Sari direct la conținut

Ați recomanda unor străini să se mute în România? Cei mai mulți spun că „nici pomeneală”, alții însă sunt convinși că „trăim în ultima țară liberă din UE”

HotNews.ro
Breb, Maramures, Romania, Foto: Alamy / Profimedia
Breb, Maramures, Romania, Foto: Alamy / Profimedia

​Ce răspund oamenii când sunt întrebați dacă ar recomanda unor străini să se mute în România? Un sondaj făcut pe Facebook de HotNews.ro a relevat lucruri interesante: în timp ce peste jumătate nu ar recomanda nimănui să se stabilească aici, „unde oamenii mor cu zile în spitale”, există și cei care cred că „trăim în ultima țară liberă din UE”. Împreună cu antropologul Radu Umbreș încercăm să explicăm aceste răspunsuri.

Întrebarea din titlu, pusă de HotNews.ro pe contul de Facebook în urmă cu două zile, a ajuns la peste un milion de utilizatori ai rețelei sociale (1,1 milioane, mai exact), a generat 3600 de răspunsuri și 5000 de reacții.

Postarea continuă să primească răspunsuri chiar și în momentul în care scriu acest articol, motiv pentru care îndrăznesc să cred că a atins o problemă sensibilă pentru foarte mulți români. Una care merită discutată (chiar dacă, în mod evident, nu are valoarea unui sondaj de opinie realizat de un institut specializat).

Suntem mai degrabă obișnuiți să auzim că din România se pleacă, uneori cu surle și trâmbițe- vezi cazul recent al Prințesei Urbane, dar de cele mai multe ori pe tăcute. Dacă românii nu mai găsesc motive să rămână în țara lor, de ce le-ar găsi străinii?

Depinde de străini, a fost observația unora dintre respondenți. România poate fi tentantă pentru oameni din est, din Asia sau Africa, deoarece are joburi mai bine plătite decât la ei în țară, dar nu e la fel de tentantă pentru vestici.

„Depinde ce străini! Noi „exportam”, inteligență și forță de muncă calificată în principiu, care este discriminata salarial în UE și peste tot în lume și importăm ce?”, se întreabă un cititor, în timp ce altul opinează că România ar putea fi recomandată cu succes chinezilor și pakistanezilor „care nu mai au loc la ei în țară” și ar putea aprecia condițiile de viață și de muncă din România.

Pe de altă parte, felul în care oamenii răspund la întrebarea „Ați recomanda unor străini să se mute în România?” poate oferi indicii și despre cum se văd românii pe ei înșiși și cum se raportează la țara lor.

Am remarcat astfel patru mari categorii de răspunsuri pe care le-am sintetizat mai jos. De asemenea, l-am rugat pe antropologul Radu Umbreș să le comenteze.

Radu Umbreș. FOTO: Arhiva personală

Români cărora nu le place țara (deci nu ar recomanda-o nimănui) sau le-ar plăcea, dar fără politicieni

Lăsând la o parte răspunsurile amuzante/ironice pe care, inevitabil, întrebarea le-a provocat („da, pentru că nu o să se plictisească niciodată” scrie comediantul Mircea Bravo sau „primim doar străini cu doctorate” și „da, pentru că avem țeava la net mai groasă decât cea de apă caldă din București”), cei mai mulți respondenți (aproximativ jumătate) au spus, fie că NU ar recomanda România străinilor pentru că este o țară coruptă, cu oameni needucați, salarii proaste și unde se moare cu zile în spitale, fie că România ar putea fi nemaipomenită dacă nu ar fi condusă de politicieni incompetenți și corupți (deci nici aceștia nu ar recomanda-o străinilor).

„Eu am trăit 12 ani în Germania, după care doi ani am trăit și muncit în România. Peste trei zile mă întorc înapoi în Germania, nici nu se compară. În România e muncă multă pe bani puțini, nu mai aveam timp nici de soț nici de copil, era greu și suprasolicitat. Eu am lucrat de acasă și am avut un salar mediu și mai picura și o chirie. Al meu cu salar echivalent cu 300 de euro. Greu, toate scumpe…Eu una de abia aștept să mă întorc în Germania. În România e fain pentru vacanță, dar nu pentru traiul zilnic”, răspunde cineva la postarea HotNews.ro.

