Cum motivează CSM avizul negativ pentru Giorgiana Hosu, propusă la șefia DIICOT: Este superficială, nu are capacitate de asumare a răspunderii / Despre Scutea: Își concentrează atenția pe cauze de o complexitate mică
Consiliul Superior al Magistraturii își motivează acordarea avizul negativ pentru numirea Giorgianei Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT prin faptul că aceasta nu are capacitate de analiză retrospectivă și nici de asumare a răspunderii, că a arătat superficialitate în asumarea unei viziuni viitoare concrete și nu cunoaște realitatea infracțională. În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general, CSM spune că aceasta a dovedit o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe.
Tot vineri, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat argumentele pentru avizele acordate celor trei procurori propuşi pentru şefia parchetelor.
În ceea ce o privește pe Giorgiana Hosu, propusă pentru conducerea DIICOT, procurorii din CSM spun că aceasta a demonstrat o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute și superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate.
„Întrebată, punctual, cu privire la modul în care instituția a comunicat public în cazul Caracal, dna procuror, care de altfel făcea parte la acel moment din echipa managerială a DIICOT, a admis că, dată fiind emoția publică creată, ar fi trebuit să gestioneze altfel partea de comunicare. La întrebarea adresată de membri ai Secției pentru procurori, dna procuror nu a indicat însă maniera concretă în care ar fi trebuit să comunice, ceea ce denotă o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute, superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate”, argumentează procurorii din CSM.
Ei mai spun că Giorgiana Hosu a arătat o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii.
- „Doamna procuror a menționat în proiectul de management defrișările ilegale ca fiind o nouă formă de infracționalitate organizată, deși această formă a infracționalității organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisoruile întocmite și depuse de către candidată. Astfel, într-o analiză internă realizată la nivelul PICCJ, există referiri la activitatea din perioada 2011-2016 vizând domeniul respectiv. Prin urmare, ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infrac țional în sine. Or, indicarea necorespunzătoare a obiectivelor denotă o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii, cunoaștere ce este de presupus prin prisma funcției manageriale deja deținute și, pe cale de consecință, neindicarea unor măsuri adaptate pentru atingerea lor.
- (…) În ceea ce privește identificarea soluțiilor de management în situațiile de aplicare neunitară sau eronată a unor dispoziții legale, dna procuror nu a oferit soluții concrete, limitându-se la un răspuns general valabil, respectiv efectuarea unor controale tematice și remedierea situației.
- În privința competenței materiale a DIICOT, dna procuror a formulat propunere de extindere a competenței materiale, fără a oferi o argumentație convingătoare pentru preluarea cauzelor de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 20 de milioane de lei”, mai spun procurorii din CSM.
Potrivit acestora, deși întârzierea în soluționarea cauzelor economico-financiare a fost identificată ca vulnerabilitate instituțională, Hosu a propus schimbarea competenței materiale în materia evaziunii fiscale fără a-și însoți propunerea de o analiză a numărului unor astfel de cauze la nivel național, precum și de o evaluare a impactului sub aspectul resursei umane specializate în instrumentarea acestor infracțiuni.
Procurorii din CSM mai arată că Hosu nu este conectată la realitățile instituționale europene, concluzie extrasă din răspunsul acesteia referitor la operaționalizarea Parchetului European.
- „Având în vedere cele mai sus menționate, precum și faptul că dna procuror a ocupat funcții de conducere în cadrul Direcției încă din anul 2007, fiind delegată și numită apoi în funcția de procuror șef adjunct din 2018 și până în prezent, nu a identificat concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficiențelor pentru a se putea contura astfel o viziune integrată și adaptată la realitățile și nevoile instituționale, nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilității, de gestionare corespunzătoare a situațiilor de criză, inclusiv pe planul comunicării, Secția pentru procurori va aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT”, argumentează Secția pentru procurori din CSM.
În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, procurorii din CSM afirmă că aceasta nu a identificat principalele probleme din Ministerului Public.
- „(…) întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să îşi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a minimaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă”, arată procurorii din CSM.
În ceea ce îl privește pe Crin Bologa, candidat pentru şefia DNA și singurul căruia Secția din CSM i-a acordat aviz pozitiv, procurorii din Consiliu spun că acesta a oferit soluţii viabile, realiste, clar articulate şi adecvate prevenirii şi înlăturării deficienţelor identificate.
- „Secţia de procurori apreciază că domnul Bologa întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât din punctul de vedere al viziunii strategice asupra managementului acestei instituţii, cât şi din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilităţii de a relaţiona cu personalul şi de a reuşi mobilizarea şi motivarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor”.
Avizul CSM este unul consultativ, iar decizia îi va aparține șefului statului.
Cei trei procurori propuși de Cătălin Predoiu la conducerea parchetelor au fost audiați marți de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cătălin Predoiu spunea că pentru el nu este nicio surpriză și că se aștepta, având în vedere modul în care au decurs interviurile în CSM. „Nu sunt dezamăgit, nu este o surpriză pentru mine deoarece am văzut din întrebări orientarea pentru votul care urma să fie. Există un întreg ansamblu de date care trebuie luate în considerare la luarea deciziei, care nu țin cont doar de prestațiile candidaților în fața comisiei. Sunt candidați care au o mai mare capacitate de a pleda și alții care nu au așa mare dexteritate în a-și prezenta opiniile și argumentele”, a declarat Predoiu.
El a susținut că Ministerul Justiției a luat în calcul și alte criterii decât audierea candidaților și „a pus mai puțin accent pe această capacitate de a pleda”.
„Cred că asta explică diferența dintre poziția Ministerului și poziția CSM. Noi am luat în calcul dosarul scris, planurile de management și am pus mai puțin accent pe această capacitate de a pleda. Se pare că lucrurile au stat puțin altfel și excesul de emotivitate a unora a contat în rezultat. De acum înainte este decizia președintelui”, a adăugat Predoiu.
INTERVIURILE HotNews.ro