VIDEO Klaus Iohannis: În cel mai bun scenariu, o primă tranșă de vaccin anti-COVID va ajunge în România în primul trimestru al anului viitor / Vaccinarea întregii populații, cel mai devreme în primăvară

România va primi prin Comisia Europeană 10 milioane de doze de vaccin împotriva COVID, iar în cel mai bun scenariu o primă tranșă va ajunge în țara noastră în primul trimestru al anului viitor și vor fi vaccinați cu prioritate angajații din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc, a declarat marți seară președintele Klaus Iohannis. El a spus că vaccinarea întregii populații va începe cel mai devreme în primăvară și a făcut apel la cadrele medicale să se pregătească și să se informeze corect pentru procesul de vaccinare a populației.

„(…) Primii care vor fi vaccinați în mod natural vor fi lucrătorii, toți lucrătorii, din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populații va începe cel mai devreme, asta trebuie să fie foarte clar, în primăvară. Vrem să ne asigurăm, totodată, că vaccinurile folosite au cel mai înalt nivel de eficiență și siguranță și se respectă toate reglementările internaționale”, a afirmat șeful statului.

Conferința vine după o ședință de evaluare și de prezentare a măsurilor de gestionare a epidemiei COVID-19, convocată de șeful statului.

La discuțiile cu șeful statului au participat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, șeful SDU, Raed Arafat, precum și alți specialiști în domeniul medical. Este vorba de general dr. Ionel Paul Oprea, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății; Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății; dr. Andreea Moldovan, Director Medical, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov; dr. Gindrovel Dumitra, Medic Primar Medicină de Familie, Vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul SNMF, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.

Declarațiile președintelui Iohannis:

• Situația epidemiologică de la nivelul tuturor statelor europene se degradează rapid, iar populația este expusă unui risc major de infectare cu SARS-CoV-2. România se confruntă, la rândul ei, cu cifre îngrijorătoare și autoritățile se adaptează permanent prin noi măsuri pentru a controla transmiterea virusului.
• În acest context, ne punem cu toții mari speranțe în dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin anti-COVID-19, vaccin sigur și eficace, iar eforturile făcute la nivel internațional confirmă dorința tuturor de a avea acest vaccin. România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca țării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin.
• Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial și a capacității totuși destul de reduse de producție, vaccinul va ajunge în țările europene în mod etapizat.
• Pentru România, ne așteptăm ca prima tranșă primită să ajungă, în cel mai favorabil scenariu, în primul trimestru al anului viitor.
• Vreau să subliniez în acest context că, în baza convențiilor făcute în Uniunea Europeană, toate statele europene vor primi în același timp aceste tranșe. Deci, în momentul în care vaccinul va fi disponibil și va fi livrată prima tranșă, toate statele europene vor primi cota corespunzătoare din prima tranșă, la fel din a doua tranșă și așa mai departe, iar primii care vor fi vaccinați în mod natural vor fi lucrătorii, toți lucrătorii, din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populații va începe cel mai devreme, asta trebuie să fie foarte clar, în primăvară. Vrem să ne asigurăm, totodată, că vaccinurile folosite au cel mai înalt nivel de eficiență și siguranță și se respectă toate reglementările internaționale.
• Trebuie să fim pregătiți și tocmai de aceea am convocat astăzi o întâlnire cu ministrul sănătății și cu experții din domeniul vaccinologiei.
• Am evaluat stadiul pregătirilor României și am discutat despre găsirea celor mai eficiente soluții de acțiune la nivelul întregului sistem sanitar, de la medicul de familie până la nivel de spital.
• Totodată, pentru a informa corect populația și a combate dezinformarea, este absolut necesar un proces de comunicare clar, transparent și eficient, și mă bazez în acest demers inclusiv pe sprijinul dumneavoastră, al reprezentanților mass-media.
• Ministrul Sănătății mi-a prezentat pe larg strategia de vaccinare anti-COVID în România, platformele de vaccinuri, cadrul legal, modul în care va fi organizat și va funcționa programul național și etapele de vaccinare, precum și rețeaua de stocare și distribuție. Toate aceste aspecte sunt foarte importante și sunt analizate inclusiv la nivel european, pentru că noul vaccin are nevoie de condiții speciale de transport și depozitare.
• Fiind o problemă de importanță majoră, fac apel la personalul medical de la toate nivelurile de a se pregăti și a se informa corect în vederea acestui proces de vaccinare. Trebuie bine stabilite centrele de vaccinare, iar medicii de familie la rândul lor să fie bine instruiți.
• Am solicitat ministrului Sănătății să identifice resursa umană necesară pentru fiecare etapă de vaccinare și să stabilească un plan de asigurare a stocurilor de materiale de care va fi nevoie. De asemenea, am discutat și aspecte de logistică legate de depozitare și distribuție, dar și despre dezvoltarea unor mecanisme de supraveghere activă a tuturor elementelor legate de procesul de vaccinare.
• Dezvoltarea unuia sau a mai multor vaccinuri împotriva COVID-19 va fi esențială pentru controlul pandemiei și relansarea economiilor.
• Dar, până la apariția acestora, este imperativ să respectăm cu maximă responsabilitate toate măsurile de protecție și prevenție: purtarea măștii, igiena mâinilor, distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor, munca la distanță, acolo unde este posibil.
• Sunt lucruri care stau în puterea noastră și, momentan, singurele metode care pot contribui decisiv la controlul pandemiei.
• Înainte de a trece la întrebările dumneavoastră, vreau să fac câteva referiri și la un subiect urmărit cu mare interes în aceste momente în toate colțurile lumii. Ne mai despart doar câteva ore de aflarea primelor rezultate ale alegerilor pentru Președintele Statelor Unite ale Americii, un moment de referință în plan geopolitic. Din perspectiva României, relația cu Statele Unite ale Americii rămâne una fundamentală, aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic fiind un pilon de bază al politicii noastre externe, dar și de securitate. Totodată, Administrația Statelor Unite, indiferent de coloratura politică, a susținut permanent dezvoltarea relațiilor cu România pe toate palierele.
• Cu precădere în ultimii ani, am înregistrat progrese notabile și evoluții concrete pe multiple dimensiuni ale Parteneriatului nostru comun, iar cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o la Washington, în 2019, aceste dimensiuni au fost extinse și îmbogățite cu noi domenii, precum securitatea rețelelor 5G și domeniul nuclear civil.
• În privința cooperării politico-militare și de securitate, a crescut semnificativ nivelul de conștientizare a importanței strategice a Mării Negre atât în Statele Unite, cât și la nivelul NATO, și am dezvoltat o viziune comună România-SUA cu privire la acest spațiu. Au fost puse astfel bazele pentru creșterea în continuare a prezenței militare americane în România, ca o garanție de securitate în fața provocărilor complexe din regiune.
• La capitolul cooperare economică și în domeniul energiei, au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește cooperarea în domeniul nuclear civil. După cum știți, a fost parafat chiar luna trecută un Acord care vizează dezvoltarea de proiecte concrete la Centrala de la Cernavodă.
• În ceea ce privește continuarea activă a demersurilor de aderare a României la programul Visa Waiver, partea americană a dat asigurări că acordă o atenție deosebită obținerii de progrese concrete în acest domeniu.
• Toate aceste rezultate vorbesc de la sine despre soliditatea relației România – Statele Unite ale Americii, iar eu mă voi implica în continuare în mod direct pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara. Aţi avut săptămâna trecută o întâlnire cu liderii europeni. Având în vedere şi numărul record de cazuri de astăzi, aţi stabilit cu liderii europeni o politică comună în privinţa carantinării, în special noaptea, a zonelor roșii?

Klaus Iohannis: Am avut o întâlnire care a fost dedicată, așa cum am prezentat şi atunci, evidenţierii situaţiei din ţările noastre. Am discutat destul de mult despre tema pe care am discutat-o astăzi în plan național, despre producerea unor posibile tipuri de vaccin şi campanii de vaccinare.

