Iohannis: Vedem o creștere îngrijorătoare la toți indicatorii. Nu ne putem permite supra-aglomerarea spitalelor și imposibilitatea ATI de a mai primi pacienți / De ce spune că nu se impune acum starea de urgență

Președintele Klaus Iohannis a avertizat marți că România se confruntă cu o creştere accentuată a cazurilor de COVID-19 în București și în mai multe județe, iar ocuparea numărului de paturi la terapie intensivă riscă să atingă un grad alarmant. „Nu ne putem permite supra-aglomerarea spitalelor și imposibilitatea secțiilor ATI de a mai primi pacienți”, a afirmat Iohannis, subliniind, din nou, că la acest moment nu se impune totuși reinstituirea stării de urgență, dar că starea de alertă va fi prelungită cu încă o lună.

• Iohannis, despre cifrele contradictorii privind rata de infectare în București: Aștept ca Guvernul să clarifice de urgență situația
• Iohannis, despre criticile aduse de BOR Guvernului după interzicerea pelerinajelor: Nu m-am așteptat să asist la un dialog via media

Președintele Klaus Iohannis a susținut, de la ora 19.00, o conferință de presă în care a făcut din nou apel către populație să respecte regulile sanitare, afirmând că suntem în cel de al doilea val al pandemiei şi „este imperativ să inversăm acest trend negativ”. El a spus că nu înseamnă că trebuie să intrăm în panică, dar trebuie să conştientizăm gravitatea situaţiei.

• Suntem la debutul unei noi săptămâni în care, din păcate, vedem o creștere îngrijorătoare la nivelul tuturor indicatorilor relevanți ai epidemiei de COVID-19 în România. Ne confruntăm cu o transmitere comunitară accentuată în Capitală și în multe județe, fapt care se reflectă în numărul foarte mare de infectări zilnice și în gradul de ocupare a paturilor la terapie intensivă, care riscă să atingă foarte curând un prag alarmant. Dar cel mai dramatic este că, în ciuda eforturilor uriașe ale medicilor, mulți, prea mulți români pierd zilnic lupta cu acest virus. În spatele tuturor cifrelor și statisticilor seci se află familii îndurerate și o suferință profundă.
• Suntem deja într-o etapă dificilă, într-un așa-numit val doi al epidemiei, care se înregistrează și în majoritatea țărilor europene, și este imperativ să inversăm acest trend negativ.
• Nu înseamnă că trebuie să intrăm în panică, dar este un act de maximă transparență să comunicăm toate aspectele care să îi facă până și pe cei mai reticenți dintre noi să conștientizeze gravitatea situației. Doar înțelegând corect imaginea de moment, putem ca împreună, cetățeni și autorități, să depășim cu bine această criză fără precedent. Fără un efort colectiv, va fi însă imposibil să reușim.
• De aceea, fac din nou apel la cetățeni să fie prudenți și să respecte cu strictețe toate reglementările în vigoare. Dincolo de regulile preventive adoptate de autorități, sunt lucruri simple pe care le putem face fiecare dintre noi, așa cum spun de fiecare dată, purtatul măștii în public, indiferent că vorbim de spații închise sau nu.
• Pentru a ține sub control această epidemie la nivel național, este obligatoriu să întrerupem lanțul cauzal care facilitează înmulțirea necontrolată a infectărilor.
• Nu ne putem permite supraaglomerarea spitalelor și imposibilitatea secțiilor de terapie intensivă de a mai primi și trata cazurile severe.
• În acest sens, am solicitat prim-ministrului și ministrului Sănătății să evalueze în timp real necesarul de paturi de la terapie intensivă și să crească, de fapt, capacitatea secțiilor de terapie intensivă pentru a fi pregătite și pentru situații mai grave.
• Dragi români,
• Știu cât de grele și epuizante au fost aceste luni în care viața noastră s-a schimbat radical.
• Vom ajunge să ne bucurăm din nou de toate activitățile cu care eram obișnuiți cu atât mai repede cu cât vom stopa creșterea periculoasă a ratei de îmbolnăviri.
• Restricțiile sunt doar de moment, unele activități la care renunțăm acum pot fi recuperate. Însă viețile, și mai ales viețile celor dragi nouă, nu le mai putem aduce înapoi. Totodată, sănătatea celor care se îmbolnăvesc de COVID-19, odată afectată, este mult mai greu de redobândit.
• Contestările permanente ale regulilor sanitare și ale măsurilor restrictive întrețin o stare de neîncredere, cu efecte nocive majore asupra sănătății publice. Experiența din ultimele luni ne arată clar că situația poate fi ținută sub control, prin respectarea normelor sanitare și prin luarea unor măsuri stricte, atunci când este nevoie, pentru perioade limitate de timp. Acum avem mult mai multe informații medicale despre virus, iar autoritățile se adaptează permanent și învață inclusiv din propriile greșeli, pentru a lua măsurile necesare.
• Este mult mai ușor să respectăm acum măsurile sanitare și să fim foarte precauți decât să regretăm mai târziu că nu am făcut absolut tot ce a ținut de fiecare dintre noi pentru a salva viețile celor dragi. Ne aflăm într-o perioadă de răspândire galopantă a coronavirusului. Să nu ne amăgim singuri, această etapă nu va trece de la sine. O vom putea depăși cu bine doar respectând cu strictețe regulile și încurajându-i pe toți cei din jurul nostru să facă la fel. Suntem o națiune puternică, este momentul să o dovedim din nou!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, astăzi acel coeficient de infectare în Capitală, calculat la mia de locuitori, este de peste trei, pentru că au calculat în funcție de persoanele cu rezidență. De cealaltă parte, tot astăzi, Grupul de Comunicare Strategică a transmis faptul că acel coeficient este mai mic, 2,69, deoarece au calculat în funcție de persoanele cu domiciliul în București. Specialiștii spun că este greșit să calculezi în funcție de domiciliați, ar trebui să fie făcut acel calcul în funcție de rezidenți. Şi, în acest context aș dori să vă întreb: v-au explicat reprezentanții Guvernului de ce calculează diferit acest indice de infectare prin acest calcul amânând practic aplicarea unor noi restricții?

