Cum „strică” generația Z Crăciunul: „Să scăpăm de paradigma care spune că trebuie să sărbătorim românește. Cred că e o chestie inventată”
HotNews.ro a stat de vorbă cu mai mulți membri ai generației Z și cu un sociolog pentru a afla cum se raportează tinerii care au crescut cu tehnologia în viața lor la tradițiile de sărbători.
Crăciunul a suferit o grămadă de schimbări de-a lungul timpului, ajungând acum să fie asociat mai degrabă cu reclamele la Coca-Cola decât cu tradiții precum colindatul. Lucrul acesta este oarecum firesc în era tehnologiei și mai ales pentru generația Z (cei născuți între mijlocul anilor 90 și începutul anilor 2010), care a crescut cu aceasta.
Cu toate că sunt diferiți față de părinții sau bunicii lor și nu ai să-i vezi pe mulți dintre ei să participe la pomana porcului, o constantă a rămas pentru mulți studenți și tineri care se stabilesc în orașe mai mari din țară: plecatul acasă de sărbători.
Din cauza inflației crescute de anul acesta se pare că mulți tineri din generația Z din SUA vor merge acasă de Crăciun, însă vor face asta susținuți de către părinți, pentru că nu au cum să plătească prețul ridicat al unui bilet de avion. Asta arată un studiu realizat de Credit Karma și citat de New York Post.
Bineînțeles, studiul nu se potrivește exact cu situația din România. Totuși, de multe ori, motivele care îi fac pe tineri să petreacă sărbătorile alături de familie au legătură tocmai cu lipsa banilor sau presiunea venită din partea părinților și nu neapărat cu apropierea lor față de tradiții, din ceea ce îmi spuneau unii dintre ei.
HotNews.ro a vorbit cu câțiva zoomeri pentru a vedea cum aleg ei să-și petreacă sărbătorile, dacă există schimbări majore între ceea ce fac ei și ceea ce făceau generațiile anterioare și cât de mult țin cont de anumite obiceiuri de Crăciun.
„Să scăpăm de paradigma asta care spune că de Crăciun trebuie să sărbătorim românește. Asta cred că e o chestie inventată”
Tradiții de Crăciun într-o gospodărie din Popești- Leordeni, Ilfov. FOTO: Inquam Photos / Alexandra Pandrea
George are 20 de ani, este din Oradea și studiază jurnalismul în București. Chiar dacă alege să plece acasă de sărbători, tânărul spune că nu face asta pentru că își dorește, ci mai degrabă din „obișnuință și pentru că nu cred că ar fi ideal să-mi petrec Crăciunul singur”.
Nu îi plac sărbătorile și crede că se fac mult prea multe excese în această perioadă. Totul pornește de la mâncare, spune el, iar de acolo se ajunge până la trafic sau aglomerație în magazine:
„Am o problemă cu consumerismul. În perioada sărbătorilor este foarte aglomerat: oamenii sunt în supermarketuri, stai kilometri la cozi la casele de marcat, rafturile sunt goale și mi se pare ceva ieșit din comun, dar cum n-ar trebui să fie. Fie că mâncăm sarmale în 25 decembrie sau în 30 septembrie, e același lucru. Nu trebuie să facem acum toate mâncărurile „tradiționale”, pentru că e doar risipă”.
Florina împărtășește aceeași părere cu George legată de plecatul acasă de sărbători, dar și de felul în care ar alege să-și petreacă sfârșitul de an. Tânăra are 26 de ani și locuiește în Cluj, iar de când a venit la facultate petrece fiecare Crăciun în familie. Face asta din cauza presiunii părinților, pentru că nu se simte neapărat că ar exista o anumită tradiție de care ține cont.
„Anul trecut am stat în living și ne-am uitat la știri. Era o atmosferă tensionată în care nu povesteam niciunul, dar aparent petreceam timp împreună. În schimb, mâncăm împreună mult prea mult în perioada asta. Apoi poate ne uităm la un film, depinde de dispoziția casei, după care mâncăm din nou și ne uităm la filme și mâncăm din nou”, descrie tânăra râzând atmosfera care e în casa lor de sărbători.
Problema pe care o subliniază ea este că sărbătorile, chiar dacă par să fie despre familie, de multe ori duc lipsa unei atenții nedivizate din partea acesteia, așa că zilele respective pot părea ca o povară.