Domeniul sănătăţii este un domeniu de autoritate naţională şi, atunci, măsurile pot fi corelate în măsura în care există o înțelegere între state. Deci, nu am discutat despre modele de carantinare, fiindcă fiecare stat ale legislaţia naţională şi ceea ce înseamnă „lockdown” într-o parte, la noi înseamnă stare de alertă, ceea ce la noi înseamnă stare de alertă sau de urgenţă, înseamnă în altă parte ceva ce este definit acolo. Deci, corelările de acest tip sunt mai greu de făcut, însă ce a fost important pentru noi şi pentru mine – am subliniat acest lucru – este să păstrăm libertatea de circulaţie şi libertatea de circulaţie a mărfurilor, fiindcă nu dorim să omorâm economiile europene, vrem să controlăm pandemia şi în acelaşi timp să lăsăm economia să funcționeze cât de mult se poate. Şi atunci am discutat despre corelări în coridoarele de transport, despre posibile măsuri de armonizare a perioadelor de carantină, fiindcă aici sunt diferenţe la nivel european, pentru unii „carantină” înseamnă 7 zile, pentru alții 10, pentru alții 14. OMS recomandă 14. Închiderile granițelor a fost iarăși o temă pe care am discutat-o şi urmează la următorul Consiliu, sigur, să încercăm să concretizăm aceste măsuri. În paralel se întâlnesc miniștrii de Sănătate, miniștrii Finanțelor, și încearcă fiecare pe palierul lor să găsească armonizări necesare în pandemie.

Jurnalist: Domnule Președinte, în urmă cu două săptămâni vă întrebam, când aveam vreo 5.000 de cazuri pe zi, dacă atunci când ajungem la 8 mii de cazuri se ia în calcul amânarea alegerilor. Astăzi am ajuns la aproape 8 mii de cazuri pe zi, iar specialiștii spun că poate la începutul săptămânii viitoare, dacă nu chiar mai devreme, vom depăși 10.000 de cazuri pe zi. Întrebarea este: vom avea alegerile parlamentare în decembrie la 10.000 de cazuri pe zi sau se ia în calcul amânarea lor? Mulțumesc.

Klaus Iohannis: În momentul acesta, nu luăm în calcul amânarea alegerilor și experții nu sunt de părere că se impune amânarea alegerilor. Putem să vedem și în lume ce se întâmplă. Chiar astăzi, după cum am spus în deschidere, au loc alegerile în Statele Unite ale Americii, o țară mult mai greu lovită de pandemie, din păcate, decât am avut situația în România. Nu putem să ne legăm de un anumit număr, ci trebuie să vedem evoluția în întreg și să luăm acele măsuri care permit controlul extinderii pandemiei și atunci, cu siguranță, și alegerile vor fi posibile.

Jurnalist: Am văzut în weekend o țară europeană, Slovacia, care a început să testeze în masă în două zile aproape trei sferturi din populație. Aţi discutat cu autoritățile sanitare din România un asemenea scenariu aplicat României şi credeţi că el ar putea amâna ceea ce slovacii numeau „amânare lockdown-ului”? Mulţumesc.

Klaus Iohannis: Slovacia este singura țară care şi-a propus un astfel de demers. Premierul slovac ne-a informat chiar în cursul ședinței informale a Consiliului, pe care am avut-o în format videoconferință. Experții nu sunt convinși că o testare în masă aduce un rezultat palpabil, dintr-un motiv foarte simplu. De exemplu, noi doi, dacă ne testăm acum, în această seară, și rezultatul este negativ, oricare dintre noi, dacă nu are mare grijă, este posibil să ia boala mâine şi, atunci, rezultatul testului a devenit deja destul de irelevant. În paranteză fie spus, OMS nu recomandă testarea în masă, ci recomandă testarea în baza unei anchete epidemiologice, așa cum se întâmplă și la noi. Dar, cu siguranță, așteptăm să vedem ce aduce această testare în masă din Slovacia și dacă pot fi trase concluzii de acolo, atunci cu siguranță, dacă ele sunt foarte clare și recomandabile, putem să ne facem o gândire.

Jurnalist: Domnul Preşedinte, revenind puţin la anunțul referitor la vaccin pe care l-aţi făcut, aş vrea să vă întreb dacă luați în calcul sau ce statut vor avea cei care, probabil vor fi, vor refuza să se vaccineze? Pentru că, vedem, oamenii percep într-un anumit fel pandemia actuală, au anumite idei despre ea. Şi, făcând cumva o paralelă, însuși faptul că restricțiile de până acum, iată, nu dau rezultate, creşterea cazurilor, şi indicele la mie este o dovadă, cum vă explicați faptul că aceste restricții nu dau rezultate deocamdată?

