„Victor Brauner nu a pictat niciodată unele dintre tablourile care sunt expuse acum la MNAR”. Cronica scandalului de la Muzeul Național de Artă

Scandalul generat de acuzațiile aduse conducerii Muzeului Național de Artă al României odată cu lansarea expoziției „Victor Brauner. Între oniric și ocult” este departe de a se stinge. Totul a început după ce istoricul și criticul de artă Pavel Șușară, ulterior și istoricul și expertul în artă Adrian Buga au lansat acuzații cu privire la autenticitatea unora dintre tablouri, respectiv a celor din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. „Sunt falsuri, Brauner nu a pictat așa ceva”, afirmă Șușară. MNAR se apără și „respinge cu fermitate insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piaţa de artă şi emiterea unor acuzaţii fără dovezi”.

• Scandal la Muzeul Național de Artă: Acuzații privind falsuri provenind de la familia lui Adrian Năstase și incluse în expoziția Victor Brauner

Acuzațiile sunt unele extrem de grave și vizează nu doar prezența unor falsuri într-o expoziție dedicată unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului suprarealist, ci chiar decredibilizarea instituției Muzeului Național de Artă. Mai mult, criticul de artă Pavel Șușară vorbește despre „posibilitatea unei tentative de a valida conștient și complice anumite falsuri”.

„Vorbim nu despre copii, ci despre falsuri”

• „În cazul de față, cel al expoziției de la MNAR, vorbim nu despre copii, ci despre falsuri. Sunt falsuri care se insinuează în operă, încearcă să folosească elemente disparate din repertoriul artistului pe care îl falsifică, introducând subiecte, teme și imagini noi. Tablourile despre care am pomenit nu sunt opere ale lui Brauner. Brauner nu a pictat așa ceva. Sunt, cel mult, „à la manière” de Brauner. Încearcă să reconstituie atmosfera lui Brauner, să distorsioneze personajele, să facă tot felul de jocuri stilistico-formale care să pară că sunt din categoria gândirii, a viziunii și a stilisticii lui Victor Brauner”, a declarat pentru HotNews.ro istoricul Pavel Șușară.
• „Sigur că opera lui Brauner se îmbogățește practic cu aceste lucruri, cu ghilimelele de rigoare. Adică unei opere originale și solide i se adaugă opere parazit. Așa s-a întâmplat cu Brâncuși în anii `90. În jur de 100 și ceva de falsuri care erau semnate chipurile de Brâncuși au apărut pe piață. Au fost procese grele și chiar au murit oamenii în contextul acesta. Și nu, nu este vorba de un caz singular aici. Falsificatorii merg către zonele înalte, care au foarte mare vizibilitate pe piață și către lucrurile scumpe care se vând, care se vând la prețuri mari”, a adăugat istoricul de artă.

„Sunt cadouri otrăvite pe care așa-zisul expert le face beneficiarului”

El afirmă că aceste falsuri ar fi cunoscute încă din anul 2004, „poate chiar de dinainte”:

• „A fost organizată atunci o expoziție la Piatra Neamț, o expoziție care a fost organizată cu același scop, de a spăla niște lucrări care circulau pe piață. A fost adus cu ocazia respectivă Sarane Alexandrian, un filosof, poet și eseist, care l-a cunoscut pe Victor Brauner, dar care era un scriitor de artă, nu un critic. Sunt două lucruri diferite. Și l-au adus pe acest scriitor aproape nonagenar anume ca să le valideze lucrările respective. L-au plimbat de la un colecționar la altul ca să semneze tablourile pe spate, și să le spună că lucrările sunt autentice.
• Vă pot spune că sunt în jur de cinci lucrări, falsuri, așa cum spuneam, cunoscute de 20 de ani. Eu am avut surpriza că le-am regăsit în această expoziție, dar nu vi le pot indica până când lucrurile nu se clarifică.
• Discuția s-a mutat de pe fondul problemei, și anume faptul că într-un proiect important al unei instituții de vârf din România, Muzeul Național de Artă, au fost introduse falsuri, iar instituția a devenit complice la o acțiune de spălare de imagine. Deja lucrurile au început să intre pe un culoar de cancan și nu asta este intenția mea”.

El a explicat că operele de artă care ajung într-o expoziție și provin din alte muzee urmează un traseu simplu – se împrumută lucrările pentru câte o expoziție temporară.

• „Și aici este ticăloșia de fond a acestui demers, pentru că aceste falsuri sunt introduse având ca fundal lucrări celebre din muzeele pariziene.
• Practic, lucrările acelea sunt puse la lucru în favoarea lucrărilor introduse pe ușa din dos, doar ca să le valideze și să le spele imaginea. În cazul colecțiilor private, fie organizatorul expoziției îi caută pe colecționari și le solicită împrumutul lucrărilor pentru o expoziție, fie colecționarii se autoinvită la o expoziție. Și aici este problema. Este inadmisibil ca o expoziție de anvergura asta să nu aibă un filtru de selecție.
• Domnului Călin Segerean (n.r. – directorul MNAR) i-a fost atrasă atenția de către colegii din muzeu în legătură cu aceste lucrări. Dar le-a închis gura. A spus că el nu discută chestiunile acestea pentru că lucrările sunt autentificate de către specialiști, specialiștii fiind unii care au scris pe spatele lucrărilor că acele lucrări sunt bune.
• Acesta e cel mai ridicol mod de a-ți da cu părerea pe ceva, să scrii pe spatele lucrărilor. Procesul de expertize este un proces elaborat, presupune niște etape, presupune niște investigații, presupune niște analize, nu este o chestiune de scris pe spatele tabloului.
• Acestea sunt cadouri otrăvite pe care așa-zisul expert le face beneficiarului. Problema este alta. Este vorba despre decredibilizarea unei instituții fundamentale pentru cultura noastră, așa cum este Muzeul Național de Artă. Este decredibilizarea fenomenul artistic românesc, a pieței noastre”, mai acuză Șușară.

„Autorul tablourilor nici măcar nu este pictor”

El a mai spus că a înaintat o adresă din partea Asociației Experților către Ministerul Culturii pentru a lua măsuri astfel încât să fie clarificată situația și să fie desemnată o echipă de experți cu participarea unor specialiști în opera lui Brauner, din Franța.

• „În România nu există nimeni calificat să facă o expertiză pe Brauner, în afară de lucrurile flagrante cum sunt acestea.
• Pentru că tablourile în cauză nu sunt contestabile doar ca lucrări ale lui Brauner, ele sunt contestabile ca lucrare de pictură. Cel care le-a creat nu știe ce e o imagine, nu știe ce e o pictură, nu are elemente fundamentale de referință în ceea ce privește construcția unei imagini, logica ei interioară, anatomia, coerența pe care un artist o introduce în lucrarea lui.
• Pot spune că autorul acelor tablouri nu doar că este pe dinafară ci, mai grav, el nici măcar nu este pictor”, a concluzionat Pavel Șușară.

Directorul Muzeului Național de Artă: „Am acționat într-o manieră onestă” / „Un limbaj demn de denunțurile anilor ’50”

Contactat de HotNews, directorul Muzeului Național de Artă al României, Călin Stegerean, a calificat aceste acuzații drept „atacuri fără fond și fără o argumentație puternică”:

• „Domnul Șușară acuză abuziv fără să prezinte dovezi în sensul celor afirmate de dânsul. De obicei, falsurile apar în situații cu caracter comercial.
• În expoziția de la MNAR, am acționat într-o manieră onestă, în limitele deontologice ale profesiei noastre, fără alte intenții decât acelea de a prezenta o expoziție care să reflecte aceste două coordonate ale operei sale: oniric și ocult. Din punct de vedere profesional am folosit cunoștințele de care dispunem și materiale bibliografice la care am avut acces”.

Stegerean mai spune că Șușară nu a prezentat niciun fel de dovezi, că nici nu s-ar fi adresat MNAR și că afirmațiile sale ar fi contradictorii

Directorul MNAR s-a referit și la acuzațiile aduse de istoricul și criticul de artă privind falsurile provenind de la familia lui Adrian Năstase incluse în expoziția dedicată lui Brauner, Stegerean susținând că tablourile din colecția particulară a fostului premier sunt „expertizate de personalități cunoscute și sunt reproduse în lucrări de specialitate”:

• „Domnul Buga a depus la MNAR în data de 18.01.2024 o solicitare referitoare la lucrările din colecția familiei Năstase. Termenul de răspuns este de maxim zece zile.
• În cazul unei expoziții, se realizează o cercetare bazată pe cunoștințele de specialitate, pe surse bibliografice, se fac corelații între diverse opere cunoscute și se coroborează cu alte informații adiacente, cum ar fi corespondență, jurnale, fotografii etc. În urma deciziei finale se realizează contracte de împrumut pentru piesele alese, însoțite de polițe de asigurare a lucrărilor.
• Tablourile la care se referă domnul Buga au fost autentificate olograf de cunoscători ai vieții și operei lui Victor Brauner: Sarane Alexandrian, critic și istoric de artă francez, aflat printre primii cercetători ai operei lui Victor Brauner, prieten cu artistul; Lena Constante, artist plastic, scriitor, cumnata lui Victor Brauner, soția fratelui său Harry Brauner; Amelia Pavel, critic și istoric de artă, autoarea mai multor articole și lucrări de specialitate dedicate artei românești interbelice, inclusiv lui Victor Brauner. Repet, domnul Pavel Șușară nu a indicat lucrările la care face referire.
• Subliniez că nu cunosc colecția particulară a domnului Năstase. Tablourile din expoziția Brauner de la MNAR care provin din colecția sa sunt expertizate de personalități cunoscute și sunt reproduse în lucrări de specialitate”.

