CCR dezbate astăzi sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea prin care Monitorul Oficial trece din nou în subordinea Camerei Deputaţilor

Curtea Constituţională analizează miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra proiectului pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial, care prevede ca acesta să revină sub autoritatea Camerei Deputaţilor, informează News.ro. Printre motivele sesizării se arată faptul că autoritatea asupa Monitorului Oficial este exercitată de către secretarul general al Camerei sau de către Biroul permanent, iar Camera Deputaţilor nu exercită niciun fel de control.

Preşedintele a sesizat CCR asupra acestei legi în 26 aprilie.

“Schimbarea autorităţii de tutelă prin înlocuirea unei autorităţi executive cu una legislativă, transpusă tehnic-legislativ prin substituirea sistematică a cuvântului Guvern cu sintagma Camera Deputaţilor – fără a ţine cont de diferenţa de natură juridică dintre cele două – conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, spune preşedintele Klaus Iohannis în sesizare.

Preşedintele spune că trecerea Monitorului Oficial în subordinea Camerei Deputaţilor este declarativă şi nicio dispoziţie din lege nu prevede o atribuţie a Camerei Deputaţilor cu privire la modul în care această autoritate este exercitată.

“Prin art. I pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, art. 1 din Legea nr. 202/1998 se completează cu un alineat nou potrivit căruia Regia Autonomă „Monitorul Oficial” se organizează ca regie autonomă, sub autoritatea Camerei Deputaţilor. Această dispoziţie este întărită prin prevederile art. I pct. 2 (art. 2 din Legea nr. 202/1998) şi art. I pct. 3 (art. 3 alin. (2) din Legea nr. 202/1998). Analiza sistematică a dispoziţiilor din cuprinsul legii criticate evidenţiază însă că plasarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” sub autoritatea Camerei Deputaţilor este declarativă, nicio dispoziţie din această lege neprevăzând o atribuţie a Camerei Deputaţilor cu privire la modul în care această autoritate este exercitată”, se mai arată în sursa citată.

El spune că această autoritate se exercită de către secretarul general al Camerei Deputaţilor sau de către Biroul permanent, iar potrivit art. I pct. 9 din lege (art. 20 alin. (1) din Legea nr. 202/1998), “Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are competenţa de a stabili tarifele de publicare a actelor în Monitorul Oficial al României, tarife ce se constituie într-un element ce ţine de funcţionarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, activitate asupra căreia Camera Deputaţilor nu exercită niciun fel de control”.

“Totodată, conform art. II din legea criticată, secretarul general al Camerei Deputaţilor are competenţa numirii consiliului de administraţie, în cadrul căruia desemnează un reprezentant propriu. În stabilirea componenţei consiliului de administraţie Camera Deputaţilor, din nou, nu are niciun drept de decizie”, mai explică el în sesizare.

Sesizarea mai spune că neclaritatea raporturilor dintre autoritatea publică tutelară şi regia autonomă transpare şi din dispoziţiile art. III alin. (1) din legea supusă controlului de constituţionalitate, ce prevăd că în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se aprobă organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

“Din conţinutul normativ al prevederilor menţionate ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României rezultă că acestea sunt antinomice, aspect de natură să încalce cerinţele constituţionale de claritate şi predictibilitate a normei, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Sub aspectul neconstituţionalităţii dispoziţiilor ce reglementează raporturile dintre Camera Deputaţilor şi Regia Autonomă „Monitorul Oficial” legea criticată este neclară şi în ceea ce priveşte situaţia mandatelor membrilor actualului consiliu de administraţie, care este plasată sub semnul incertitudinii juridice ceea ce, de asemenea, contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie”, potrivit aceleiaşi surse.

Iohannis spune că cele mai sus-menţionate reprezintă neclarităi şi prin raportare la reglementările aplicabile regiilor autonome, respectiv cele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

“Astfel, art. 2 pct. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 include regiile autonome înfiinţate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială în sfera întreprinderilor publice. Regia Autonomă „Monitorul Oficial” îşi va desfăşura activitatea sub autoritatea Camerei Deputaţilor care, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, va îndeplini rolul de autoritate publică tutelară. Potrivit art. 2 pct. 3 din acest act normativ, autoritate publică tutelară este instituţia care:coordonează, are în subordine sau sub autoritate una sau mai multe întreprinderi publice prevăzute la pct. 2 lit. a); exercită, în numele statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, calitatea de acţionar la întreprinderile publice prevăzute la pct. 2 lit. b); coordonează exercitarea de către una sau mai multe întreprinderi publice prevăzute la pct. 2 lit. a) şi/sau lit. b) a calităţii de acţionar sau asociat la o societate controlată”, continuă acesta.

El precizează că raporturile dintre autoritatea publică tutelară şi regiile autonome sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 şi implică, în principal, următoarele competenţe: “să întocmească scrisoarea de aşteptări şi să o publice pe pagina proprie de internet pentru a fi luată la cunoştinţă de candidaţii la postul de administrator sau director aflaţi pe lista scurtă; să numească şi să revoce membrii consiliului de administraţie; să negocieze şi să aprobe indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari pentru consiliul de administraţie; să încheie contractele de mandat cu administratorii; să monitorizeze şi să evalueze performanţa consiliului de administraţie, pentru a se asigura, în numele statului sau al unităţii administrativ-teritoriale fondatoare, că sunt respectate principiile de eficienţă economică şi profitabilitate în funcţionarea regiei autonome; să monitorizeze şi să evalueze prin structurile de guvernanţă corporativă proprii indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari cuprinşi în anexa la contractul de mandat; să întocmească şi să publice pe pagina proprie de internet lista administratorilor în funcţiune de la regiile autonome”.

Preşedintele mai spune că prin raportare la normele juridice care definesc relaţia dintre Camera Deputaţilor şi Monitorul Oficial – şi de la care legiuitorul nu a instituit o excepţie explicită, aşa cum este cea de la art. II – “dispoziţiile menţionate din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu configurează niciunul dintre aceste elemente, ceea ce conduce la ideea că prevederile art. I pct. 1 – 3 utilizează un concept (cel de autoritate a Camerei Deputaţilor asupra Regiei Autonome „Monitorul Oficial”) care fie nu are nicio reflectare concretă în celelalte dispoziţii ale legii, fie are un înţeles complet diferit de cel prevăzut în legislaţia relevantă, dar pe care legiuitorul a omis să-l expliciteze în conţinutul legii. În oricare dintre situaţii, suntem în prezenţa încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la claritatea şi predictibilitatea normei”.

De asemenea, în sesizarea CCR se arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României contravine şi prevederilor art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi (2) din Constituţie.