Klaus Iohannis: Da, este ciudat că două instituții guvernamentale dau două rezultate diferite. După părerea mea este urgentă nevoie de corelarea datelor între aceste instituții și aștept ca Guvernul să clarifice aceste probleme de urgență.

Jurnalist: La sfârșitul săptămânii trecute, dar și în discursul din această seară le recomandați românilor să poarte mască chiar și în spațiile deschise. Considerați că în acest moment este nevoie ca purtarea măștii să devină obligatorie în toate spațiile publice? Şi mă refer aici la București, dar și în celelalte localități unde rata infectării cu COVID-19 este ridicată.

Klaus Iohannis: Este recomandarea pe care am făcut-o imediat după ce am finalizat vizita și discuția de la Institutul Național de Sănătate Publică, unde am discutat cu experții de acolo in extenso această chestiune. Este o recomandare pe care o fac fiindcă eu sunt de aceeași părere ca și experții de la INSP, că este bine să purtăm tot timpul mască de protecție, de acest tip, când suntem în preajma altor persoane, indiferent că suntem înăuntru sau afară. Dacă această recomandare se va transforma în obligație însă, vom vedea în funcție de ce decizii va lua Comitetul Național, care are și el experții lui, și cu siguranță vom ajunge în faza în care dacă numărul de infectări depășește un anumit nivel să ajungem la purtarea obligatorie a măștii.

Jurnalist: În urmă cu câteva zile, ambasadorul Statelor Unite a declarat sprijinul SUA pentru două proiecte de infrastructură. E vorba de o autostradă și o cale ferată care vor lega portul Constanța de portul Gdansk din Polonia. Sunt două proiecte care fac parte din Inițiativa Celor Trei Mări, vor fi străbătute țări din NATO și din Uniunea Europeană, va fi legat practic flancul estic de flancul sudic, atât sau din punct de vedere civil cât și militar. Întrebarea mea este care va fi sursa de finanțare a acestor proiecte şi orizontul de timp?

Klaus Iohannis: Sunt două mega-proiecte de infrastructură, care au fost discutate și la întrunirea din 2018, care a avut loc exact în această sală, aici, la București. Între timp s-au făcut pași importanți, s-au asociat Camere de Comerț, s-a început construirea unui fond de investiții și eu cred că săptămâna viitoare, când vom avea de data aceasta o întrunire în format videoconferință vom face noi pași în direcția realizării acestor proiecte. Fiind proiecte foarte mari nu m-aș aventura să spun cam în ce interval de timp ar putea fi realizate, dar este important de înțeles că aceste proiecte sunt vitale pentru regiunea noastră, fiindcă ele vor face legătura pe axa nord-sud, care este de mare interes şi pentru țara noastră și eu voi pleda pentru pași hotărâți în direcția realizării acestor două proiecte.

Jurnalist: Având în vedere că de fiecare dată v-ați declarat mulțumit de activitatea Guvernului și de măsurile luate în situația de pandemie, iar în prezent în continuare vorbim despre faptul că Monica Anisie, domnul Tătaru și domnul Vela se află în funcții, voiam să vă întreb cine credeți că se face responsabil pentru faptul că în aceste zile au crescut cazurile de COVID-19 și dacă dumneavoastră vă asumați în continuare organizarea alegerilor parlamentare din luna decembrie, pentru că ați susținut în repetate rânduri că acestea alegeri vor trebui să se desfășoare. Cu toate acestea, iată că, numărul de cazuri de COVID-19 crește de la o zi la alta.

Klaus Iohannis: Din păcate, această evoluție a pandemiei este de observat nu doar la noi, ci în întreaga Europă și ar fi o scuză foarte ieftină să căutăm un politician sau mai mulți politicieni vinovați. Guvernul, și eu, și alte autorități s-au străduit și se străduiesc în continuare să facă tot ce este posibil pentru a preveni extinderea acestei pandemii la noi în țară. Rezultatele sunt cele pe care le vedem. Nu am ajuns încă într-o situație critică în ce privește locurile de la terapie intensivă, în continuare se extind aceste facilități. Este, însă, clar că în acest moment trebuie să luăm măsuri mai hotărâte dacă vrem să încetinim răspândirea acestei pandemii. Pe de altă parte, trebuie să vedem în ce fel de societate vrem să trăim. Dacă vrem să trăim într-o societate panicardă, care se ascunde sau dacă vrem să trăim într-o societate care respectă regulile, dar își duce viața democratică mai departe. Esența democrației stă în alegeri, alegeri libere. În măsura în care mandatul acestui parlament se termină în decembrie este obligatorie realizarea unor alegeri libere pentru a avea un nou parlament cu puteri depline, iar acest lucru se va întâmpla pe 6 decembrie.

Jurnalist: După șapte luni de pandemie, din care trei luni de vacanță școlară, este pregătit în acest moment sistemul de învățământ pentru învăţământul exclusiv online, în cazul în care s-ar trece în scenariul roșu?

Klaus Iohannis: Trebuie să evităm știri panicarde şi descrierea unor situații extreme, care, sigur, teoretic, sunt posibile. Eu cred că autoritățile trebuie să încerce să mențină școala în funcțiune atât de mult cât se poate. Sigur, în măsura în care numărul de bolnavi crește peste o anumită limită, se va trece la învățământ online, dar nu peste tot şi nu dintr-o dată. Față de lunile martie, aprilie, mai s-au făcut progrese semnificative în sistemul educațional în școlile din România, directorii, managerii, profesorii, personalul auxiliar şi elevii au învățat între timp cum să folosească on-line-ul pentru a nu pierde prea mult din lecții şi acesta este un proces, nu este o situație care până într-un moment este într-un fel şi dintr-o dată este altfel. Este un proces de învățare pentru toate părțile implicate şi, da s-au făcut progrese semnificative.

Jurnalist: Ieri premierul Ludovic Orban a declarat că personal va propune existența unor restricții care să se aplice de luna aceasta după ce se prelungește starea de alertă şi vorbim de sistarea evenimentelor private, de tip nunți sau botezuri, evenimente cu substrat pozitiv așa cum le-ați numit dumneavoastră. Voiam să vă întreb dacă personal sunteți de acord cu această restricție care ar urma să fie impusă și dacă considerați că se impun și alte restricții. Pentru că, spre exemplu, premierul Ludovic Orban susținea că există două posibilități: fie ca aceste evenimente să fie sistate de tot, fie să se organizeze cu un număr mai mic, de 20 de persoane.

Klaus Iohannis: Aceste lucruri vor fi analizate în primul rând de către experți, de specialiști, iar Comitetul Național va propune Guvernului măsurile care se impun. Ce pot să vă spun este că în situația în care avem o creștere evidentă a cazurilor este la fel de evident că anumite măsuri, anumite restricții trebuie impuse, pentru a stopa cât se poate de mult această creștere. Care sunt aceste măsuri va fi propus de experți și aprobat de Guvern.

Jurnalist: Aș reveni la acea primă întrebare legată de incidentul de astăzi în care două instituții pe orizontală ale statului au comunicat informații contradictorii. Considerați că există vreo legătură între această situație, care nu este prima și probabil nu va fi nici ultima, și faptul că multe dintre funcțiile, pozițiile cheie, din astfel de instituții sunt ocupate de persoane cu calificări academice îndoielnice, cu diplome false sau chiar diplome lipsă?

Klaus Iohannis: Cu siguranță există și aici o legătură, dar trebuie să fim fair. Adică trebuie să îi tratăm fair pe cei în funcție, fiindcă aceste necorelări nu au apărut ieri sau alaltăieri. Aceste necorelări au apărut în ultimii 30 de ani, când foarte multe persoane au fost promovate fără să fie real competente pentru pozițiile pe care le-au ocupat și în majoritatea anilor, după cum ne amintim probabil majoritatea din această sală, a guvernat în România PSD, care a promovat, știm foarte bine, persoane de multe ori fără competențe, dar cu susținere politică solidă. Acum, sigur, e mult de reparat și asta se numește reformarea statului, pe care mi-o doresc eu foarte mult. Cunosc aceste probleme, ele trebuie eliminate. Și, dacă îmi permiteți, asta e o problemă care s-a auto-rezolvat cumva, fiindcă după scurt timp a revenit și INSP și s-au pus de acord asupra acestor date. Dar sunt multe alte chestiuni care vin din ultimele decenii, trebuie corectate, trebuie reparate, trebuie puse într-un cadru foarte clar și ordonat, pentru a permite să mergem mai departe cu o cu totul altă viteză decât cea din trecut.

