Raportul Consiliului Europei privind Justiția din România: S-a revenit pe calea reformelor, dar este nevoie de garanții pentru independența magistraților / La modificarea legilor justiției să se țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția

Consiliul Europei cere României să ia în considerare recomandările și preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția, inițiate de Cătălin Predoiu și aflate în Parlament, și să introducă garanții în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în urma desființării Secției speciale, pentru garantarea independenței judiciare.

Comisia de monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin co-raportorii Edite Estrela (vicepreședinta APCE) și Krista Baumane, a prezentat analiza periodică privind respectarea de către România a obligațiilor impuse fiecărui membru în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului.

„De la aderarea sa la Consiliul Europei, România a făcut progrese importante în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului. Ireversibilitatea și sustenabilitatea acestor progrese a fost pusă sub semnul întrebării de evoluțiile din perioada 2017-2019, în special în domeniile sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. Cu toate acestea, Adunarea constată cu satisfacție că acest reviriment a fost depășit cu succes și că România a revenit pe calea reformelor”, se spune în raport.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, adoptată de Guvern la 30 martie 2022 stabilește obiective clare în acest sens-cred co-raportorii- și este însoțită de un mecanism de monitorizare.

„În ceea ce privește independența judiciară, desființarea Secției de investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar la 11 martie 2022 a marcat un pas important și ar trebui salutată”, spune analiza.

Cu toate acestea, se manifestă unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în cadrul sistemului judiciar.

În timp ce competența de a investiga infracțiuni comise de magistrați a fost transferată în prezent procurorilor desemnați în cadrul Parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de pe lângă Curțile de apel, Comisia cere alocarea de resurse suficiente pentru anchetarea cazurilor complexe de corupție.

În plus, se cer garanții pentru a asigura independența judiciară și pentru a preveni orice risc de politizare.

Printre acestea se numără procedura de numire a procurorilor desemnați care trebuie să asigure integritatea, competența și imparțialitatea acestora.

În consecință, Adunarea face apel la autoritățile române:

În domeniul judiciar:

• să continue reforma în curs de desfășurare, respectând termenele stabilite prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
• să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
• să asigure caracterul incluziv al procesului legislativ; să desfășoare consultări semnificative cu toate părțile interesate și să încerce să țină seama de diferitele opinii;
• să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
• să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea digitalizării sistemului judiciar.

• Citește și: USR a sesizat Comisia de la Veneția pe legile Justiției / Predoiu a răbufnit: Este nedrept, incorect și ipocrit să ni se reproșeze că nu am sesizat-o noi

În domeniul luptei împotriva corupției

• să continue punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficiența acesteia;
• să modifice Codurile de drept penal și de procedură penală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește termenele stabilite prin Strategia națională anticorupție;
• să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

După adoptarea rezoluției de către Comisia de monitorizare la 14 septembrie, urmează organizarea unei dezbateri în plen în timpul sesiunii din octombrie a APCE (10-14 octombrie 2022).

Citește și:

• VIDEO Ce modificări și amendamente au făcut parlamentarii pe legile Justiției – atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii