionali și guvernamentali au apelat la aceste exceptări. Se poate spune că este o poluare a aerului cu permisiune de la stat.
Spania – Poluarea scade, însă nu în ritmul dorit
Poluarea aerului în Spania, deși a mai scăzut în unele zone, rămâne o problemă majoră, în special în orașele mari precum Madrid și Barcelona. Măsurile luate au început să dea roade, dar sunt necesare măsuri și pe mai departe pentru a atinge obiectivele privind calitatea aerului și pentru a reduce impactul asupra sănătății publice și asupra mediului.
Unele orașe au luat măsuri concrete, cum ar fi așa-numitele „zone cu emisii scăzute” unde nu mai pot intra mașinile cele mai vechi și poluante. Sunt și multe orașe care au promovat intens transportul în comun și au creat piste de biciclete. Au fost luate măsuri și pentru încurajarea utilizării mașinilor electrice.
Spania a dezvoltat mai multe strategii și programe pentru îmbunătățirea calității aerului, mai ales după s-a confruntat cu sancțiuni pentru nerespectarea limitelor de emisii stabilite prin regulamentele de mediu.
Ecologiștii au avertizat în iunie anul trecut despre lipsa măsurilor de scădere a concentrației în aer a principalilor poluanți, responsabili în 2021 de 21.000 de decese în Spania – de 13 ori mai multe decât accidentele de circulație – conform Agenției Europene de Mediu.
Un exemplu clar al lipsei de acțiune este implementarea unor „zone cu emisii scăzute”, care, deși nu pot rezolva toate problemele, sunt concepute pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
Toate orașele cu peste 50.000 de locuitori ar fi trebuit să le implementeze până la 1 ianuarie 2023. Însă „numai douăzeci au respectat oficial această obligație legală, în ciuda fondurilor publice abundente pe care le primesc pentru a face acest lucru”, susținea asociația „Ecologiștii în Acțiune” în raportul său despre calitatea aerului în Spania.
În plus, o bună parte dintre orașe nu au reușit să întocmească planuri concrete de acțiune în fața episoadelor în care calitatea aerului se deteriorează rapid, mai spunea organizația.
Un pericol aproape invizibil
De ce aceste particule PM2.5 sunt cele mai dăunătoare pentru sănătatea europenilor? Răspunsul este că ele sunt atât de mici, încât pot pătrunde în plămâni și chiar în fluxul sanguin și pot cauza probleme grave de sănătate. Ele constau în particule solide și picături lichide de diferite dimensiuni.
Praful și polenul pot fi observate și cu ochiul liber, însă particulele de combustie sunt mai mici de 2,5 micrometri. Aceasta este dimensiunea unei bacterii, se explică pe pagina consilium.europa.eu.
Respirăm un aer mai puțin poluat decât acum câteva decenii, însă datele oficiale arată că, în fiecare an, aproximativ 300.000 de persoane din Europa mor prematur din cauza poluării aerului.
Căldura amplifică poluarea
Într-o analiză despre gradul de poluare în orașele românești, InfoClima.ro nota faptul că expunerea pe termen lung la particulele PM2.5 și PM10 este asociată cu o gamă largă de afecțiuni de sănătate, precum astmul și bronșita, boli cardiovasculare, creșterea riscului de accident vascular cerebral, cancer pulmonar, deces prematur, dar chiar efecte adverse asupra dezvoltării fetale și mortalitate prematură.
În analiza citată se mai explică și faptul că, în condițiile în care clima a luat-o razna, căldura poate crește poluarea aerului în mai multe moduri:
Spre exemplu, când vremea este caldă, sursele primare de poluanți tind să crească. Soarele și căldura pot transforma poluanții primari ai aerului în poluanți secundari care pot fi și mai toxici
Valurile de căldură vin adesea cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro