UPDATE Sesizarea instanței supreme vizând reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT a fost admisă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a admis sesizarea instanței supreme referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT. Decizia este una cu impact major în justiție, în contextul valului de pensionări și al deficitului de personal. Reamintim că DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete.

• 13 organizații civice, apel către Curtea Constituțională să respingă sesizarea privind reducerea vechimii procurorilor de la DNA și DIICOT / Care sunt argumentele

Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva modificărilor aduse de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR legilor justiţiei, sesizare ce viza şi reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT.

Curtea Constituţională susţine că vechimea necesară unui procuror pentru accederea la DNA şi DIICOT trebuie să fie cel puţin aceeaşi ca la Parchetul General.

Decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă. Conform unor surse citate de News.ro, judecătoarele Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinii separate.

Sesizarea ICCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi Legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Această excepție a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.

Comunicatul CCR:

„Cu unanimitate de voturi,

• 1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale”.

Art. II prevede că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară se modifica dupa cum urmează:

• Pentru a fi numiți in cadrul Directiei de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sancționați disciplinar, să aiba o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproșabilă, o vechime de cel puțin 7 ani in funcția de procuror sau judecator și sa fi fost declarați admiși in urma interviului organizat de catre comisi constituită in acest scop.
• Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie sa nu fi fost sancționați disciplinar, sa aiba o buna pregătire profesionala, o conduita morala ireproșabila, cel puțin 7 ani vechime în funcția de procuror sau judecator și sa fi fost declaiali admiși în urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop.”

„Cu unanimitate de voturi,

• 2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate prin prisma încălcării principiului bicameralismului, Curtea a reținut că propunerea legislativă inițiată reglementa modificarea și completarea atât a Legii nr.303/2004, cât și a Legii nr.304/2004. Camera de reflecție a avut ocazia să se pronunțe pe modificarea Legii nr.304/2004, modificare pe care a respins-o în mod expres și explicit. Camera decizională a reintrodus în corpul legii respectiva modificare a Legii nr.304/2004, astfel că nu i se poate opune faptul că această modificare prezintă un element de noutate față de propunerea legislativă asupra căreia s-a pronunțat Camera de reflecție. Reluarea conținutului normativ eliminat/respins de către cea de-a doua Cameră, prin mijlocirea unui amendament depus, nu echivalează cu încălcarea principiului bicameralismului, ci reprezintă o expresie a acestuia.

Prin urmare, Curtea a constatat că nu sunt încălcate prevederile art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție cu referire la principiul bicameralismului.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligația constituțională să instituie, în plan vertical, condiții de acces generale și specifice în funcțiile de execuție aflate pe niveluri ierarhice diferite. Dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

Vechimea în funcție este elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs sau interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet și reprezintă o condiție necesară oricărei activități desfășurate la nivel înalt sau specializat.

DNA și DIICOT sunt direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalității organizate, terorismului sau corupției, după caz.

Reperul pentru stabilirea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în cadrul direcțiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât și sub cel al temporalității sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcție nu poate fi inferior celui al promovării în funcție la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum una inferioară.

Rezultă că este nu numai rațional, dar și imperativ din punct de vedere al exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit. Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecință, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, art.II din legea analizată contravine poziției constituționale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public și, totodată, încalcă egalitatea în drepturi, nu se integrează în ansamblul legislației și se constituie într-un element de incoerență legislativă. Prin urmare, Curtea a reținut încălcarea art.1 alin.(3) și (5), art.16 alin.(1) și art.131 din Constituție.

Legiuitorului îi revine obligația de a pune de acord soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională cu decizia Curții Constituționale, sens în care urmează să modifice condițiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) și art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] și să le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.303/2004.

Soluția Curții Constituționale consolidează poziția instituțională a celor două direcții specializate, valorificând specializarea, calificarea și experiența procurorilor”.

Traseul modificărilor aduse legilor justiției

În martie, parlamentarii USR PLUS au depus o propunere legislativă prin care aduceau o serie de „reparaţii” la legile 303/2004 şi 304/2004 – două dintre legile justiţiei modificate de PSD, ALDE şi UDMR în legislatura trecută.

Modificările propuse de USR PLUS vizau:

• Eliminarea posibilităţii numirii fără concurs în funcţiile de procuror şi judecător (Legea 303/2004);
• Reglementarea transferului judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul (Legea 303/2004);
• Reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT (Legea 304/2004).

La finalul lunii mai, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa USR PLUS, dar cu modificări majore faţă de proiectul iniţial: la propunerea deputatului PNL Ioan Cupşa, a fost eliminată scăderea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT, scrie News.ro. Practic, au fost eliminate toate modificările propuse la Legea 304/2004, chiar titlul legii fiind schimbat în ”lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004”. Iniţial, potrivit propunerii USR PLUS, titlul era „lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 şi a Legii 304/2004”.

Rezultatul în Cameră a fost de 209 voturi „pentru” (PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi minorităţi) şi 102 voturi ”împotrivă” (PSD).

Două zile mai târziu, iniţiativa ajunge la Senat, forul decizional în acest caz. Aici, proiectul a primit ”îmbunătăţiri” faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul că au fost reintroduse modificările la Legea 304 – adică reducerea vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT de la 10 la 7 ani. Autorii amendamentului: senatorii PNL şi USR PLUS.

Cu alte cuvinte, în Cameră PNL a propus eliminarea reducerii vechimii, iar în Senat parlamentarii aceluiaşi partid au propus contrariul. Asta, deşi ştiau că forma substanţial diferită adoptată de Senat faţă de forma votată în Cameră poate constitui un evident viciu de constituţionalitate, putând fi invocată încălcarea principiului bicameralismului. Ceea ce, în final, s-a şi întâmplat.

La finalul lunii iunie, cu două zile înainte de finalul sesiunii legislative, Senatul a adoptat modificările aduse ambelor legi – atât 303/2004, cât şi 304/2004 -, adică inclusiv reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare selecţiei procurorilor DNA şi DIICOT.

Rezultatul în Senat a fost de 75 de voturi ”pentru” (PNL, USR PLUS, UDMR şi AUR) şi 48 de voturi „împotrivă” (PSD, un senator PNL şi unul AUR).

Care sunt modificările legislative

• Condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT;
• Abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior;
• Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă;
• În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel;
• Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

De ce a atacat ICCJ această lege

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform unui comunicat al instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Unul dintre argumentele instanței supreme este încălcarea principiului bicameralismului – prin același act normativ, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), iar în Senat a fost modificată şi Legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani).

Instanța supremă susține, de asemenea, că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). ”Noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n. red.) este de 5 ani”, arată ICCJ.

Semnalale de alarmă trase de DNA, DIICOT și de ministrul Justiției

DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete.

În memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, DNA și DIICOT au arătat următoarele:

• Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.
• Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri. (…)
• DNA şi DIICOT reprezintă structuri specializate de parchet, procedura de acces la aceste parchete este logic să fie distinctă față de regulile generale în materie de promovare, deoarece desemnarea unui procuror în cadrul DIICOT și DNA se face prin numire, iar nu prin promovare din grad în grad (procedura fiind cu totul distinctă).
• Ca efect al numirii la DNA și DIICOT, procurorul nu va dobândi până la pensionare gradul de PICCJ. De asemenea, procurorii numiţi în cadrul DIICOT şi al DNA pot fi oricând revocaţi din funcţie pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, revenind la parchetul de unde provin. Nici măcar indemnizația primită pe perioada exercitării funcţiei nu se menține pentru toată cariera, ci se revine la salarizarea potrivit gradului profesional dobândit, la revenirea la parchetul de unde provin.