Ministerul Muncii: În anul 2017 au fost peste 18.000 de nașteri la mamele cu vârsta sub 19 ani

Ministerul Muncii a precizat că, potrivit datelor INS, în anul 2017, a fost înregistat un număr de 18.656 de nașteri la mame cu vârsta sub 19 ani, între care 698 de cazuri au fost fete cu vârsta sub 15 ani, conform unui răspuns la o interpelare adresată de Costel Lupașcu deputat PSD, transmite Mediafax.

„Potrivit datelor publicate de către Institutul Național de Statistică rezultă faptul că în anul 2017 s-au înregistat un număr de 18.656 nașteri la mame cu vârsta sub 19 ani, din care 698 nașteri la mame cu vârsta sub 15 ani. Numărul total de nașteri la mame sub 19 ani este în scădere față de anul 2016 cu 1.499 de persoane și față de anul 2014 cu 1.447 persoane. Prin programul de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului sunt sprijinite un număr de 889 mame nimore, care îndeplinsc codițiile de eligibilitate, respectiv aceea de a frecventa cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, potrivit legii”, potrivit unui răspuns, de la jumătatea lunii noiembrie, al Ministerului Muncii, condus atunci de Lia Olguţa Vasilescu, la o interprelare a deputatului PSD Costel Lupașcu.

Conform sursei citate, prin regulamentele de organizare și funcționare ale Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS) adoptate în anul 2017 au fost introduse serviciile de consiliere familială, servicii menite să sprijine părinții în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copiilor, inclusiv părinții care au în îngrijire mame minore.

De altfel, reprezentanții Ministerul Muncii au precizat că organizația SERA România a încheiat parteneriate cu 28 de Direcții Generale de Asistență și Protecție a Copilului din țară pentru a implementa o serir de programe de prevenție a sarcinii nedorite.

Un alt proiect este cel implementat de „Word Vision România, începând cu 2016 pentru o perioadă de 3 ani, prin care dezvoltă și implementează un model integrat de servicii de îngrijire maternală și de planificare familială, care vizează femeile vulnerabile din România rurală, susținând eforturile guvernamentale pentru îmbunătățirea asistenței medicale materne. (…) Inițiativa vizează 15.000 de femei din 30 de comunități rurale, din 3 județe: Dolj, Vaslui și Vâlcea. Județele au fost selectate pe baza ratei de sărăcie și a mortalității materne: în județul Dolj, rata mortalității materne este de patru ori mai mare decât rata națională, în timp ce în Vâlcea și Vaslui rata mortalității materne este de două ori mai mare decât rata națională”, potrivit răspunsului Ministerului Muncii.

De asemenea, una dintre măsurile prezentate de Ministerul Muncii a fost cea a introducerii în curricula școlară a orelor „sănătatea reproducerii și a sexualității”.

„În ceea ce privește introducere unei „ore de sănătatea reproducerii și a sexualității” în curricula școlară precizăm că în cuprinsul Strategiei Naționale privind Protecția și Promocarea Drepturilor Copilului 2014-20120 a fost introdusă la Obiectivul specivic 2.10 „Prevenirea sarciniilor nedeorite în rândul adolescenților”, o măsură prin care se dorește „stimularea instituțiilor școale de a oferi elevilor cursuri de educație sexuală în cadrul programului operațional educație pentru sănătate sau a altor programe sau proiecte”, pentru a cărei realizare sunt desemnate ca instituții resonsabile Ministerul Educației Naționale și autoritățile publice locale”, potrivit sursei menționate.

Precizările Ministerul Muncii vin în urma unei interpelări adresată de Costel Lupașcu, în care deputatul PSD a cerut să i se comunice numărul total al fetelor care au devenit mame până la vârsta de 18 ani în anul 2018. Social-democratul a mai vrut să afle de la minister și care au fost măsurile luate pentru rezolvarea acestei probleme.

Deputatul PSD a atras atenția asupra „educației precare în ceea ce privește problemele sexale și de prevenire a sarcinilor, lipsa informării, dar și proasta comunicare dintre părinți și copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, dar și al avorturilor. Și în plus, ca fenomen general în Europa, copiii rezultați din astfel de sarcini de cele mai multe ori sunt nedoriți și/sau sunt abandonați, îngroșând rândurile celor 40.000 de copii abandonați din România”, conform interpelării.

Social-democratul a conchis că există o discrepanță între România și restul Europei privind alegerea de a deveni mamă.

„În România, numărul total al fetelor care devin mame de la vârste fragde este de aproximativ 30.000 pe an. În Europa, alegerea de a deveni mama se face tot mai târziu. Cifrele Eurostat arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima data naștere unui copil, anul trecut (2017 – n.r.), era în jur de 30 de ani. La noi, sunt multe mame de la 13, 14, 15 ani. (…) Medicii sunt de părere că fenomenul este în creștere și este probabil legat de evoluția societății în general, consecința tuturor problemelor noaste sociale. Aceștia susțin că pericolul la care sunt supune adolescentele însărcinate este dublu.

Tinerele pot fi traumatizate din cauza sarcinii și a schimbărilor hormonale prin care trec și își riscă viala, pentru că sarcinile precoce prezintă deseori complicații. De cele mai multe ori, un episod dramatic în viața unui om, mai ales a unui copil, lasă urmări pentru tot restul vieții, așa cum este și o sarcină la o vârstă prea mică, care poate să apară chiar urmare a unui eventual abuz sexual”, conchide Costel Lupașcu în interpelare.