VIDEO Cătălin Predoiu: Recursul compensatoriu nu poate fi abrogat peste noapte. Ar fi efecte colaterale mai severe decât cele din prezent

Recursul compensatoriu, măsură care a scos din închisori mii de infractori ce au recidivat ulterior, nu poate fi abrogat peste noapte pentru că „ar duce la efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”, afirmă ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Predoiu a spus, în prima sa conferință de presă susținută de la instalarea în funcție, că legea recursului compensatoriu nu poate fi abrogată fără discuţii cu CEDO, astfel încât să fie evitate noi decizii de condamnare a României, sau fără măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare. El a afirmat că Ministerul Justiţiei va susţine în Parlament propunerile legislative care să ducă la abrogarea recursului compensatoriu în forma actuală.

Ministrul Justiției mai spune că o abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără discuţii cu CEDO şi fără măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare, ar avea „efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent”.

Argumentele lui Predoiu:

• „Recursul compensatoriu – Ministerul Justiţiei acţionează pe trei planuri. În primul rând, un plan juridic – în Parlament vom susţine acele propuneri care să ducă la abrogarea acestui tip de recurs compensatoriu și înlocuirea cu un sistem care să permită beneficiul unei astfel de măsuri în condiţiile de control asupra aplicării legii şi în condiţiile în care nu punem în pericol siguranţa publică.
• Al doilea plan este juridico-diplomatic. Am angajat şi vom continua discuţii cu CEDO astfel încât să evităm declanşarea unui lanţ de condamnări la CEDO împotriva României.
• Al treilea plan este unul tehnic, care ţine de minister şi de grupurile de lucru în care se lucrează intens, în fiecare zi, pentru găsirea formulelor tehnice care să nu nască neconstituţionalităţi sau discriminări între subiecţii aplicării legii.
• O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuţiile cu CEDO şi măsuri de extindere a capacităţii penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent.
• În acelaşi timp, ştiţi foarte bine, Guvernul şi-a asumat o obligaţie în cadrul negocierilor politice cu alte partide atunci când s-a obţinut votul de învestitură de a nu apela la ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei şi cu aceasta am răspuns puţin şi la a doua întrebare: Guvernul nu-şi poate asuma o desfiinţare peste noapte a Secției de investigare a infracțiunilor în justiție, în primul rând din cauza acestui considerent de ordin formal, dar şi pentru că, după părerea mea, e nevoie de o dezbatere prealabilă mai largă în cadrul sistemului judiciar, şi apoi, dacă e posibil, obţinerea unui consens politic în Parlament”.

Peste 500 de condamnați eliberați în urma recursului compensatoriu au comis noi infracțiuni violente

În perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 au recidivat, a transmis Ministerul Justiției, într-un răspuns la o interpelare formulată de deputatul PNL Florin Roman.

De la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor omor, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.

„Epopeea” legii privind recursul compensatoriu

Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima lună de mandat, în 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executată în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că până la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi. Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse de Guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în Parlament până la adoptarea acesteia.

Legea recursului compensatoriu a fost votată în 9 mai 2017 de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 împotrivă, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere, față de forma propusă de guvernul tehnocrat.

Legea a devenit una dintre principalele teme de pe agenda publică în urma valului de infracțiuni comise de condamnați eliberați în baza recursului compensatoriu.

Actul normativ a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acestuia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori – Guvernul tehnocrat.

Ce prevede legea

Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.

Cum sunt definite în lege „condițiile necorespunzătoare” de detenție:

• a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
• b) lipsa accesului la activități în aer liber;
• c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
• d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
• e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
• f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea „cumpărării” de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație.

La propunerea deputatului PSD Oana Florea, s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, întrucât sunt probleme cu scoaterea deținuților la telefon.