UPDATE Raportul MCV 2018: Comisia Europeană critică în mai multe rânduri concentrarea puterii în mâinile ministrului Justiției: Noua legislație oferă posibilitatea ca întreaga ierarhie DNA să fie înlocuită cu procurori selectați de ministru

Raportul MCV 2018 critică în mai multe rânduri consolidarea autorității ministrului Justiției, vorbind inclusiv despre „concentrarea puterii în mâinile” acestuia.În raportul tehnic MCV se notează explicit că „noua legislație și modul în care au fost aplicate recent normele oferă posibilitatea ca întreaga ierarhie a DNA să fie înlăturată și înlocuită cu procurori selectați” de către ministrul Justiției.

O recomandare din raportul din 2017 cerea modificarea legilor justiției în ceea ce privește procedura de numire a procurorilor de rang înalt. „Nu s-a dat curs recomandării, iar efectele cumulative ale modificărilor legislative au dus mai degrabă la slăbirea sistemului de control și echilibru care stă la baza independenței operaționale a procurorilor, consolidând și mai mult rolul ministrului justiției”, arată Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare.

Într-un alt paragraf se arată că „guvernul a adoptat o serie de ordonanțe de urgență, care au accentuat unele dintre problemele identificate, de exemplu prin consolidarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor, în special prin declanșarea de proceduri disciplinare”.

În continuarea raportului se arată că „odată cu modificările de ordin juridic, deciziile specifice au evidențiat consecințele concentrării puterii în mâinile ministrului justiției”, un exemplu în acest sens fiind revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), la cererea lui Tudorel Toader.

„Într-o primă etapă, președintele României a respins propunerea de revocare, conform avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate acestea, o decizie a Curții Constituționale din luna mai cu privire la procedura de revocare a consolidat tendința acordării de competențe sporite ministrului; în urma hotărârii, președintele a trebuit să semneze decretul de revocare în luna iulie. Concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției a fost evidențiată și de decizia ministrului de a propune numirea unui nou procuror-șef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care invoca faptul că multe dintre criteriile esențiale nu erau întrunite de către candidat. Aceste evoluții au, de asemenea, consecințe asupra ireversibilității luptei împotriva corupției”, critică raportul MCV.

În plus, raportul notează că „modificările aduse legilor justiției au slăbit rolul Consiliului Superior al Magistraturii și rolul președintelui României în procesul de numire a procurorilor de rang înalt, consolidând rolul ministrului justiției”.

„Această concentrare și mai mare a puterii în mâinile ministrului justiției” constituie o „îndepărtare de la recomandarea Comisiei de a punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”.

În raportul tehnic este subliniată „puterea predominantă pe care o deține ministrul justiției în procedura de numire” și care „a fost ilustrată prin procesul de revocare și numire a procurorului-șef al DNA”.

„Având în vedere că procedura de revocare corespunde celei de numire, este posibil ca această nouă interpretare a Curții Constituționale să se aplice procedurii de numire”, avertizează raportul tehnic MCV.

În plus, aceeași procedură de numire „se aplică tuturor adjuncților și șefilor de secție din cadrul DNA, iar ministrul justiției a inițiat deja noi proceduri în acest sens„.

Raportul subliniază că recomandarea MCV solicită în mod special României să se consulte cu Comisia de la Veneția. Iar prin avizul din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția atrage atenția asupra faptului că decizia Curții Constituționale „conferă ministrului justiției puterea decisivă în eliberarea din funcție a procurorilor de rang înalt, mărginind, totodată, președintele la un rol ceremonial, care se limitează la atestarea legalității procedurii”. În plus, „ponderea CSM […] este și ea diminuată considerabil, având în vedere puterea sporită a ministrului justiției și sfera limitată a influenței pe care o poate exercita asupra deciziei președintelui (numai cu privire la aspecte de legalitate)”.

Concluzia Comisiei de la Veneția a fost că este necesară schimbarea acestei situații, chiar dacă aceasta necesită o modificare a Constituției:

• „Decizia duce la o întărire evidentă a competențelor ministrului justiției în raport cu parchetele, în vreme ce, din contră, ar fi important, mai ales în contextul actual, să fie întărită independența procurorilor și menținut sau sporit rolul instituțiilor, precum președintele sau CSM, susceptibile să contrabalanseze influența ministrului. […]Prin urmare, o măsură principală pentru a întări independența parchetelor și a procurorilor ar consta în revizuirea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituției României, prevederilor articolului 132 (1) al Constituției României. La nivel legislativ s-ar putea avea în vedere, în privința chestiunii revocării, modificarea Legii nr. 303, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu.”