Educația cu stare de bine, după o rețetă româno-daneză. Cele trei mituri ale învățământului românesc care trebuie dărâmate

O echipă de cercetători, profesori și educatori și-a propus să reconceptualizeze performanța în educație, menirea instituțiilor de învățământ la nivel pre-școlar și primar prin crearea unui model româno-danez de abordare a actului didactic de către formatori. Peste 100 de profesori și educatori din 26 de școli primare și grădinițe din București, Buzău și Focșani au fost antrenați în activități de dezvoltare profesională inspirate de metodele educaționale daneze. La trei ani de la începutul proiectului, RoDawell a produs o serie de instrumente de evaluare a stării de bine în școli, precum și un ghid prin care orice educator sau profesor din România va avea acces în mod gratuit la resurse educaționale, tehnicile și practicile folosite în proiect.

RoDaWell – Centrul Educațional Româno-Danez pentru starea de bine a copilului- este un proiect derulat de Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București și VIA University College din Danemarca. Proiectul a avut o durată de trei ani și a fost susținut de Ministerul Educației și de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

În cei trei ani de studiu, echipa de proiect a reușit să producă nu doar un studiu longitudinal care vizează măsurarea relevanței unor dimensiuni fundamentale pentru starea de bine a elevilor în mediul școlar, dar și să devină motorul unor intervenții educaționale care au dat naștere unor modele de bune practici.

• Lecția 1: Schimbările educaționale semnificative încep cu un proiect de cercetare și cu o echipă motivată

Viziunea echipei de proiect, dar și metoda de lucru, îl singularizează în pleiada de inițiative de reformă a educației. Misiunea echipei este, chiar și după încheierea oficială a proiectului, creșterea gradului de incluziune și generarea de performanță în învățare prin crearea și promovarea unui model de educație ce pune accentul pe dimensiunea de stare de bine psihologică (wellbeing) în grădinițe și în școli. Astfel, expertiza obținută din proiectele de cercetare și din pilotarea proiectului în mai multe unități de învățământ a fost direcționată preponderent către școli cu un număr mare de copii, vulnerabili în fața unor situații de risc precum: cerințe educaționale speciale, sărăcie, migrația părinților, neglijență, abuz sau probleme de sănătate.

Factorii care cântăresc cel mai mult în optimizarea procesului educațional sunt, potrivit rezultatelor proiectului RoDawell, o autonomie crescută pentru elevi, mediul de învățare, interacțiunea și incluziunea. Acestea sunt, de altfel, cele patru dimensiuni alese pentru îmbunătățirea stării de bine a copiilor.

În paralel cu intervenția educațională, sub egida RoDaWell au fost derulat un studiu longitudinal prin care a fost urmărită evoluția socio-emoțională a 448 de copii din școli și grădinițe. Concluziile studiului au arătat că se pot obține efecte mari asupra copiilor cu schimbări mici, care merg de la reorganizarea clasei, la folosirea situațiilor de conflict ca lecții de viață și de la respectul acordat de profesor copiilor, la implicarea lor în luarea deciziilor.

• De ce ar trebui să ne preocupe starea de bine a copiilor noștri? Ce înseamnă ea în educație?

Starea de bine nu este un concept ușor definibil. Mai mult decât atât, el este dificil de operaționalizat. Starea de bine a elevilor reprezintă un construct complex, multidimensional, care se referă la calitatea vieții școlare. Ideea de stare de bine încorporează dimensiuni psihologice, fizice și sociale, incluzând date obiective și subiective ale vieții acestora. Acest concept adună elemente ce țin de dezvoltarea psihologică și emoțională a copiilor (identitate și încredere, autogestiune, inițiativă, rezistență), de comportamentul social (empatie, grijă și respect față de de sine și față de ceilalți, implicare civică), de relaționare (prietenie, echitate, atitudini prosociale, respect) sau de capacitatea mediului de învățare de a fi prietenos, suportiv, de a promova colaborarea, diversitatea sau disponibilitatea pentru dezvoltare.

Toate aceste dimensiuni sunt fundamentale pentru a-l susține pe elev să învețe, cred cei din echipa RoDaWell, să aibă succes în învățare, să devină o persoană competentă și capabilă să participe activ la viața școlară și, ulterior, la cea a societății. (rolul jucat de profesori în povestea asta)

• Lecția 2: Învățământul românesc este construit pe mituri care trebuie dărâmate

Lucian Ciolan, decanul FPSE și coordonatorul proiectului RoDaWell, susține că educația românească de la momentul actual se bazează pe o serie de mituri care dăunează nu doar calității educației, ci și dezbaterilor din educație. Primul mit este acela conform căruia calitatea unei unități de învățământ trebuie să fie stabilită doar în funcție de felul în care performează copiii. Din acest punct de vedere, există o presiune asupra elevului de a se concentra exclusiv asupra aspectelor cognitive ale învățării. Cu toate acestea, învățământul sub presiune nu e nici sustenabil, nici autentic. Studiile accesate de către echipa de cercetători RoDaWell încearcă să arate că un proces valoros de învățare depinde de cu totul alte elemente.

