Proiect PSD pentru votul din diaspora: Liste electorale permanente și secții de votare în funcție de numărul celor înscriși / Votul electronic ridică probleme organizatorice şi de costuri

Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus un proiect de lege care stabilește noi condiții pentru exercitarea dreptului de vot pentru românii din străinătate, care și la alegerile din 26 mai au stat ore în șir la cozi interminabile ca să poată vota. Șerban Nicolae susține că votul prin corespondență și cel electronic ar fi mai costisitor și ar ridica dubii privind asigurarea corectitudinii procesului de votare și propune ca românii din străinătate să voteze pe liste electorale permanente, iar secțiile de votare să fie organizate în funcție de numărul celor de pe liste, adică o secție la 1.500-2.000 de alegători.

În proiectul de lege depus miercuri la Senat, senatorul PSD propune ca la alegerile din diaspora să fie folosită aceeași metodologie ca în țară, adică liste electorale permanente și secții de votare în funcție de numărul celor de pe liste.

Potrivit proiectului de lege, identificarea și înscrierea pe liste permanente se face pe baza informațiilor obținute de la Ministerul de Interne în cazul românilor cu domiciliul în străinătate și de la Ministerul de Externe în cazul personalului diplomatic și consular și de la autoritățile publice competente în cazul celorlalte persoane.

Persoanele înscrise pe listele electorale permanente în străinătate sunt radiate din listele permanente din România, iar Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă au obligația de a stabili măsurile administrative pentru identificarea numărului cetățenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința și pentru dimensionarea și repartizarea geografică a secțiilor de votare. Proiectul mai prevede că repartizarea geografică a secțiilor de votare se stabilește cu consultarea asociațiilor de români și a organizațiilor partidelor românești din statele respective. În cazul celor care se află în străinătate în alte condiţii faţă de cele arătate, votul rămâne cel consacrat, pe liste suplimentare.

Argumentele senatorului: Pentru vot prin corespondență și vot electronic raportul dintre costuri şi beneficii nu este încurajator

Senatorul Șerban Nicolae argumentează, în expunerea de motive a proiectului, că votul prin corespondență și votul electronic vehiculate ca posibile soluţii alternative, inclusiv în forma deja legiferată, ridică numeroase alte probleme organizatorice şi de costuri, „raportul dintre costuri şi beneficii nefiind unul încurajator”.

Parlamentarul PSD susține că prin varianta propusă de el încearcă să introducă o procedură care „să elimine sau măcar să diminueze semnificativ, disfuncţionalităţile de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate”.

Șerban Nicolae spune că a pornit de la următoarele premise:

• comunităţi semnificative de cetăţeni români cu drept de vot se găsesc preponderent în Republica Moldova şi în unele state ale Uniunii Europene;
• numărul cetăţenilor români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate este estimat la peste 20% din totalul cetăţenilor români cu drept de vot;
• procedura de vot trebuie să fie nediscriminatorie şi, la situaţii similare, să aibă reguli similare;
• votul prin corespondenţă şi votul electronic, vehiculate ca posibile soluţii alternative, inclusiv în forma deja legiferată, ridică numeroase alte probleme organizatorice şi de costuri, raportul dintre costuri şi beneficii nefiind unul încurajator; în plus, generează alte probleme de natură organizatorică ce pot fl chiar mai mari decât cele pe care speră să le rezolve, inclusiv privind confidenţialitatea şi certificarea rezultatelor; securizarea votului, confidenţialitatea acestuia şi certificarea înregistrării rezultatelor ar fi vulnerabile în faţa tentativelor de fraudă
• este posibil ca propunerea să nu ducă la eliminarea tuturor contestărilor şi a disfuncţionalităţilor, dar trebuie să fie una echilibrată şi conformă cu problemele identificate până în prezent;
• propunerea trebuie să se limiteze la scrutinele care se organizează cu o singură circumscripţie electorală, respectiv alegerea Preşedintelui României şi a membrilor Parlamentului European şi referendumul naţional.

Șerban Nicolae recunoaște că înfiinţarea de secţii de votare suplimentare nu constituie o noutate, această soluţie fiind propusă şi între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din 2014, dar spune că noutatea este instituirea de secţii suplimentare de votare după regulile aplicabile celor organizate în România – o secţie arondată unei comunităţi compacte de 1.500 – 2.000 cetăţeni cu drept de vot.

O altă noutate ar fi „identificarea localurilor fezabile organizării de secţii şi repartizarea geografică a acestora cu consultarea asociaţiilor cetăţenilor români şi organizaţiilor teritoriale ale partidelor politice româneşti, legal constituite, cu sprijinul autorităţilor publice şi cu respectarea organizării administrativ – teritoriale de pe teritoriul statelor vizate”.

Șerban Nicolae mai argumentează că numărul total al alegătorilor români nu s-a modificat semnificativ, dar „s-a produs o deplasare importantă de votanţi în afara României, nu cu caracter temporar sau incidental, de scurtă durată, ci cu caracter cvasipermanent” și „se impune ca şi pentru aceşti votanţi să avem proceduri similare celor aplicate pe teritoriul României”.