„Autenticitatea lucrărilor de Brauner din colecţia familiei Năstase despre care s-a insinuat că ar fi falsuri nu a fost pusă la îndoială în lucrări de specialitate din 2003 până în prezent”

Directorul MNAR a transmis, luni, și un comunicat de presă în care „respinge cu fermitate insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piața de artă și emiterea unor acuzații fără dovezi”.

El insistă că lucrările din colecția familiei Năstase au fost selectate de curatorul expoziției în baza coroborării unor informații rezultate din articole și semnalarea lor în diverse publicații, a unor autentificări realizate de personalități din domeniu, iar în selecție s-a ținut cont de concordanța lor cu tematica expoziției.

Potrivit acestuia, „într-un articol de Amelia Pavel publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003 a fost semnalată prezenţa acestor lucrări în expoziţia „Victor Brauner. La izvoarele operei” organizată în acelaşi an la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ din Piatra Neamţ cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existenţa unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor”.

De asemenea, expoziţia a fost organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor, de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ şi Complexul muzeal judeţean Neamţ din Piatra Neamţ. Lucrările din expoziţia de la MNAR cu titlul „Trei nuduri feminine”, „Heron din Alexandria”, şi „Compoziţie cu nud” au făcut parte din expoziţia menţionată şi reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul „Victor Brauner. La izvoarele operei” avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004, mai arată MNAR.

„În articole sau lucrări de specialitate apărute din anul 2003 până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor prezente în expoziţie şi reproduse în volumul amintit”, scrie curatorul în comunicatul de presă.

În plus, „lucrarea intitulată „Trei nuduri feminine” are pe verso autentificarea olografă a unor personalităţi recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea „Cleopatra” a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000. Lucrarea „Cimitir” a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 şi de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea „Victor Brauner” apărută la editura Arc 2000 în anul 1999”.

Directorul MNAR face trimitere la experţi care au publicat lucrări despre opera lui Brauner:

• Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric şi critic de artă, autoarea unor lucrări de referinţă pentru arta secolului XX. Membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960), Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.
• Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost şi prieten (Victor Brauner, Iluminatorul, 1954; Desene magice de Victor Brauner, 1965).
• Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu şi director al Oficiului de expoziţii al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificaţie artistică sec. XIX-XX.
• Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic şi publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre fraţii lui Victor Brauner.
• Rodica Matei este istoric de artă, director ştiinţific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă.

În scandal a intervenit și Raluca Turcan

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a intervenit și ea în acest scandal, spunând că a solicitat o prezentare detaliată a colecţiilor şi documentelor privind exponatele Muzeului Naţional de Artă al României. Aceasta a subliniat însă reținerea pe care o are față de substanța acuzațiilor recente și lasă de înțeles că, mai degrabă, ar fi vorba despre neînțelegeri mai vechi.

• „Ca ministru, am solicitat o prezentare detaliată a colecţiilor şi documentelor din spatele exponatelor.
• În acelaşi timp, Corpul de Control este un organism tehnic şi în niciun caz nu ar putea să se pronunţe despre calitatea unor exponate sau să le expertizeze profesional. Vă spun foarte franc punctul meu de vedere. Din nefericire, pentru iubitorii de cultură şi cei preocupaţi de aspectele de fond în privinţa calităţii exponatelor, acesta este, de fapt, un conflict între două persoane cu o istorie mai veche. Am ajuns în situaţia în care, dacă cineva aruncă o piatră, sute de oameni să se chinuiască să demonstreze că nu a lovit pe nimeni.
• Aşadar, sunt destul de reţinută cu privire la temeinicia acestei acuzaţii. Vorbim de Muzeul Naţional de Artă al României. Aşadar, voi verifica cu specialişti dacă există vreo fărâmă de adevăr. Dacă nu, nu voi încuraja sub nicio formă un conflict personal care să se răsfrângă în spaţiul public”, a declarat Raluca Turcan, citată de News.ro.

Contactat de HotNews, fostul premier Adrian Năstase a refuzat să discute pe această temă, cu precizarea că toate clarificările necesare vor fi oferite de Muzeul Național de Artă.