Expertă româncă în relații internaționale din Austria despre Schengen: „România și Bulgaria sunt țapii ispășitori pentru eșecurile Ungariei”
Daniela Pisoiu, cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro care crede că sunt motivele din spatele refuzului Austriei ca România să intre în spațiul Schengen.
Cu numai două zile înainte de Consiliul JAI din 8-9 decembrie, unde ar trebui să se decidă intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației, guvernul austriac anunță ferm că este împotriva primirii României și a Bulgariei în spațiul de liberă circulație. Motivul invocat este acela al migranților ilegali care ar trece prin cele două țări și ar ajunge în Austria.
Datele oficiale ale Frontex, instituția europeană care se ocupă de frontierele UE, arată însă în ultimul raport că „Balcanii de Vest reprezintă cea mai activă rută de migrație către UE”, cu 128.438 intrări ilegale în primele zece luni ale acestui an, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2021.
De altfel, șubrezenia motivului invocat de cancelarul austriac este remarcată într-un articol de opinie apărut ieri în ziarul austriac Die Presse semnat de doi cercetători, doctor Judith Kohlenberger, expert în domeniul migrației la Institutul pentru Politică Socială de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, și doctor Daniela Pisoiu, politolog și cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale.
Pentru a oferi publicului din România un punct de vedere avizat asupra acestui subiect am rugat-o pe cercetătoarea româncă, semnatară a articolului din Die Presse, să răspundă la câteva întrebări.
În comentariul pe care l-ați semnat în Die Presse, alături de Dr. Judith Kohlenberger, spuneți că în raportul Frontex migrația pe ruta „Balcanilor de est” (cea care ar cuprinde și România), invocată de cancelarul Austriei, nu este menționată, în schimb este menționată ruta „Balcanilor de vest” ca fiind cea mai activă rută de migrație către UE. Pentru ca publicul din România să înțeleagă mai bine acest subiect: există sau nu, în opinia dumneavoastră, o problemă cu migrația ilegală care ar trece prin România sau Bulgaria?
Daniela Pisoiu: Potrivit surselor Frontex, nu există o rută a Balcanilor de est. Autoritățile române, de asemenea, nu admit existența unei asemenea rute.
Domnul cancelar Nehammer (cancelarul Austriei) invocă un studiu pe care l-ar fi realizat dânșii, potrivit căruia 40% din cei 75.000 de migranți neînregistrați au venit pe ruta Turcia- Bulgaria- România- Ungaria, în timp ce restul vin pe ruta Serbia-Ungaria.
Aceste informații ar fi colectate din telefoanele mobile ale migranților precum și în convorbiri cu ei și traficanții. Nu s-au dat mai multe informații în afară de acestea și există dubii cu privire la seriozitatea acestui studiu.
Serbia, Ungaria și spațiul Schengen
Care ar fi, în opinia dumneavoastră, țările care ar trebui invocate atunci când Austria se referă la migrația ilegală?
Problema este în primul rând Serbia, care a scutit de vize un număr de țări, precum India sau Tunisia. Aceste persoane merg mai departe către UE și nu au șanse la azil, pentru că nu provin din țări cu probleme de securitate.
Există și problema unor persoane care se aflau deja în spațiul Balcanilor de Vest și acum se pun în mișcare. În principiu, zona Balcanilor de Vest este problematică deoarece țările au granițe poroase.
Și, bineînțeles, Ungaria, care nu înregistrează migranții veniți din aceste țări, ci îi trimite mai departe spre Austria.
De ce credeți că domnul Nehammer vrea să blocheze intrarea în Schengen a României și Bulgariei, nu și pe cea a Croației?
Pentru motive de politică internă. Dânșii doresc să rezolve problema migrației din Austria, sau măcar să arate că iau o poziție dură. Au existat convorbiri cu Ungaria și Serbia, dar progresele sunt minime.
Tema migrației este foarte importantă în programul ÖVP (n.r- Partidul Popular Austriac). În afară de asta, partidul ÖVP se confruntă cu mari și numeroase scandaluri pe teme de corupție.
La nivel intern, ei încearcă pe toate planurile să arate că sunt capabili de guvernare și, de asemenea, să arate rezultate. Inițial era vorba și de un veto împotriva Croației. Ulterior s-a retras, mai ales din cauza turismului, dat fiind marele număr de turiști austrieci care călătoresc în Croația.
În general, Austria speră prin această blocadă să obțină ajutor de la UE pe temele de migrație și azil – care sunt niște teme separate de Schengen, de fapt. Și anume măsuri care să reducă migrația către Europa, atât cea ilegală, cât și legală.
Ultimul argument al guvernului austriac este „sistemul nu funcționează”, de aceea nu lărgim spațiul Schengen. Tradus acest lucru înseamnă: pentru că Ungaria nu înregistrează migranții care vin din Serbia sunt pedepsite România și Bulgaria.
Apoi mai este problema generală a migrației ilegale, care nu are legătură cu Schengen deloc. Deci România și Bulgaria sunt țapii ispășitori pentru eșecurile Ungariei și a problemei migrației în general.
Daniela Pisoiu/ Arhiva personală
Ce ar fi trebuit să facă România pentru a nu avea această opoziție a Austriei la intrarea în spațiul Schengen?
- România trebuie să insiste asupra situației de fapt. Dacă Austria are date care contrazic datele europene, să li se ceară să le prezinte.
- Întărirea relațiilor cu alte țări europene, în special Germania, Franța și Italia pe aceste teme.
- Să refuze să susțină propunerile austriece cu privire la temele de migrație și azil, atâta timp cât Austria se opune aderării României la Schengen.
Credeți că faptul că Austria nu face parte din NATO ar fi putut influența decizia acestei țări de a se opune intrării României și Bulgariei la Schengen? Cred că întrebarea are sens în contextul în care s-a vorbit despre lărgirea spațiului de liberă circulație și în contextul războiului (ar putea sprijini ajutorul primit de Ucraina de la aliați).
Guvernul austriac nu are o viziune de ansamblu, nici europeană, nici globală și nu are o politică de securitate elaborată. Este concentrat aproape în totalitate pe politicile interne și în special supraviețuirea coaliției guvernamentale, care este în pericol de a se destrăma, mai ales din cauza scandalurilor de corupție și a mai multor încercări de reforma eșuate. În acest context, chestiunea NATO nu joacă un rol important.
Ce efecte ar putea avea neintrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen
Care credeți că ar fi efectele politice ale neaccederii României și Bulgariei în spațiul Schengen? Ar favoriza Rusia? Ar ajuta formațiunile extremiste, pro-ruse, populiste din aceste două țări aflate la granița cu Rusia?
În ceea ce privește Bulgaria ar fi posibil.
Dar efectul asupra Uniunii Europene?
Da, pentru ca se va vedea din nou că interesele naționale – și în special interesele de partid, sunt puse deasupra intereselor Uniunii Europene, a cetățenilor, și a statului de drept. România are dreptul sa facă parte din Schengen. Nu este o favoare.
Decizia politică din 8-9 decembrie ar trebui sa fie o formalitate.
INTERVIURILE HotNews.ro