De altfel, un număr consistent de oameni se referă la salariile mici din România și le recomandă vesticilor care ar fi tentați să se mute aici „să vină cu banii lor de acasă”. Dacă sunt pensionari să vină cu pensia, dacă sunt salariați, cu salariile din țările lor, pentru că altfel nu s-ar putea descurca în România.

După cum spuneam, o categorie semnificativă de oameni consideră politicienii/ conducătorii motivul principal pentru care NU ar recomanda România. Aceștia sugerează practic faptul că țara, în ansamblu, este superioară celor care o conduc.

„În România este bine de trăit, avem mare, munte, câmpie etc, nu avem război, lumea e cu frica lui Dumnezeu, pământul nu este contaminat. Ce este aiurea la noi sunt oamenii politici, conducătorul, în rest fiecare alege cum să trăiască! Să ne vadă (n.r.- străinii) cât de proști suntem că ne lăsăm conduși de oameni de nimic”, spune un alt respondent.

Comentariul lui Radu Umbreș: „Răspunsurile depind mult de termenii de referință. Pe de o parte, este adevărat că România suferă într-o comparație cu țările bogate și dezvoltate socio-politic din vestul Europei. Pe de altă parte, cunoaștem prea puțin despre restul lumii în care trăiește o majoritate a populației globului, în care există și mai multă sărăcie sau corupție.

S-ar putea ca mulți respondenți să fie surprinși să afle că ne aflăm în primele 25% țări în clasamentul indexului de dezvoltare umană ce include veniturile, sănătatea și educația. Însă cei de deasupra noastră sunt cei spre care ne uităm cel mai des, de unde și sentimentul nostru de inferioritate.”

Români care au o imagine idilică despre România (mai mult sau mai puțin fidelă realității)

Dintre cei care au răspuns la întrebarea de pe Facebook, un procent semnificativ (estimez că ar fi vorba de peste 20%) ar fi de acord să recomande România străinilor dintr-o grămadă de motive, cum ar fi frumusețea țării și „a femeilor”, pentru oportunitățile de afaceri, pentru viața rurală sau prețurile mici.

În special, români plecați în străinătate ar recomanda țara altora care ar vrea să se mute aici. Aceștia proiectează o imagine idilică a României, în special una rurală. Aici se încadrează și următorul răspuns al unei cititoare:

„Da, dacă ești trecut de 40, ai adunat o brumă de bani, ai copiii mari și la casele lor. Îți iei o casa pe o colina și trăiești fericit până la adânci bătrâneți. Moldova noastră e pitorească în zonele mai puțin locuite. Pe dealurile de la muzeul George Enescu, din Bacău, acolo mi-as face o casă. Nu tu poluare, liniște și pace… De ce oare majoritatea străinilor care vin în România, găsesc numai cuvinte de laudă la ce văd, numai noi nu apreciem?”

Unii dau exemple de străini care s-au stabilit în România, printre care scriitoarea britanică ce-și spune Arabella of Transylvania sau cunoscutul realizator al documentarelor „Wild Carpathia” și „Flavors of Romania”, Charlie Ottley.

Alții cred că străinii din țările occidentale ar putea contribui la ridicarea nivelului de civilizație din România:

„Eu aș da o lege pentru împroprietărirea cetățenilor veniți din Occident, între 0-45 de ani. Cu condiția să nu aibă dreptul să vândă terenul 100 de ani. Aceștia, fie ei olandezi germani, francezi englezi, sunt mai gospodari, buni negustori, se organizează mai bine și se vor implică în politică și așa poate scăpăm de sub jugul ageamiilor meschini ce ne conduc”.

Radu Umbreș: „Este evident o imagine cosmetizată și idealizată, de reclamă turistică. E ironic că ne mândrim cu lumea rurală care este mai săracă și mai puțin dezvoltată – exact motivele pentru care unii respondenți zic că străinii nu ar trebui să vină în România. Este adevărat că avem un mediu natural divers și forme de cultură rurală ce au dispărut din vestul Europei iar acestea pot fi atractive pentru anumiți străini, însă nu sunt chiar atât de unice și nici cei interesați nu sunt chiar atât de mulți.”

