Două decizii relevante ale instanțelor în cazul Baia de Aramă. Cum a ajuns un copil de opt ani să fie luat cu mascații de la asistenții maternali pentru a fi încredințat părinților adoptivi

Un copil de opt ani a fost luat cu poliția și mascații din casa în care era plasat în asistență maternală din 2012. Totul s-a petrecut vineri la Baia de Aramă, la finalul unui proces de adopție în care asistenții maternali și o familie de români din SUA au încercat să devină oficial părinții micuței Sorina. În sala de judecată, a câștigat în final familia din Statele Unite, după ce în primă instanță asistenții maternali au avut câștig de cauză.

HotNews.ro vă prezintă o cronologie a cazului așa cum reiese din documentele depuse de toate părțile la Tribunalul Mehedinți și la Curtea de Apel Craiova:

Micuța Sorina, născută în 2011, a ajuns în plasament la familia din Baia de Aramă în 2012. Un an mai târziu se deschide o procedură de adopție, însă fetița nu-și găsește o familie, rămânând în grija asistentei maternale. Aceasta, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro, a făcut o declarație pe proprie răspundere în care informează că nu dorește să o adopte. Potrivit legii, asistenta maternală avea prioritate în cazul unei astfel de proceduri.

După modificarea legii adopției din 2016, în 2017 se deschide o nouă procedură de adopție în cazul copilului. Și de această dată asistenta maternală este înstiințată și dă o declarație, în aprilie, în care afirmă că nu dorește să adopte copilul aflat în plasament. Deschiderea procedurii de adopție rămâne definitivă prin sentință a instanței în iulie 2017.

Potrivit legii, după deschiderea procedurii de adopție, rămasă definitivă prin sentință a instanței, pentru a se ajunge la adopția internațională trebuie să treacă un an în care să se caute o familie adoptatoare în România.

În cazul de față însă au fost două interpretări legale. Pe de o parte, fiind vorba despre un copil care mai trecuse printr-o procedură de adopție, s-a considerat la nivelul Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți că termenul de un an (în legislația anterioară de doi), fusese îndeplinit, astfel că în 16 februarie 2018 a fost generată lista cu persoane eligibile pentru adopția internaționlă, fiind selectată familia din Statele Unite.

Din acest moment lucrurile se complică.

În 18 aprilie, la două luni de la demararea procedurii de adopție internațională, asistenta maternală depune o cerere de adopție a fetiței, iar pe 25 mai depune o nouă cerere în care solicită atestarea ca familie aptă să adopte. În ambele cazuri este înștiințată că este demarată procedura de potrivire cu familia din SUA. Pe 27 iunie, familia asistentei maternale solicită din nou evaluare pentru eliberarea atestatului de familie aptă să adopte. Printr-o declarație datată 8 august 2018, asistentul maternal susține că a fost informată atât înainte cât și după depunerea dosarului de adopție de faptul că minora se află în proces de potrivire cu o altă familie, declarând că dorește adopția numai dacă procesul eșuează. Două zile mai târziu, își retrage cererea de evaluare pentru eliberarea atestatului de adoptator.

Pe 24 august 2018 însă familia asistentei maternale solicită anularea cererii de retragere. Solicitarea vine în aceeași zi în care familia din Statele Unite se adresează Tribunalului Mehedinți pentru a dispune încuviințarea adopției internaționale a micuței Sorina.

În acest proces, asistenta maternală face o cerere de intervenție care este admisă de instanța care respinge cererea de adopție internațională, în februaie 2019.

„Date fiind cererile de mai sus formulate de asistentul maternal și soțul său, în interiorul termenului de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a adopției interne nr…, urmează a se constata că, în temeiul art 60 alin 2 Lg 272/2004 republicată și art 87 din normele metodologice, autoritatea statului avea obligația să soluționeze cu prioritate aceste cerereri de adopție internă și de eliberare a atestatului de familie aptă să adopte și în cazul eliberării acestui atestat să respingă cererea de adopție internațională în conf. Cu dispozițiile art 60 alin 2 din legea 272/2004 republicată. Dimpotrivă, acestea au procedat în sens contrar, respectiv au amânat rezolvarea cererilor de eliberare a atestatului, pe motiv că minora se află în proces de potrivire cu adoptatori internațional, deși în termen de un an de la rămânerea definitivă a deschiderii procedurii de adopție nu puteau demara un astfel de proces de potrivire internațională”, se arată în decizia Tribunalului Mehedinți, consultată de Hotnews.ro.