Klaus Iohannis: Pandemia se poate termina numai în două feluri, fie dacă se îmbolnăvesc suficient de mulți, şi Doamne ferește să se întâmple acest scenariu la noi, sau dacă se găsește un vaccin şi sper să se întâmple, de la începutul anului viitor să avem un vaccin. Este metoda cea mai sigură, cea mai bună, cea mai umană de a termina această pandemie. Măsurile care s-au luat pe parcursul acestui an, restricțiile care s-au impus s-au impus pentru a atenua impactul pandemiei, pentru a avea cât mai puține îmbolnăviri până când avem vaccinul. Nu şi-a imaginat nimeni că pandemia se termină prin aceste măsuri restrictive, dar, da, cu toţii știm că am reușit să controlăm extinderea pandemiei şi reușim în continuare. Însă, ca să terminăm pandemia avem nevoie de vaccin şi ca să folosim vaccinul pe care îl avem în mod eficient, să avem o organizare riguroasă, am început cu convocarea întâlnirii de astăzi, ca să fim foarte bine pregătiți pentru momentul când vom avea vaccinul.

Sigur, nu vrem să obligăm, nu vrem să vaccinăm pe nimeni cu forța, dar este absolut recomandat și de aceea am subliniat deja în deschidere. Uniunea Europeană va cumpăra acele tipuri de vaccin care sunt sigure și eficiente. Deci vrem acțiuni care sunt de mare succes și aceste tipuri de vaccin care vor fi autorizate vor îndeplini toate normele, vor fi sigure și ne vor garanta că nu ne vom îmbolnăvi și pandemia va lua sfârșit.

Jurnalist: Mă scuzați. O revenire. De ce spuneți că ținem sub control, totuși cifrele cresc? Dau rezultate restricțiile?

Klaus Iohannis: Da. Restricțiile dau rezultate, fără doar și poate. Fără restricții, sistemele sanitare din România și din toată Europa ar fi fost cu mult depășite deja de multă vreme.

Jurnalist: În continuarea întrebării puse de colega mea și în contextul în care acum avem un termen optimist în care va veni vaccinul, după cum spuneați și dumneavoastră. Și de asemenea, având în vedere că vaccinul funcționează la persoanele negative. Vă gândiți, luați în calcul, un lockdown temporar, înaintea vaccinării, astfel încât să oprim răspândirea comunitară și să avem mai multe persoane negative ce vor putea fi vaccinate?

Klaus Iohannis: Acum depinde ce înțelegem printr-un lockdown. Nu avem acum motive să impunem stare de urgență și evident în același timp avem toate motivele să introducem restricții ca să domolim extinderea pandemiei. Măsurile pe care le luăm sunt măsurile care sunt recomandate de experți, pentru a ține răspândirea pandemiei sub control.

Jurnalist: Domnule Președinte, în ciuda măsurilor care există, în țară au loc tot felul de petreceri, cu participarea foarte multor oameni. Ce mesaj aveți pentru acești oameni și dacă considerați că ar trebui aplicate amenzi mai mari, în acest context?

Klaus Iohannis: Este foarte clar că restricții sunt necesare și restricții vor fi necesare și în continuare. Din păcate, nu toată lumea înțelege și acolo unde nu există înțelegere, măsura de restricție trebuie impusă – punct şi gata!

Jurnalist: Săptămâna trecută spuneați că veți solicita grupului de experți explicații în legătură cu diferențele mari dintre județe: avem județe cu mii de teste efectuate și avem județe, ca județul Giurgiu, Ialomița, care au făcut chiar 8 și 9 teste pe zi. V-au explicat de ce sunt aceste diferențe mari, ce soluții sunt pentru rezolvarea acestei probleme, mai ales că premierul Orban părea foarte confuz când vorbea despre diferențe, spunând că cei din Giurgiu se testează la București și că de aia sunt puține teste în Giurgiu. Dar explicația e foarte simplă, dată oficial de DSP: chiar dacă ar fi așa, se raportează la Giurgiu, nu la București.

Klaus Iohannis: Da, am întrebat. Am lansat această provocare experților. Am primit un răspuns preliminar, care arată cum se organizează testările, anchetele epidemiologice și că testare se face, sigur, după anchetă epidemiologică sau la cerere. Drept pentru care astăzi, după întâlnirea pe care am avut-o cu tema vaccinării, campaniei de vaccinare, am avut o discuție cu ministrul sănătății, domnul Tătaru, și cu secretarul de stat Arafat, și am continuat discuția. I-am rugat să aprofundeze un pic mai bine tematica și până la următoarea întâlnire, eventual dacă este posibil, să vină cu măsuri de echilibrare a testării în toate județele și în toate zonele țării.

Jurnalist: Întrebarea suplimentară, dacă îmi permiteți, este dacă veți continua cu acest sistem falimentar, și subliniez falimentar de decizie pusă în mână autorităților locale, câtă vreme avem această diferență mare între județe, falimentar, deoarece sunt școli închise în București, dar în Pipera nu sunt închise școlile, Pipera fiind lângă București, acolo vin copiii din oraș, dintr-o zonă roșie, vin profesori dintr-o zonă roșie și se întorc seara înapoi, falimentar.

Klaus Iohannis: Răspuns suplimentar: da, vom continua, fiindcă răspunderea trebuie să fie și la autoritatea locală, nu numai la autoritatea centrală. Autoritatea centrală însă trebuie să își rafineze catalogul de măsuri, să-l clarifice mai bine, pentru ca autoritatea locală să fie bine ghidată în luarea măsurilor celor mai potrivite.

Jurnalist: E foarte târziu, domnule Președinte. Dacă-mi permiteți, e foarte târziu. Înțelegem cu toții că e campanie, dar e vorba de viața şi sănătatea oamenilor de acum.

Klaus Iohannis: Tocmai de aceea.

Jurnalist: România, din păcate, înregistrează un număr foarte mare de morți, deși numărul de noi cazuri de coronavirus nu este chiar atât de mare comparativ cu alte state. Premierul Ludovic Orban a aruncat vina exclusiv pe cetățeni, pe populație. Ce explicație ați avea dumneavoastră şi ce explicație v-au oferit specialiștii cu care ați discutat astăzi pe acest subiect?

Klaus Iohannis: Explicațiile se găsesc fără a fi mare specialist, în trecutul nostru mai recent, adică din ultimii 30 de ani. Nu vreau să fac acum din asta o polemică politică, dar știți că în majoritatea… cred chiar publicația dumneavoastră a făcut un calcul, din ultimii 30 de ani, 20 şi ceva de ani România a fost condusă de PSD, care a avut o politică în domeniul sanitar proastă, foarte proastă. Asta e o realitate. Drept pentru care sănătatea publică, deci sănătatea noastră, a românilor, nu este la un nivel bun. La foarte mulți parametri de sănătate publică suntem în coada clasamentului. Este trist, dar este adevărat.

Din acest motiv, am spus încă de la începutul primului meu mandat că trebuie să punem un accent mult mai mare pe prevenție, pe educație, pe programe naționale care conduc în timp, nu de azi pe mâine, la o stare de sănătate a populației îmbunătățită. Deocamdată nu am ajuns acolo unde ne dorim și unde îmi doresc.

De aceea este nevoie de o reformă profundă în domeniul sănătății, de aceea este nevoie de un alt tip de guvernare decât am avut în ultimii 30 de ani. Dacă ați pus problema așa, pot să vă spun că Partidul Național Liberal este singurul partid care poate să vină cu o altă politică, care poate să implementeze o reformă autentică, împreună cu o largă majoritate din Parlament care se va forma, evident, după alegeri. Nu putem să continuăm sistemul care vedem acum că este falimentar, care a fost construit de PSD.

Da, vom reuși și vom avea date mai bune la sănătate publică. Ca să subliniez un pic cele relatate de dumneavoastră, din 27 de state care apar în ultima evidență a cazurilor de COVID şi mortalitate, la incidența pe ultimele două săptămâni România este în partea a doua a clasamentului, cred că pe locul 19, deci nu stăm chiar rău, în comparație cu alte state europene. Nota bene – este numărul de cazuri noi la suta de mii de locuitori. Însă, la mortalitate suntem în prima parte a clasamentului şi asta mă întristează şi ne întristează pe toți.