„Cum văd eu acum Crăciunul și cum aș vrea să îl petrec ar fi alături de câțiva prieteni, la o cină, să plec câteva ore de acasă pentru aia și apoi să mă întorc. Să petrecem timp realmente unii cu alții, chiar să povestim, nu doar să facem lucrurile de nevoie”, adaugă tânăra. Face o pauză lungă după care spune râzând, din nou: „Și cu mult mai puțină mâncare!”.
Atât George, cât și Florina spun că nu se simt apropiați de tradiții, chiar dacă obișnuiau să meargă în trecut cu prietenii la colindat, de exemplu. Familiile lor nu țin cont de obiceiuri și nici ei nu le văd ca și cum ar avea vreo însemnătate aparte.
„Când eram mic mergeam cu colinda, dar nu cred că făceam asta dintr-o valoare profundă, ci pur și simplu… Familia mea nu ține nicio tradiție, în afara gătitului mâncării tradiționale, care oricum nu știm dacă e românească sau nu”, spune tânărul.
Ambii par să pună pe primul loc timpul de calitate petrecut cu ceilalți și nu cred că asta ar trebui să se întâmple doar de sărbători.
„Nu aș vrea să scăpăm de tradiții, ci mai degrabă de paradigma asta în care suntem prinși și care ne spune că de Crăciun trebuie să fim cu familia sau să „sărbătorim românește”. Cred că asta o chestie inventată și ar trebui ca tot anul să fie așa, iar de sărbătorile astea de iarnă doar să tragem linie, nu să îngrășăm porcul în ajun”, adaugă George.
Adela și Raluca sunt cumva la polul opus față de cei doi și cred tradițiile joacă și ele un rol important, tocmai de aceea ambele aleg să-și petreacă sărbătorile de iarnă în familie și nu se văd făcând altceva.
„Crăciunul îl voi petrece cu familia, ca în fiecare an. Cam astea sunt momentele în care ne adunăm. Este deja o tradiție. Nu cunosc altfel Crăciunul, Paștele… Poate revelionul era mai altfel, dar atunci îl petreceam doar eu, tata și mama. De când mă știu sărbătorile se fac în familie”, spune Adela.
Raluca obișnuiește să petreacă sărbătorile cu familia prietenului ei pentru că părinții ei sunt plecați în Italia. Pe lângă asta, înainte mergea la colindat sau chiar la tăiatul porcului, dar de când a venit la facultate nu a mai făcut asta. Chiar dacă are sentimente mixte față de faptul că românii au drept tradiție sacrificarea unui animal, crede că e important ca unele tradiții să fie păstrate și spune că ține mult la acest lucru.
Cum schimbă de fapt generația Z Crăciunul?
Generația Z. FOTO: Alamy / Profimedia
Internetul e plin de articole care arată că Generația Z va schimba Crăciunul sau de video-uri pe youtube care îi critică pentru că țin prea mult cont de corectitudine politică și că transpun asta chiar și pe sărbători.
O știre de la New York Post arată că unele mame tinere preferă să renunțe la a-i spune copilului că primește cadouri de la Moș Crăciun, fiindcă la urma urmei experiența poate fi una traumatizantă și poate crea o ruptură între părinte și copil.
Tinerii cu care am vorbit nu plănuiesc să-l facă pe Moș Crăciun o așa-zisă „victimă” a cancel culture, așa cum exagerează unii, însă mi-au explicat cum ar vedea ei Crăciunul și ce anume ar schimba la felul în care arată acum. Răspunsul a fost oarecum unanim și avea legătură cu mâncarea, dar și cu importanța exagerată pe care oamenii o oferă unor zile care nu sunt deloc atât de importante, în viziunea lor.
„Sărbătorile sunt și-așa foarte comercializate și ți se spune că ar trebui să faci foarte multe lucruri. Stăm și ne gândim mai mult la chestiile pe care ar trebui să le facem, în loc de chestiile pe care le facem pentru noi. Pentru mine e important să am prietenii aproape, iar un Crăciun într-un apartament micuț ar fi ideal pentru mine”, explică Dragoș, un student de 20 de ani din București.
Legat de mâncare, e posibil ca în viitor, dacă ar fi să ne luăm după ce au răspuns unii dintre ei, să vedem că a dispărut salata de boeuf și că a apărut în locul ei un platou de sushi.
Oricum ar fi, ei cred că tradițiile ar trebui să fie adaptate și că e puțin absurd să ținem cont de niște reguli pe care le-a stabilit cineva mai demult, chiar dacă ele au de-a face cu ceva inofensiv, cum ar fi câte feluri de prăjituri punem pe masă.