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă ne raportăm la o populație a Bucureștiului de 2,5 milioane de locuitori, cum a spus prefectul, deși este discutabilă cifra, am văzut că nici autoritățile nu prea știu, rezultă o densitate a populației în București de 11.000 de locuitori. Este mai mare decât la Roma, Madrid sau Berlin și este foarte greu de gestionat o pandemie când ai un oraș atât de mare, cu o densitate atât de mare a populației. Dumneavoastră ați făcut o vizită la Institutul Național de Sănătate Publică și ați apreciat activitatea de acolo, ați spus că ați avut o discuție lungă și despre situația privind pandemia. Totuși, din relatările cititorilor Libertatea, și nu numai, rezultă că situația nu este atât de roz. DSP nu răspunde la telefon, anchetele epidemiologice întârzie sau uneori chiar nu se fac, iar INSP, în aceste condiții, nu are întotdeauna cifrele ca să aibă niște statistici relevante. Nu întâmplător am făcut această introducere mai lungă, și vă rog să mă scuzați pentru asta, însă în discuția pe care ați avut-o cu cei de la INSP v-au comunicat indicatorul care arată pentru ce procent din populație se cunoaște sursa infectării? Este unul dintre cei mai importanți indicatori din metodologia INSP și care arată eficiența sistemului de a gestiona o pandemie, un sistem pe care dumneavoastră l-ați apreciat în multe rânduri și acesta ar fi un indicator matematic al eficienței. Vi l-au comunicat? Public nu se cunoaște.

Klaus Iohannis: O să vă răspund în două faze. Primă fază – este un „virus nou”, în termeni medicali, fiindcă nu se cunosc încă toate datele, nu se cunosc absolut toate statisticile și în fiecare zi, în fiecare săptămână, cercetătorii găsesc date noi, fac cercetări noi, fac studii noi și, în acest fel, informația devine din ce în ce mai bogată și îi ajută pe cei care lucrează, de exemplu, la vaccin să lucreze la un vaccin mai eficient, pe medici să folosească tratamente mai adaptate pacientului, pe cei din industria pharma să producă medicamente care previn intrarea în stări dificile a multor pacienți. Aceste lucruri sunt, evident, pozitive și cei de la INSP mi-au prezentat câteva studii științifice care se realizează și la ei, dar care s-au realizat și în altă parte. Este un proces continuu. Nu au nici ei toate datele, cum nu are nimeni încă toate datele. Lucrurile sunt în desfășurare și acest fapt face să devină destul de dificil de gestionat această pandemie. Dacă ar fi fost simplu nu am fi avut atâtea cazuri și nu ar fi avut alții, cu sisteme medicale foarte performante, atâtea cazuri. Dar, dacă doriți, prin Biroul de presă, putem să vă punem în legătură cu INSP și o să vă pună la dispoziție toate datele concret pe care le consideră că pot fi făcute publice. Mulțumesc!

Jurnalist: Permiteți-mi o secundă, domnule Președinte, și îmi cer încă odată scuze! Astăzi Organizația Mondială a Sănătății a pus purtarea măștii și distanțarea socială la egalitate cu capacitatea autorităților de a urmări cazurile, ca să putem să gestionăm pandemia. De aceea acest indicator este important.

Klaus Iohannis: Așa este. Mulțumesc!

Jurnalist: Mulțumesc și eu!

Jurnalist: Ceva mai devreme ați declarat că toate contestările permanente ale regulilor sanitare și ale măsurilor restrictive întrețin o stare de neîncredere. Prin urmare, aș vrea să vă întreb cum comentați toate criticile aduse de Patriarhia Română Guvernului, după ce știm că Guvernul a anunțat că se anulează pelerinajele de la Iași, în speță, și cel de la București, de Sfântul Dimitrie.

Klaus Iohannis: Sincer, nu mi-am dorit și nu m-am așteptat să asist la un dialog via media. Cred că un dialog direct între cele două mari și importante autorități ar duce la soluții mai bune.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, cei din cadrul Patriarhiei Române au precizat că nu au fost consultați în privința anulării acestor pelerinaje.

Klaus Iohannis: Păi, tocmai de aceea am spus ce am spus, că mai mult dialog ar face mai bine.

Jurnalist: Camera Deputaților tocmai a adoptat în calitate de for decizional un proiect de lege cu privire la acordarea unui stimulent pentru personalul din învățământ. Cum vedeți acest proiect de lege și ce veți face dacă va ajunge la dumneavoastră?

