Cum a ajuns Laura Codruța Kovesi să conducă Parchetul European. Un CV complicat, din care nu lipsesc momentele controversate

​​Șefă a primului parchet european anticorupție (EPPO), Laura Codruța Kovesi a fost prima femeie procuror general al României. La numire, în 2006, Kovesi avea doar 33 de ani, iar șapte ani mai târziu a ajuns în fruntea DNA, direcția care a zguduit clasa politică prin dosarele instrumentate. De aici a plecat în 2018, când a fost revocată la cererea ministrului Justiției, la acea vreme Tudorel Toader, demers care a fost sancționat de CEDO.

Finalul de mandat al Laurei Codruța Kovesi a fost marcat de controverse, în care apar nume precum Sebastian Ghiță sau Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.

Ce contribuție a avut Traian Băsescu la ascensiunea lui Kovesi

Fiică de procuror, Laura Codruța Kovesi a studiat Dreptul la Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj Napoca pe care a absolvit-o în 1995, an în care și-a început activitatea ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. În 2006 era procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. De aici a venit la București ca Procuror General.

„Am cerut procurorului general să-mi dea lista și CV-urile la toți procurorii șefi de secții de la DIICOT și de la DNA din teritoriu. Am zis că ăstia sunt din Bucuresti, or fi îmbarligați în tot felul de chestii, ia sa aduc un șef din provincie. La Kovesi, va spun și criteriile. Mi-au venit CV-urile şi în lista cu dosare am văzut şi că a jucat în echipa naţională de baschet şi era şi femeie. Îmi imaginam, pe cuvânt, zic a jucat baschet, deci, e înaltă. Avea vreo trei dosare soluţionate bine (…) obţinuse condamnări. Referinţe bune altfel din mediul juridic. Referinţe bune, în primul rând nu o cunoştea nimeni. (…) Era sfioasă, dar şi când am plecat era încă sfioasă. Era politicoasă. Am avut tot vraful ălă de CV-uri şi era cea mai tânără din tot ce era din şefii de parchete din teritoriu şi era femeie, zic: chemaţi-o de la Sibiu, vreau să o văd. Nu era o tută, era totuşi sportivă şi am spus asta e. Când a venit şi am văzut-o mi-a plăcut”, a povestit Traian Băsescu cum a decis să o numească pe Laura Codruța Kovesi procuror general al României.

În timpul mandatului de procuror general, Kovesi a avut un moment tensionat cu Traian Băsescu care, într-o întâlnire la Cotroceni, în 2009, i-a reproșat că dosarele Revoluției și Mineriadei nu au fost soluționate.

În 2013, Laura Codruța Kovesi ajunge la șefia DNA unde a stat până în 2018. Numirea provoacă o adevărată criză în USL, liberalii acuzându-l pe Victor Ponta – ministru interimar al justiției la vremea respectivă – că a făcut un troc cu Traian Băsescu, președintele fiind atunci inamicul public al aliantei la putere.

Câțiva ani mai târziu, Elena Udrea, o apropiată a lui Traian Băsescu, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că a negociat cu Ponta această numire.

Kovesi, de la „sfioasă” la „Dumnezeul puterii”

Relația cu Traian Băsescu s-a deteriorat însă în timp, fostul președinte acuzând „spectacolul cătușelor” făcut de DNA. În final, „sfioasa” s-a transformat în aprecierea prezidențială într-o persoană care se credea Dumnezeu.

„Nu mi-a dat prin cap, adică n-am crezut că niște oameni pe care i-am luat foarte de tineri și i-am numit în niște funcții gigantice, fie că vorbim, dau exemplu doar, dar nu sunt singurii, de doamna Kovesi, de domnul Coldea, Coldea era maior, un copil de 32 de ani, l-am făcut prim-adjunct al directorului SRI. Nu mi-a dat prin cap că, după 8-9 ani de exercitare a puterii, am zis eu într-un mod rezonabil, pe urmă li se va părea că sunt Dumnezeii puterii în România și că vor aplica legea în mod discreționar”, spunea Băsescu, într-un interviu pentru Gândul.

Momentele controversate din cariera Laurei Codruța Kovesi

În timpul în care a condus DNA, instituția a deschis dosare unor politicieni care ulterior au susținut că acestea au fost făcute la comandă, de toată această operațiune nefiind străin SRI. Un argument adus în acest sens a fost protocolul încheiat în 2009 între Parchetul General, condus de Laura Codruța Kovesi, și SRI-ul lui George Maior.

Protocolul prevedea „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților”.

Laura Codruța Kovesi nu s-a dezis de protocolul cu SRI, susținând că acesta nu a fost unul de colaborare, ci de cooperare instituțională și că ofițerii Serviciului ”nu făceau nici un fel de activități în cadrul dosarului penal, ci doar activități tehnice”.

„Părțile cooperează potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege. Protocolul nu a adăugat nimic la lege. Nu există noțiunea de echipă mixtă nicăieri în acest protocol, ci echipă comună. Dacă vorbim de o echipă mixtă, înseamnă că atunci când un procuror și un ofițer SRI fac o echipă mixtă, ei pot să facă aceleași operațiuni. În realitate, aceste echipe comune se desfășurau doar pentru desfășurarea de anumite activități”, a spus Kovesi.

De SRI și Florian Coldea se leagă un alt scandal, cel provocat de Sebastian Ghiță. Omul de afaceri, fugit din țară, a susținut că relația sa cu Laura Codruța Kovesi este una veche, fosta șefă a DNA fiind chiar la el acasă.

„Până în 2014, aveam relaţii normale, Kovesi părea sănătoasă la cap atunci, mă întâlneam în multe locuri, nu am ştiut că va deveni o nemernică.(…) A venit la mine acasă, în Ploieşti, în casa mea. Era nu mai ştiu ce, o onomastica de asta, o zi, un eveniment privat. Au mai fost si alte persoane atunci. Apoi în vie, au văzut-o lăutarii, chelnerii. Sunt indignat că un om creditat cu atâta încredere a compromis o instituţie”, a susținut el.

„Anul trecut v-am răspuns exact la aceleaşi întrebări. De-a lungul timpului am spus că nu comentez acuzaţiile inculpaţilor. Sunt situaţii în care vin inculpaţi şi fac denunţuri. Nu putem interzice acest lucru oamenilor. Obligatia procurorilor este să verifice aceste lucruri. Nu pot lua de bune aceste informaţii”, a declarat Kovesi în replică.

De asemenea, o fotografie publicată de fostul premier Victor Ponta o leagă pe Kovesi de SRI. În imagine apare Liviu Dragnea alături de George Maior, șeful serviciului la acea perioadă.

Cum a fost demisă Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA

Atacurile la adresa șefei DNA au fost susținute după 2016 când PSD a preluat puterea din nou. În februarie 2018 ministrul Justiției la acea vreme, Tudorel Toader, a cerut revocarea acesteia. Ministrul a facut un rechizitoriu in 20 de puncte al activitatii sefei DNA, reprosandu-i faptele, actiunile si chiar si declaratiile. Tudorel Toader a acuzat-o pe sefa DNA ca, prin declaratiile date in interviuri pentru presa internationala, a defaimat Romania. Dintre acuzații: a incalcat Constitutia prin anchetarea OUG 13 a continuat sa incalce Constitutia prin anchetarea HG-urilor privind trecerea lacului Belina de la statul roman la Teldrum; comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor; prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic; contestarea actelor si autoritatii CCR.

De altfel, totul s-a tranșat la Curtea Constituțională care l-a obligat pe președinte să semneze demiterea și-l făcea pe Tudorel Toader un „superministru”. Președintele Klaus Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, se arata în comunicatul CCR.

Kovesi a fost demisă din funcție în 9 iulie 2018 printr-un decret semnat de Klaus Iohannis.

Fosta șefă a DNA a contestat la CEDO, la începutul anului 2019, faptul că decizia Curții Constituționale referitoare la revocarea sa a fost luată deși nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu a avut posibilitatea de a se apăra și nici de a contesta decizia Curții Constituționale.

Laura Codruța Kovesi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcția de procuror-șef al DNA.

Tot în 2019, Laura Codruța Kovesi a fost anchetată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), fiind acuzată că ar fi cerut și primit peste 268.600 de lei pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa. Totul în timp ce se desfășura procedura de selecție a șefului parchetului european anticorupție.

Ea a fost plasată sub control judiciar de SIIJ. „Nu am voie să vă spun absolut nimic din ce s-a întâmplat astăzi aici și nici despre acest dosar. Mi s-a interzis de către procurorul de caz să vorbesc cu presa despre acest dosar. Este o măsură de a-mi închide gura, de a ne hărțui pe toți cei din sistemul judiciar care ne-am făcut treaba”, a spus ea la iesirea de la audieri. Kovesi a susținut că se încearcă reducerea sa la tăcere pentru că, probabil, „disperarea unora” că ea ar putea fi numită procuror-șef european a ajuns la anumite cote.

Laura Codruța Kovesi a afirmat că zilnic în spațiul public apar foarte multe informații false despre ea, care ar porni de la cei pe care îi deranjează candidatura sa la șefia Parchetului European și care vor să fure liniștiți în România.

„(îi deranjez, n.r) pe cei care nu-și doresc acest lucru (candidatura sa la șefia Parchetului European – n.r.), pe toți cei care vor să fure liniștiți în această țară, care vor ca procurorii să stea la birou și, dacă se poate, să investigheze fapte mărunte, să nu mai investigheze fapte de corupție, să nu mai recupereze prejudicii”, a declarat fosta șefă a DNA.

Cum a ajuns Kovesi să conducă Parchetul European

Consiliul Uniunii Europene a formalizat pe 14 octombrie 2019 numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO).

Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.

Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an, se menţionează în comunicatul CE.

Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi şi al cărui sediu este la Luxemburg ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea la sfârşitul anului 2020, dar întârzierile în desemnarea de către state a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar.

Două state dintre cele 22 participante, Slovenia şi Finlanda, nu şi-au desemnat nici acum procurorii delegaţi, iar Comisia Europeană le-a reamintit să o facă „rapid”, a scris France Presse.

La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale. Dintre statele UE, cele care nu participă la acest mecanism de cooperare judiciară consolidată sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

„Vom investiga persoane puternice și bogate. Nu mi-e frică. Dacă eşti curajoș și respecți întotdeauna legea, rezultatele bune sunt asigurate”, a spus Laura Codruța Kovesi despre activitatea sa în fruntea Parchetului european anticorupție (EPPO), care-și începe activitatea pe 1 iunie.