Raportul MCV: După noiembrie 2017, a devenit din ce în ce mai dificil pentru Consiliul Superior al Magistraturii să vorbească într-un singur glas și să articuleze un punct de vedere motivat asupra schimbărilor care ar putea afecta independența justiției

Comisia Europeană notează în Raportul tehnic pentru MCV că după noiembrie 2017, ca urmare a discuțiilor din Parlamentul României privind legile justiției, a devenit din ce în ce mai dificil pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să vorbească într-un singur glas și să articuleze, în numele instanțelor și parchetelor, un punct de vedere motivat asupra schimbărilor care ar putea afecta independența justiției. În dezbaterile care au dus la adoptarea legilor justiției modificate, în decembrie 2017, asociațiile de magistrați au constatat că nu a fost clar dacă membrii CSM prezenți la dezbateri au apărat o poziție comună a Consiliului sau numai propriile opinii, mai spune CE în raport. De asemenea, CSM este criticat pentru că nu a profitat de ocazia de a face o evaluare a impactului modificărilor legilor, în special a schimbărilor cu un impact major asupra conducerii, cum ar fi modificările privind pensionarea anticipată și intrarea în profesie.

Una dintre recomandările din Raportul MCV este că CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, iar acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Rapoartele MCV anterioare au subliniat importanța ca acest Consiliu Superior al Magistraturii să mențină impulsul reformei, să articuleze poziții și o filozofie colectivă clare și să ia măsuri pentru îmbunătățirea transparenței și a responsabilizării. Raportul din noiembrie 2017 a luat act de faptul că CSM și-a prezentat prioritățile pentru mandatul său (2017-2022), oferind o primă bază pentru a promova responsabilitatea instituției. Apărarea independenței sistemului de justiție reprezintă unul dintre domeniile prioritare. Prin urmare, raportul a concluzionat că au fost luate măsuri pozitive în ceea ce privește activitățile CSM în concordanță cu recomandarea și s-a luat act de faptul că CSM „ar trebui să continue să își consolideze eforturile de a apăra reputația magistraturii în mod coerent și eficace și să contribuie la un dialog constructiv și transparent cu Guvernul și cu Parlamentul. Consiliul ar trebui să promoveze, de asemenea, consolidarea în continuare a cooperării dintre instituțiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluționate, inclusiv funcționarea Inspecției Judiciare”.

În noiembrie 2017, raportul MCV a menționat că CSM a reușit vorbească într-un singur glas în septembrie 2017, respingând modificările propuse ale legilor justiției, după consultarea tuturor instanțelor și parchetelor.

Comisia Europeană notează în raportul tehnic pentru MCV că după noiembrie 2017, ca urmare a discuțiilor care au avut loc în Parlamentul României cu privire la legile justiției, a devenit din ce în ce mai dificil pentru CSM să vorbească într-un singur glas și să articuleze, în numele instanțelor și parchetelor, un punct de vedere motivat asupra schimbărilor care ar putea afecta independența judiciară, precum și calitatea și eficiența sistemului de justiție.

„În dezbaterile care au condus la adoptarea legilor justiției modificate în decembrie 2017, asociațiile de magistrați au constatat că nu a fost clar dacă membrii CSM prezenți la dezbateri au apărat o poziție comună a Consiliului sau numai propriile opinii individuale”, arată CE.

Comisia mai spune că, deși a fost solicitat acest lucru de către GRECO, CSM nu a profitat de ocazia de a face o evaluare a impactului modificărilor legilor, în special a schimbărilor cu un impact major asupra conducerii, cum ar fi schimbările privind pensionarea anticipată și intrarea în profesie.

În urma avizului preliminar al Comisiei de la Veneția din iulie, care indica probleme grave privind legile modificate ale justiției referitoare la independența, eficiența și calitatea sistemului de justiție, membrii CSM au avut din nou păreri împărțite asupra faptului dacă recomandările Comisiei de la Veneția ar trebui sau nu să fie urmate. Unii membri ai CSM și-au exprimat sprijinul față de modificările propuse de Parlament, evidențiind progresul și independența sporită oferite de legile modificate ale justiției și respingând impactul negativ al legilor modificate, punând totodată la îndoială concluziile și recomandările avizului Comisiei de la Veneția, mai menționează CE.

„Membrii CSM au participat la dezbaterile din Parlament, au propus modificări și observații bazate pe acest punct de vedere. Cu toate acestea, nu a existat nicio poziție publică a CSM cu privire la modificări și nicio analiză a impactului acestora asupra sistemului judiciar. După adoptarea modificărilor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală, CSM nu a emis niciun aviz oficial cu privire la modificări. Membrii CSM au afirmat că CSM nu mai putea să-și exprime punctul de vedere în această etapă a procedurii”, se mai precizează în raportul tehnic pentru MCV.

De asemenea, CE consideră că este importantă cooperarea între secțiile din CSM (judecători și procurori), în special pentru o separare mai strictă a competențelor în baza Legii nr. 317/2004 modificate privind Consiliul Superior al Magistraturii și a unei presiuni considerabile asupra magistraturii.