Români care cred că țara lor a rămas o oază de libertate față de globalismul din vest

Protest în București împotriva restricțiilor și a vaccinării, aprilie 2021. FOTO: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

O categorie aparte de respondenți, relativ redusă numeric, este formată din oameni care spun că România poate fi tentantă pentru străini care ar putea aprecia faptul că nu ar fi contaminată de „bolile” din Occident.

„Numai globaliști, masoni și neomarxisti să nu fie”, spune cineva despre cei care ar urma să vină în România.

Altcineva detaliază: „Le recomand celor care s-au săturat de political correctness, de zgârie nori, de individualismul occidental, de iluziile celor non-binary, de sărăcia spirituală și care vor să descopere o țară prea puțin cunoscută și care cu siguranță îi va surprinde (…) Cred totuși că cine pleacă să plece odată și cine va sta să stea din convingere. Oricum Austria și Australia își bat cetățenii, îi concediază că n-au vaccin. Libertate adevărată în occident”.

În mod evident, pandemia și restricțiile dure care au fost luate în multe țări occidentale (comparativ cu România care a avut printre cele mai relaxate măsuri anti-COVID din lume) au contribuit la această imagine a „țară a oamenilor liberi”.

„România, printre ultimele țări libere din UE”, scrie cineva pe Facebook-ul HotNews.ro.

Radu Umbreș: „Aici e un grăunte de adevăr care ascunde însă o realitate mult mai tristă. Acele valori liberale și forme de impunere a unor reguli sociale pe care unii respondenți le desconsideră sunt parte a sistemelor socio-politice care fac acele țări din vest să fie dezvoltate, educate și bogate.

Sigur, uneori poate fi relaxant să trăiești cu mai puține reguli, să fii liber să faci ce te taie capul, să te porți cum vrei. Costurile sunt însă că, atunci când toată lumea “se descurcă” într-un “lasă-mă să te las“, nu mai funcționează legile, școlile, spitalele și toate celelalte instituții pe care le invidiem în Vest. Vrem libertate și respect, însă doar pentru noi – dar nu prea se poate și cu slănina în pod și cu buzele unse. Beneficiile civilizației se plătesc cu costul de a fi civilizat cu ceilalți.”

Categoria „Străinii ne-au furat țara”

Și în sfârșit, m-aș mai referi și la ultima categorie relevantă dintre cei care au răspuns și anume a celor care nu doresc străini de niciun fel, nici din țări sărace, nici din țări bogate (deși cei mai mulți ai o problemă cu străinii din Occident).

Aici argumentele variază de la „să nu ne amestecăm rasele” la unele mai elaborate de genul: „Nu categoric! Toți străinii care vin aduc cu ei obiceiurile lor, regretele lor, greșelile lor. Au pretenția ca noi să-i acceptăm necondiționat fără obligația lor de a respecta locul și țara în care vin. Profita de toleranța românilor. Istoria a dovedit aceasta!”

sau

„Nu, nu și iarăși NU ! Recomand românilor să se întoarcă în țară! România este a noastră a românilor, cu obiceiurile noastre cu sfintele sărbători creștine! Străinii nu vin să se integreze …ei trăiesc ca la ei cu obiceiurile lor, dar la noi în țară și dacă se poate cu femeile românce, să le schimbe așa cum le convine lor!”

Tot în categoria celor care nu-i plac pe străini ar mai trebui să-i includem și pe românii care spun că „România e deja a străinilor” și că din cauza acestora nu trăim bine în acest moment.

„Fiecare popor are credință și tradițiile lui. Dar clasa politică i-a adus cam de 32 de ani, au cumpărat tot cu un preț pe nimic. Străinii conduc țara. Intern marionetele păpușarii sistemului mafiot. Ce întrebare stupidă când noi suntem vânduți străinilor”, a concluzionat un respondent.

Radu Umbreș: „Acestea nu sunt răspunsuri autentice la întrebare, cât mai repede exprimarea unor atitudini pe care le evocă ideea ”străinului”. Uneori e frica de diferențe culturale, alteori a frustrarea resimțită de nedreptăți istorice pe care străinii le-ar fi comis. Apare din nou mitul acesta al românului tolerant de care străinii au profitat, conspirația românilor trădători de neam, mituri cu atât mai puternice cu cât respondenții probabil nu au avut acces nici la străini nici la realitatea interacțiunilor cu aceștia, dar suficient de simple pentru a găsi o vină externă pentru problemele noastre interne.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro