Principalele prevederi din ordonanța pe legile justiției, trimisă de Tudorel Toader la CSM / Aplicarea noului sistem de pensionare anticipată a magistraților, amânată

​Proiectul de ordonanță pentru modificarea legilor Justiției, pe care guvernul vrea să o aprobe luni, prevede o serie de modificări, între care se numără și amânarea pensionării anticipate a magistraților întrucât va avea un impact major asupra funcționării instanțelor și parchetelor. Documentul a ajuns vineri seară la CSM pentru aviz.

Ordonanța, intrată în posesia Mediafax,prevede amânarea prevederii privind pensionarea anticipată a magistraților.

„Ținând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată”.

Astfel, se amână prevederile privind pensionarea anticipată până la data de 31 decembrie 2022.

Potrivit documentului, potențialul impact al acestei prevederi asupra resurselor umane din parchete și instanțe a fost subliniat și de către Comisia de la Veneția, care a recomandat renunțarea la schema de pensionare anticipată.

În OUG se arată că se va adopta un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor ce prevede numirile în funcțiile de conducere de la Parchetul General, DNA, și DIICOT. Potrivit Ordonanței, alineatul introdus arată că selecția procurorilor-șefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații vor susține un proiect și, pentru a fi asigurată transparența procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.

Ordonanța vizează și adoptarea modificării articolului 96 din Legea 303 privind prejudiciile. Astfel, potrivit documentului, Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, urmează să exercite acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare rezultă că eroarea judiciară a fost exercitată de magistrați cu rea credință sau gravă neglijență.

O altă prevedere vizează dispozițiile articolului 54 din Legea 304/2004 privind judecarea apelurilor. Astfel, apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG și până la 31 decembrie 2019, apelurile se vor judeca în complet de doi judecători.

Delegarea procurorilor cu funcții de conducere la Parchetul General va fi dispusă, cu acordul scris al acestora de către Secția pentru procurori a CSM, arată altă prevedere.

O altă recomandare a Comisiei de la Veneția adoptată în OUG vizează revocarea din funcție a membrilor aleși din CSM. Comisia de la Veneția arată că revocarea membrilor aleși prin retragerea încrederii de către majoritatea judecătorilor și procurorilor din Consiliu reprezintă un mecanism ce împiedică luarea unor decizii în mod independente. Au fost astfel, la recomandarea Comisiei de la Veneția, noi temeiuri de revocare a membrilor CSM.

Noua formă a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis. Una dintre cele mai importante prevederi din noul text de lege, semnalată și de șeful statului într-o solicitare de reexaminare a acestei legi adresată parlamentului, se referă la posibilitatea magistraților de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime, față de 25 minimum cât este prevăzut acum.

Esențial:

– Magistrații se pot pensiona, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime. Cuantumul pensiei este 80% din salariul BRUT din ultima lună de activitate din care se scade câte 1% pentru fiecare an până la vechimea de 25 de ani (deci 75% pentru 20 de ani vechime).

– Pensionările anticipate trebuie privite la pachet cu creșterea duratei studiilor și stagiaturii, precum și cu creșterea vechimii necesare pentru promovare, prevăzute în noua formă a legii

– Este una dintre prevederile criticate de Comisia de la Veneția în raportul preliminar pe legile justiției din luna iulie. Comisia recomandă autorităților „Să renunțe la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului”