VIDEO Procurorul Bogdan Pîrlog, care a deschis dosarul "10 august”: Justiția română este într-o stare de „haos, înainte de colaps” / O disoluție a autorității statului atât de pregnantă nu a fost nici în vidul de putere de după Revoluție

Justiția română este într-o stare de „haos, înainte de colaps”, iar o disoluție atât de pregnantă a autorității statului nu s-a înregistrat nici chiar în anii 90, imediat după Revoluție, a declarat joi procurorul militar Bogdan Pîrlog, invitat în studioul HotNews.ro.

Întrebat cum ar caracteriza într-un cuvânt starea actuală a justiției române, după cei trei ani de „reforme” PSD-ALDE, Pîrlog a răspuns: „Haos, înainte de colaps”.

Procurorul, cel care a deschis dosarul 10 august, înainte ca acesta să fie preluat de DIICOT, are și o notă de optimism, deoarece „nu s-a reușit distrugerea în totalitate a sistemului judiciar” și „sunt speranțe că avem capacitatea să ne refacem”.

Dar „mai devreme de zece ani nu vom reuși să îndreptăm ceea ce s-a întâmplat în acești trei ani”, a comentat acesta.

„O disoluție a autorității statului atât de pregnantă ca în acest moment nu cred că a fost chiar în vidul acela de putere, imediat după Revoluție, în anii 90, nu a fost chiar așa de haotic cum este acum”, a continuat acesta.

Secția Specială

Bogdan Pîrlog, care a fost unul dintre candidații la șefia Secției pentru investigarea magistraților, pe care a criticat-o constant, spune despre această instituție, care „nu trebuia înființată”, că nu se justifică și este extraordinar de periculoasă”. El afirmă că acestă structură de parchet și-ar putea găsi sfârșitul spre finalul acestui an, în urma deciziei Curții de Justiție a UE, care a fost sesizată de Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, unde este copreședinte.

Procurorul militar a spus că se așteaptă la „decizie favorabilă”, care „se va aplica direct”. „Judecătorii vor trebui în acel moment să constate că această Secție nu există drept pentru care actele făcute de către procurorii din această Secție sunt nule absolut și să trimită dosarele înapoi la unitățile competente potrivit dreptului comun”, a arătat el.

Întrebat cănd ar putea fi pronunțată decizia Curții de Justiție, Bogdan Pîrlog a răspuns: „Undeva în noiembrie, sfârșitul lui noiembrie”.

Însă în octombrie este așteptată opinia avocatului general al CJUE, care „în aproape toate cauzele reprezintă hotărârea” CJUE.

În opinia sa, această Secție „este o gravă atingere adusă justiției, inducându-se ideea că justiția este un mediu infracțional care trebuie tratat cu aceleași măsuri precum crima organizată, terorismul, traficul de droguri, corupția, care are nevoie de o unitate specială”.

Mai jos, interviul cu procurorul militar Bogdan Pîrlog, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

Cele mai importante declarații:

Despre dosarele Revoluției și Mineriadei:

• În ceea ce privește dosarul Revoluției este în calea de atac exercitată chiar de procurorul general. Cred că este pentru prima oară în istorie cînd procurorul general exercită o cale de atac.
• Au existat dosare cu privire la autorii primari. Dosarul Revoluției se referă la conducerea statului. Cei 30 de ani nu au însemnat mult.
• Unele dintre persoanele trimise în judecată au condus statul român după revoluție.
• Noi tragem păcatele generației anterioare. Ce s-a lucrat nu a fost relevant.
• Persoana care a finalizat dosarul cred că e în jur la 45-46 de ani, oameni care la revoluție nu erau implicați în sistemul respectiv. După revoluție, esalonul 2-3 a rămas peste un deceniu. Nu a existat o lustrație în justiție, în politică. A trebuit să dispară generații ca să se poată lucra.
• Consider că se poate avea încredere, este necesar să se aibă în sistemul de justiție, fără un sistem de justiție nu avem stat de drept, fără stat de drept nu avem nimic.

Despre dosarul 10 august:

• A existat o sesizare privind o lovitură de stat, ceea ce la un moment dat s-a deschis un dosar, nu știu ce s-a întâmplat cu el. La un moment dat au cerut si dosarul, în momentul în care s-au pus întrebări ce s-a făcut în dosarul DIICOT.
• Avem două ipoteze care se exclud : jandarmii au acționat pentru a împiedica o lovitră de stat, jandarmii au comis abuzuri. În ansamblu trebuia să se hotărască de DIICOT.
• Ei au cerut dosarul spre consultare și l-au reunit la dosarul lor.
• Nu sunt procurorul de caz, nu am date. nu mă pot hazarda să dau un pronostic.

Despre cercetarea sa disciplinară:

• Înainte de acel moment începuse Inspecția Judiciară, când apăruseră în dezbatere publică modificările la legile justiției. Publicasem o analiză despre efectele nocive care din punctul meu de vedere duc la colaps.
• „10 august” sunt cercetat pentru o ipotetică neinformare a suoperiorilor.
• Suntem hăituți, urmăriți, trebuie să pierdem timpul pe cercetări disciplinare vădit nefondate.
• Ceea ce mi se reproșează este critica la adresa secției speciale. Toți procurorii de la secțtia specială au formulat sesizări la adresa mea.

Despre Secția de anchetare a magistraților

• Secția e inființată printr-o dispoziție legală, nu poate fi desființată decât printr-o dispoziție legală.
• Persoanele care au lucrat la modificarea legii, ori pdin intenție, mai degrabă nu însă, nu au știut să exprime ce doreau.
• Recrutarea procurorilor din această secție: potrivit legii se face în urma unui concurs, în fața unei comisii. Secția de procurori nu a desemnat nicio persoaneă. Nu ai o constituire a comisiei, nu poți vorbi despre funcționarea ei. E nul procesul de selecție. Despre asta dicutam: trebuie să aducem în legalitate.
• Mai erau unele aspecte ținând de activitatea secției în sine. Rămâne de notorietate față de prim-vicepreședintele CE. Din câte știu eu soluția s-a dat pe fond. S-au încălcat principii privind competența.
• Din punctul meu de vedere nu trebuia înființată. Respectiva secție este extrem de periculoasă.
• Comisia Europeană este a doua oară în istorie când dă un punct de vedere.
• Creându-se această unitate cu 15 oameni, dacă s-ar ocupa de aceste false sesizări, nu ar putea funcționa. S-a creat un surogat: poliția judiciară a secției speciale. E absolut contrar tradiției noastre. De esență e ca magistratul să fie cercetat de un alt magistrat, nu de politiști. MAI capătă o forță nejustificată și ar putea influența.
• Cultura noastră e una profund birocratică, lucrăm pentru statistică. Se va crea presiune. Dacă e o persoană cu toți boii acasă va ignora, dar dacă nu e?
• Până una alta de când se vorbește despre abuzuri, nu am văzut niciun magistrat condamnat pentru aceste abuzuri.
• Despre statul paralel: Poate să-și spună absolut orcine, dacă conștiința îți spune că e nevinovat, îl achiți.
• Dacă ne uităm la consecvența celor acuză statul paralel, o să constatăm că mulți din apostolii justiții erau înjurați că sunt exponenții statului paralel. Savonea e un exemplu.
• Nu spun că nu avem și noi oi negre. Reprezentăm un segment social provenit din această populație. Este o meserie extrem de stresant și unii oameni o mai iau și razna. Unii își dezvoltă un complex de mici Dumnezei.
• Problema nu a fost că un infractor care a comis o infracțiune nu a vrut să se ducă la închisoare, ci că a avut mijloacele de ainfluența structura statală
• Nu s-a reușit distrugerea în totalitate sistemului judiciar. Suntem în pragul colapsului. Avem nevoie undeva cam la 10 ani ca să ne repunem pe picioare.

Despre pensiile speciale:

• Da, pensiile profesionale. Când te apuci de această carieră care presupune o serie de constrângeri, ți se oferă anumite beneficii.
• Mai este un aspect al predictibilității carierei. S-a stabilit de CCR. Idee e că nu poți să schimbi statutul, reperele carierei după zeci de ani.