Noi vrem un sistem sanitar care funcționează pentru oameni, dar sistemul sanitar are două componente, nu doar cel curativ, adică spitalul, ci foarte important este partea preventivă, nici să n-ajungi la spital, adică să fii sănătos, să ai o stare generală bună, generalizată, asta este ce ne dorim cu toții, fiindcă nimeni nu-şi dorește să ajungă la spital, toți vrem să fim sănătoși, ca să nu ajungem la spital. Or, pentru asta, este nevoie de programe naționale, programe naționale care pot fi implementate dacă se abordează chestiunea sănătății publice la modul serios.

Jurnalist: În toate țările europene în care deja s-a impus carantina, am văzut că autoritățile au decis ca școlile să rămână deschise. În țara noastră tot mai mulți părinți și profesori se plâng, pentru că nu mai pot menține interesul elevilor în fața unui calculator. Întrebarea este care este, în acest moment, cauza pentru care școlile nu pot fi deschise, desigur cu menținerea tuturor celorlalte restricții. Există o analiză făcută de autorități sau de specialiști care să arate că principalul vector de răspândire ar fi mersul la școală, sau unul dintre vectorii de răspândire a virusului?

Klaus Iohannis: Da, există analize care recomandă trecerea școlii în sistem online. De aceasta s-a și hotărât, este o decizie care s-a luat deja dinaintea începerii anului școlar, că, atunci când incidența trece de 3, școlile trec în online în localitatea respectivă. Știu că între timp sunt voci care cer redeschiderea școlilor, eu am solicitat o analiză aprofundată experților și dacă apar noutăți o să vă țin la curent cu ele.

Jurnalist: Aș reveni, dacă îmi permiteți, la subiectul stării de urgență și aș reveni chiar la luna martie, atunci când pe data de 11, dacă îmi permiteți să citez, spuneați că „dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi și le știu pe toate, vă sfătuiesc să schimbați canalul”. Însă pe data de 16 martie, adică la cinci zile distanță, ați semnat decretul pentru instituirea stării de urgență. Întrebarea este dacă s-ar putea repeta un astfel de scenariu acum, dacă autoritățile consideră că nu mai există nici o altă soluție prin care pot să țină sub control pandemia.

Klaus Iohannis: Ceea ce pot să vă spun – că evoluția este fluidă, e greu de prevăzut ce se întâmplă peste o săptămână sau două – dar acum măsurile și restricțiile care sunt în vigoare au fost discutate împreună cu experți. Și, la momentul acesta, experții nu văd nevoia revenirii la starea de urgență, ci, în starea de alertă, trebuie luate măsuri graduale, pentru a permite stăvilirea bolii, dar, în același timp, permit continuarea proceselor economice și funcționarea societății, evident în condiții de pandemie.

Jurnalist: Domnule Președinte, vineri România a primit șase scrisori de punere în întârziere din partea Comisiei Europene. Două pe Justiție – pe de-o parte, nerespectarea dreptului la prezumției de nevinovăție, pe de altă parte, incitare la ură de rasă și xenofobie. Chiar și dumneavoastră ați fost la un moment dat ținta unor asemenea atacuri. Celelalte sunt pe mediu, iar unul dintre ele este legat de poluare, poluarea cu particule mici, printre altele, ceea ce a fost chiar primul subiect pe acest an, pe 1 ianuarie. Din acel moment, Ministrul Mediului ne-a transmis că lucrurile se vor rezolva, dar suntem în noiembrie și primim, iată, din partea Comisiei Europene o procedură de infringement pe acest subiect, care, de altfel, afectează și pe cei care suferă de COVID-19, pentru că COVID-19 are incidență mai mare în zonele poluate. Este vreun motiv să ne îngrijorăm că activitatea domnului ministru, iată, nu a dat rezultate?

Klaus Iohannis: Toate aceste proceduri de infringement se referă în special la legislație. Deci, legislația trebuie să fie transpusă și măsurile care urmează legislația. Este îngrijorător, iar chestiunile legate de mediu, de poluare, sunt chestiuni pe care eu le iau foarte în serios și imediat după alegeri voi avea discuții foarte, foarte aprofundate cu miniștrii care vor conduce atunci aceste ministere, pentru a vedea foarte rapid ce măsuri pot fi implementate, ce schimbări legislative sunt solicitate de Uniunea Europeană, pentru ca să intrăm, cu cât mai repede cu atât mai bine, în rând cu lumea. Dar nu acesta este obiectivul, să ne conformăm. Obiectivul este să avem un mediu sănătos pentru români, să reducem poluarea și, în acest fel, să ducem cu toții o viață mai sănătoasă.