Al doilea mit susține că motivul pentru care rezultatele în educație ale elevilor români sunt suboptimale țin de probleme precum lipsa unor manuale adecvate, legislația nepotrivită, etc. În realitate, multe dintre aceste motive, vehiculate în presă și nu numai, sunt superficiale, de suprafață. Doi dintre factorii asupra cărora se poate acționa cu minimum de resurse sunt dezvoltarea unor abilități care se situează în zona emoțională și socială și dezvoltarea unor medii prietenoase de învățare.

Cel mai distructiv mit din educația românească este acela potrivit căruia în unele locuri nu se mai poate face nimic. Zonele precum Rahova, un cartier….. asupra căreia echipa de proiect și-a concentrat un număr semnificativ de resurse, sunt catalogate ca fiind dificil de gestionat de către autorități, dificil de adus la media europeană a performanțelor în învățare. Activitățile proiectului RoDawell, cu precădere componenta de pilotare a acestuia, a arătat că se poate face mult cu puțin, că dorința și chiar schimbarea paradigmei de interacțiune dintre figura de profesor (autoritate)- elev poate aduce multe beneficii stării de bine a elevilor. De altfel, sintagma ,,se poate face mult cu puțin” a devenit motto-ul echipei de lucru.

Un ultim mit distructiv corelează reușita unui sistem de calitatea și cantitatea vârfurilor. Lucrurile, însă, arată cu totul diferit atunci când analizăm această chestiune pe axa inechităților prezente în sistem. Calitatea sistemului, consideră Lucian Ciolan, nu este dată de olimpici sau elevi performanți. Această perspectivă reducționistă asupra performanței creează polarizări extreme între beneficiarii de educație. Întrebarea asupra căreia cercetătorii în științele educației trebuie să se aplece este cum aducem locuri precum Rahova în media europeană? Cu alte cuvinte, parcursul educațional trebuie să fie atent monitorizat de profesori și formatori, iar accentul ar trebui să cadă pe progresele individuale, pe reușitele elevilor, relative la acest parcurs educațional individual. Soluția este, iată, de altă natură decât intervenția materială sau suportul legislativ.

• Lecția 3: Schimbarea nu trebuie să pornească neapărat de la nivel ministerial

În proiectul pilot au fost implicate 3 școli și grădinițe și un număr de 17 profesori și educatori participanți. Lucrurile nu s-au oprit aici, însă. Extensia proiectului a prins alte 20 de instituții de învățământ în joc și un număr de 46 de participanți. De la conferințe de lansare, programe de training și formare pentru educatori și profesori și proiecte pilot, RoDaWell a furnizat o întreagă infrastructură de punere în practică a ideilor de educare cu stare de bine, care poate fi accesată, preluată și implementată de orice formator, gratuit.

Concluziile proiectului au accentuat lecția că atenția acordată stării de bine a copiilor în școală are efect direct asupra abilităților lor sociale și cognitive. În același timp, cu cât intervențiile au loc mai devreme, cu atât impactul lor este mai mare. Nu în ultimul rând, impactul acestor intervenții este mai puternic în comunitățile defavorizate, cu probleme sau supraaglomerate.

Anca Nedelcu, profesor FPSE și expertă în cadrul proiectului, susține că modelele educaționale preluate și implementate ad literam nu funcționează, iar acesta este principalul motiv pentru care proiectul RoDawell nu și-a propus să furnizeze rețete. În proiect, fiecare școală și-a dezvoltat propriul model, pornind de la soluțiile, pachetele de resurse puse la dispoziție de cercetători și ideile conturate prin experimentare.

Pentru că RoDawell este un proiect drag celor implicați în el, echipa de cercetare nu s-a oprit din activitate în momentul în care finanțarea s-a terminat. Școlile partenere au rămas în proiect; acestea formează deja o comunitate care dezvoltă seturi de bune practici și le împărtășesc în comunitatea educațională.

Modelul ar putea să meargă mai departe prin contaminare- contaminarea partenerului educațional cu grija pentru bunăstare, pornind de la o filosofie personalistă: în educație este nevoie de răbdare și însoțire.