Klaus Iohannis: N-am citit proiectul, cum el nu a ajuns la mine. Când va ajunge, îl vom citi, îl vom parcurge cu mare atenție, vom solicita Guvernului un punct de vedere să vedem dacă există fonduri disponibile pentru așa ceva și vom lua decizii în consecință.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, dumneavoastră considerați că personalul din învățământ ar trebui să primească un astfel de stimul în contextul pandemiei de COVID-19?

Klaus Iohannis: Dacă merită? Evident că merită! Întrebarea care se pune este dacă în această etapă momentan se poate. Dar de meritat, merită sprijiniți și medicii, personalul medical, dascălii. Cred că toată lumea își dă seama căaici este vorba de marile sisteme care țin societatea în funcțiune și care ne pregătesc pentru viitorul nostru. Dar dorința de a sprijini și de a stimula activitatea lor este o parte -și este dorința mea să facem aceste lucruri – însă putința se măsoară, din nefericire, și în bani, iar în situația unei contracții economice banii sunt mai puțini decât ne-am fi dorit.

Jurnalist: În câteva zile urma să expire starea de alertă și în contextul în care avem o creștere constantă a numărului de cazuri și gravitatea este evidentă considerați că ar trebui ca starea de alertă să fie prelungită cu alte 30 de zile sau până la finalul anului?

Klaus Iohannis: După părerea mea, este foarte clar că starea de alertă trebuie prelungită și sunt convins că va fi prelungită. Dar cu ce perioadă, bănuiesc că în această fază va fi prelungită cu încă o lună de zile.

Jurnalist: Ați vorbit, domnule Președinte, la începutul conferinței de presă despre situații îngrijorătoare din cauza creșterii numărului de infectări, ați vorbit despre praguri alarmante, dar și despre nevoia de măsuri mai ferme. Dumneavoastră, domnule Președinte, aveți, dumneavoastră înșivă, un instrument puternic. El se numește starea de alertă sau declararea stării de alertă, nu atât pe întreg teritoriul României, puteți să o faceți și zonal, puteți să declarați stare de alertă regional, punctual. Și ați spus în repetate rânduri că nu vă doriți să declarați din nou, să apelați la acest instrument. Întrebarea este de ce, dacă ne puteți explica de ce nu considerați necesară instalarea stării de urgență, repet, pe zone, pe București sau în alte localități unde situația este alarmantă și sunt praguri îngrijorătoare, cum spuneați, asta în condițiile în care există țări ca Italia sau Spania care au impus, au revenit la starea de urgență parțial, și alte țări, ca Cehia sau Slovacia, care au impus-o de-a dreptul? Vă mulțumesc!

Klaus Iohannis: Da. Cred că ați vrut să vă referiți la starea de urgență, nu la starea de alertă.

Jurnalist: De urgență.

Klaus Iohannis: Comparația cu alte țări este mai complicată, fiindcă nu există o definiție universal valabilă sau european valabilă pentru starea de urgență. Ceea ce declară alte state din zona noastră sau, mă rog, din Spania, este mai degrabă similar cu ce se numește la noi starea de alertă. Starea de alertă permite instituirea cam tuturor restricțiilor și măsurilor care sunt necesare pentru a gestiona o astfel de pandemie. Exact din acest motiv s-a creat o lege specială pentru această stare de alertă. Și de când această lege, care a fost tergiversată, la vremea respectivă de PSD, în Parlament, probabil vă amintiți, și de când există această lege specială, Guvernul a putut să ia măsurile care se impun pentru gestionarea epidemiei, gestionarea pandemiei. Deci, nu este nevoie acum de stare de urgență. Dacă, Doamne ferește, ajungem în situația să nu mai fie suficiente măsurile posibile prin legea care descrie starea de alertă și trebuie să impunem alte restricții ale libertăților, atunci este de evaluat dacă se introduce local, regional sau, național nu cred că va fi cazul, starea de urgență, în măsura în care experții noștri, medicii noștri vor veni cu aceste solicitări, le vom discuta.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, domnule Președinte, tocmai asta era întrebarea. Care este acest moment sau care este momentul în care veți considera că este necesară o discuție despre instalarea stării de urgență, repet, nu național, ci punctual sau regional, asta în condițiile în care măsurile despre care ați vorbit, luate de Guvern, am văzut că nu funcționează nici în materie de distanțare socială, respectare de reguli, purtare de mască etc. Iar ideea e, cred nu să așteptăm ca ATI și sistemul sanitar să fie complet depășite. Acum mai sunt locuri, dar suntem într-o situație dramatică din punct de vedere sanitar, la un pas de catastrofă chiar.