Decizia se răstoarnă la Curtea de Apel

Soluția este atacată însă de familia din SUA la Curtea de Apel Craiova, care decide, pe 23 aprilie 2019, că Tribunalul Mehedinți a făcut o interpretare greșită a a legii din 2004 privind procedura adopției astfel cu a fost ea modificată în 2016, precum și a normelor metodologice.

Curtea de Apel Craiova notează în sentința consultată de HotNews.ro că o primă procedură de adopție a fost deschisă prin sentință a Tribunalului Mehedinți, în data de 7 decembrie 2012. De precizat este că sentința din 2012 este menționată în solicitarea familiei din SUA care a cerut încetarea măsurii de protecție instituită prin aceasta, în vreme ce DGASP Mehedinți vorbeste de o primă procedură de adopție în 2013, luna iulie.

Curtea de apel Craiova menționează că în privința termenului de declanșare a adopției internaționale, relevante sunt dispozițiile tranzitorii ale legii din 2016 care a modificat actul normativ din 2004, în situația în care procedura de adopție a fost declanșată sub imperiul legii din 2004. Astfel, susțin judecătorii, în cazul minorei procedura fiind deschisă anterior intrării în vigoare a noilor norme, repectiv 2012, termenul de un an necesar în cazul adopției internaționale este îndeplinit, iar aceasta poate fi declanșată și încuviințată imediat ce sentința rămâne definitivă, respectiv iulie 2017.

De asemenea, judecătorii susțin că asistenta maternală are într-adevăr prioritate însă este nevoie ca aceasta să dețină atestatul de adoptator. Curtea de Apel precizează că asistenta maternală nu și-a exercitat dreptul prioritar de adopție în intervalul de 6 luni, de la data deschiderii procedurii de adopție internă în iulie 2007, ci abia în aprilie 2018.

„În plus, se constată că intervenienta nu deține nici la momentul soluționării prezentului apel, atestatul prevăzut de art 18, alin 5, din lege, condiție esențială pentru includerea în lista posibililor adoptatori, astfel ca aceasta nu putea fi identificată, după procedura prevăzută de lege, ca adoptator al minorei”, se arată în decizia instanței.

De asemenea, precizează instanța minora era luată în evidențe ca un copil greu adoptabil, condiție în care procedura de potrivire prevăzută pentru adopția internațională se realizează simultan cu demersurile din cadrul procedurii adopției interne. Însă acestea pot merge în paralel până când este identificat un adoptator, iar odată declanșată una dintre proceduri cealaltă este suspendată. În cazul de față, fiind declansată procedura de adopție internațională, procedura internă nu mai putea continua.

Mai exact, asistenta maternală și-a exprimat dorința de a adopta fetița în aprilie 2018, în condițiile în care procedura de potrivire cu familia din SUA începuse în februarie.

Instanța mai consemnează că întregul proces de potrivire cu familia din SUA s-a derulat într-un climat tensionat, asistenta maternală manifestându-și expres opoziția față de adopția minorei.

Ce a urmat după decizia definitivă a Curții de Apel Craiova:

• Cronologia Parchetului până în ziua în care fetiță de opt ani a fost luată cu mascații de la asistenții maternali ca să fie încredințată părinților adoptivi
• Explicațiile Autorității pentru Protecția Copilului și care este procedura de adopție

Avocatul familiei asistententei maternale, Victor Dumitrică, a declarat pentru HotNews.ro că ia în calcul sesizări și plângeri în legătură cu neregulile din acest caz, în special cu modul de intervenție. El a precizat că în cazul unei hotărâri definitive în materie civilă care nu se pune în aplicare se apelează la un executor judecătoresc, fapt care nu s-a întâmplat în cazul de față. Întrebat dacă are suspiciuni în privința derulării cazului, avocatul a spus că nu poate formula acuzații sau lansa în speculații, chiar dacă „lumea vorbește” despre anumite intenții ale familiei adoptatoare, dar și de faptul că avocatul acestora ar fi soțul judecătoarei de la Craiova, „așa vorbește lumea”.

De precizat însă, că familia adoptatoare, potrivit datelor de pe portalul instanțelor, au demarat procedura cu executorul judecătoresc, în urmă cu o zi. Intervenția cu mascații la domiciliul asistentei maternale a avut loc în contextul încuviințării unei percheziții în dosarul în care familia adoptivă din SUA depus plângere penală pentru lipsirea de libertate a minorei.