Jurnalist: În condițiile în care vedem că mai multe localități din țară au incidența cazurilor de peste 6 la mia de locuitori, iar astăzi primarul Timișoarei spunea că este puțin probabilă evitarea carantinării orașului, cum vedeți dumneavoastră desfășurarea campaniei electorale în aceste localități sau a alegerilor parlamentare din 6 decembrie?

Klaus Iohannis: În ce privește votarea propriu-zisă, deci ziua alegerilor, nu sunt complicații. Noi am exersat cu ocazia alegerilor locale aceste lucruri. Secțiile de votare au fost foarte bine organizate, măsurile sanitare au fost foarte bine gândite și puse în practică. Iar în ce privește campania electorală, campania electorală nu va putea să aibă forma unor campanii cum am avut în alți ani, cu întruniri electorale și așa mai departe. Este evident că acolo unde incidența este mare campania electorală se va desfășura în media și pe on-line. Altă posibilitate nu va exista, dar, din fericire, aceste medii, clasice și noi, sunt la dispoziția românilor și politicienii vor putea să își facă campanie.

Jurnalist: Aș dori să revin puțin la subiectul legat de formula de calcul din care se stabilește acel coeficient de infectare. Aș dori să vă întreb dacă, în opinia dumneavoastră, atunci când se calculează coeficientul, nu ar trebui să fie stabilit și un număr minim de teste efectuate la mia de locuitori, pentru că altfel avem județe precum Cluj, care are un coeficient peste 5, dar care efectuează 3.000 de teste, spre deosebire de Călărași, care se află în zona verde și care în aceeași zi a efectuat doar 8 teste. În această logică, pare că cine testează mai puțin se ferește de impunerea restricțiilor.

Klaus Iohannis: Da, este o temă pe care am discutat-o – și astăzi am discutat-o cu responsabilii de resort – și probabil se va merge mai în profunzime. În același timp, i-am rugat să verifice cum se poate ține cont de anumite cifre care sunt evidente și nu sunt supuse unei anumite abordări administrative diferențiate. Noi trebuie să ținem cont și de lucrurile ușor măsurabile și foarte clare – numărul de persoane care se prezintă la Urgențe, numărul de persoane internate la Terapie Intensivă, numărul deceselor. Din păcate, sunt foarte multe decese. Și aceste lucruri poate ar trebui să conteze în ecuația și în formula cu care se stabilește unde se situează o localitate sau un județ.

Jurnalist: Deci există posibilitatea ca această formulă să fie schimbată?

Klaus Iohannis: Această formulă, conform experților, este una bună și dă rezultate și este aplicată în consecință, dar eu cred că orice formulă de acest tip, la un moment dat, poate fi rafinată. Nu știu dacă va fi sau nu, dar solicitarea mea a fost să mergem un pic în profunzime, să vedem dacă aceste lucruri pot fi îmbunătățite.

Jurnalist: Domnule Președinte, convocarea de astăzi a medicului Rafila la Cotroceni – este cel care deschide lista PSD pentru Camera Deputaților – este un semnal că veți colabora cu PSD, vă veți consulta și în alte domenii?

Klaus Iohannis: Pandemia nu are culoare politică și este, pe de altă parte, cunoscut faptul că doctorul Rafila este reprezentantul nostru la OMS și în acea calitate a fost invitat, nu în calitate de candidat la alegerile parlamentare. Colaborarea este, în această fază, destul de greu de imaginat, în condițiile în care Partidul Național Liberal este la guvernare și împreună cu mine ne străduim, luăm măsurile care se impun, facem achizițiile, facem testările, pregătim vaccinarea și așa mai departe, iar PSD șade pe o majoritate parlamentară cu care tot timpul au încercat să tragă frâna de mână și să arate că au soluții, doar că nu au.

Tocmai asta am spus adineauri: din ultimii 30 de ani, aproape în toți anii, guvernele au fost PSD și ce au făcut? Au creat un sistem sanitar care nu face față și care nu livrează ce își dorește tot românul.

Vă mulțumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate! Seară bună!