Klaus Iohannis: Da, în momentul în care va exista o astfel de solicitare, o voi analiza cu absolut toată seriozitatea.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, în mod destul de neobișnuit față de alte scrutinuri, Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale oficiale ale alegerilor locale la două săptămâni după ce acestea au avut loc. În tot acest timp, nimeni de la BEC sau de la Autoritatea Electorală Permanentă nu a dat vreo explicație pentru întârziere. Au apărut în schimb speculații în legătură cu deficiențe la softul de numărare și de atribuire a mandatelor. Dumneavoastră ați primit vreo explicație în legătură cu această întârziere?

Klaus Iohannis: Eu am primit rezultatele, atunci când au apărut ele. Dar explicațiile vor trebui date fie de BEC, fie de AEP, care a gestionat aceste proceduri.

Jurnalist: Deci nu aveți informații că ar fi existat deficiențe cu acele softuri.

Klaus Iohannis: Nu am primit și nu am solicitat astfel de informații. Deci, lucrurile au durat mai mult probabil datorită procedurilor de contestare și recontestare pe care am putut să le urmărim în direct la televiziunile de știri.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, timp de câteva luni am fost în lockdown – au fost închise majoritatea firmelor, adică multe dintre firme. Aș vrea să vă întreb în primul rând cât ne-a costat, economic vorbind, acea perioadă și dacă România își mai permite în acest moment să mai închidă firmele. Vedem că în ultimele zile au început – spre exemplu, restaurantele, barurile au fost închise. De acolo vine o parte din economie. Practic, vedem din nou persoane care intră în șomaj, vedem afaceri închise și vă întreb dacă ne mai permitem, ca țară, să mai închidem încă o dată firmele.

Klaus Iohannis: Ca țară, ne permitem să facem tot ce putem să facem pentru sănătatea concetățenilor noștri. Este evident că nu putem să intrăm într-o logică simplistă, să măsurăm vieți contra firme; așa ceva este inadmisibil. Noi ne străduim foarte mult să dăm tot ce putem sistemului medical, să ajutăm medicii, să ajutăm personalul medical ca, în definitiv, să fie ajutați oamenii care ajung la spital. Pe de altă parte, din motive de restricții care au fost necesare la momentul respectiv și, din păcate, sunt necesare și acum, firmele au dificultăți. Este o realitate tristă cu care ne confruntăm. Exact din acest motiv, Guvernul a venit cu tot felul de măsuri de a stimula revenirea la activitate. Multe firme între timp au trecut integral sau parțial la lucrul de la domiciliu și așa mai departe, încearcă să se adapteze. Nu toți reușesc și guvernul va continua să vină cu măsuri de sprijin, cu măsuri speciale sectoriale. Această pandemie ne costă scump, este un fapt, dar împreună cu Guvernul căutăm cele mai bune căi pentru a avea și o grijă foarte pronunțată pentru românii care se îmbolnăvesc, pe de altă parte, o grijă specială pentru sănătatea publică, pentru a îngrădi răspândirea pandemiei, dar și grija pentru diferitele sectoare ale economiei, care sunt unele grav lovite de această evoluție. Este o ecuație extrem, extrem de complicată. Nu poate fi simplificată artificial și, practic, trebuie să lucrăm pe toate fronturile simultan și pot să spun că, în această situație, Guvernul împreună cu mine ne-am mișcat bine.

Jurnalist: Aș insista, dacă îmi permiteți, pe această dispută dintre modul în care se raportează rata infractorilor între Institutul Național de Sănătate Publică și Grupul de Comunicare Strategică. Totuși, au trecut șapte luni de când aceste date nu se potrivesc de la o instituție la alta, de când există aceste nepotriviri în informarea publică, și aș fi vrut să vă întreb dacă dumneavoastră ați cerut vreodată lămuriri, de ce aceste neconcordanțe. Totuși, cei de la INSP trimit informațiile și către OMS și către alte instituții europene și dacă nu cumva această nepotrivire între cele două cifre a contribuit și la neîncrederea oamenilor în autorități.

Klaus Iohannis: Nu cred că a contribuit semnificativ la neîncrederea în autorități. Aici alți factori au contribuit, însă am solicitat Guvernului să-și facă ordine în propriile instituții foarte rapid. Nu putem să trăim cu două statistici diferite pentru același lucru.

Jurnalist: Domnule Președinte, am observat că refuzați categoric amânarea alegerilor pentru luna martie, deși Constituția ar permite acest lucru. Să înțelegem că, din estimările dumneavoastră, că dumneavoastră estimați, de fapt, că și în luna martie, și în primăvară, vom avea tot mii de noi cazuri pe zi?

Klaus Iohannis: Am întrebat pe mai mulți – experți, medici, specialiști. Nici unul nu a reușit să îmi spună cu mâna pe inimă că în martie va fi mai bine decât în decembrie.

Jurnalist: Deci să ne așteptăm la un scenariu comparabil cu cel de acum.

Klaus Iohannis: Să ne așteptăm, dacă avem noroc, fiindcă nu depinde deloc de noi, dacă avem noroc și se găsește un vaccin viabil, atunci să ne așteptăm la o îngrădire și cu ajutorul vaccinului a acestei pandemii. Mult mai bine este să ne bazăm pe noi, să purtăm mască, să păstrăm distanța și să ne ocupăm de igienă.

Trebuie să recunoaștem și să înțelegem că iarna lucrurile sunt mai complicate. Intrăm în plin sezon de gripă, se suprapune gripa cu pandemia de COVID-19. Din cauza vremii reci oricum mai mulți oameni vor avea tot felul de viroze. Deci, lucrurile vor fi din ce în ce mai complicate. Dar sper că nu e o surpriză pentru nimeni dacă spun că purtatul măștii, păstrarea distanței și o igienă foarte serioasă ajută la prevenirea tuturor bolilor sezoniere, nu numai la prevenirea îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2.

De aceea, această recomandare pe care o fac mereu, din nou, din nou, este cu siguranță o recomandare care ne ajută pe toți să trecem mai ușor prin iarnă. Însă nimeni, până acum, dintre experți, repet, nu mi-a spus că în martie va fi mai bine decât în decembrie pentru alegeri.

––––––-

Reamintim că Institutul de Sănătate Publică și Grupul de Comunicare Strategică au transmis marți date contradictorii privind rata de infectare în București raportat la mia de cazuri în ultimele 14 zile. INSP a transmis inițial că acest indice este 3,11 la mia de locuitori, în timp ce GCS a transmis că această rată este de 2,69. Ulterior, INSP a rectificat cifra, a modificat propriul raport și a introdus încă o coloană: incidența raportată la populația după domiciliu – 2,65 care se apropia de aceeași rată transmisă de GCS.

Conform legislației, dacă rata de infectare trece de 3 într-o anumită zonă, atunci pot fi instituite noi restricții. De exemplu, potrivit ordinului miniștrilor Sănătății și Educației, dacă într-o anumită zonă rata de infectare trece de 3 cazuri la mia de locuitori, atunci toate școlile vor trece în scenariul online.