„Dacă ar fi să am o cină de Crăciun ideală, prăjitura ar fi un carrot cake, atât. Nu patru tipuri de prăjituri. Singura chestie pe care aș mânca-o în orice circumstanță ar fi sarmalele, în rest nu aș păstra nimic, mai ales cantitativ. Noi în casă suntem trei oameni și trei tipuri de prăjituri. Sincer, aș pune chiar și sushi pe masa de Crăciun”, explică Florina cum vede ea masa de sărbători.
Perioada sărbătorilor poate fi mai epuizantă pentru Generația Z decât era pentru predecesori
„Mai sunt alte tradiții, cum ar fi împodobitul bradului, de exemplu. Eu nu ader la aceste obiceiuri, simt că mă stresează pentru că nu îmi place. De aceea nici nu am brad la București și nu am împodobit casa în niciun fel. Prefer să investesc banii în altceva”, explică George atunci când povestește despre ce semnifică tradițiile pentru el.
E de înțeles. Sărbătorile chiar pot fi mai epuizante pentru tinerii din Generația Z, dacă luăm în considerare că este cea mai stresată generație comparativ cu celelalte, explică Sebastian Țoc, sociolog, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții și cadru didactic la SNSPA.
În plus, mulți dintre ei suferă de depresie și sunt deja în burnout, iar pandemia a jucat un rol important în toată treaba asta. Sociologul spune că valorile tinerilor sunt mai individualiste și foarte puțini dintre ei au fost învățați despre valori civice și sociale. Au crescut într-un mediu competitiv și au fost învățați cum să devină antreprenori.
„Dacă sunt și prezenți pe piața muncii, aceștia declară că sunt foarte stresați, nemulțumiți de volumul prea mare de muncă și de personalul insuficient angajat, salariul scăzut și lipsă de oportunități de promovare așa cum au declarat în studiul din acest an la care am colaborat cu Asociația Politeia pe tema cunoașterii drepturilor la locul de muncă.
De altfel, tinerii din generația Z, reprezintă cea mai stresată generație comparativ cu celelalte cohorte demografice și care suferă într-o mai mare măsură de probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie. În contextul acesta, tradițiile de sărbători și pregătirea pentru astfel de perioade pot să li se pară într-o mai mare măsură epuizante”, adaugă sociologul.
Chiar dacă am arătat deja că unele părți ale internetului sau chiar ale media aleg să portretizeze zoomerii drept acești oameni care urmează să schimbe totul și care vor să renunțe la obiceiuri dragi lor, fără un motiv anume, lucrurile nu stau chiar așa la noi în țară. Asta se aplică până și în cazul tinerilor cu care am vorbit.
Majoritatea nu mai par atașați de tradiții, însă nu ar renunța la ele de tot, ci mai degrabă le-ar adapta. În acest context, Sebastian Țoc ne-a explicat ce rol mai au tradițiile în societatea românească. Un lucru e cert peste tot și anume: tradițiile ajută la păstrarea coeziunii sociale și apartenenței la un grup.
„În contextul în care societatea capitalistă contemporană post-fordistă/post-industrială este tot mai individualistă, „tradițiile” și „ritualurile” își pierd o parte din semnificație mai ales la nivel comunitar. Probabil că ele continuă să aibă un rol la nivel de familie chiar dacă există variații din ce în ce mai mari în felul în care, spre exemplu, aleg să își petreacă perioadele de sărbători.
De altfel, sărbători precum Crăciunul încep să fie din ce în ce mai deconectate de religie pentru o parte semnificativă dintre tineri (Mileniali și Gen Z), fiind văzută ca o sărbătoare culturală și de petrecere a timpului liber cu familia sau prietenii”, continuă Sebastian Țoc.
Totuși, pentru a putea înțelege cum ar putea schimba generația Z tradițiile în viitor e nevoie să vedem care sunt diferențele între ei și cei de dinaintea lor:
„De exemplu, sunt mai puțin religioși decât Milenialii, la fel cum Milenialii sunt mai puțin religioși decât Generația X și Baby Boomers (e explicabil pentru că religiozitatea este determinată de socializarea în valorile tradiționale religioase în copilărie, iar Gen Z este mai probabil să fie socializați în familii mai puțin religioase).
Putem spune că au valori mai degrabă progresiste, sunt mai activi civic și politic, interesați de probleme globale precum încălzirea globală, inegalitățile economice, diversitatea în general, drepturile persoanelor cu dizabilități, a minorităților etnice sau rasiale istoric marginalizate, ideile provenite din mișcările feministe, drepturile omului, drepturile LGBTQ+ ș.a”.
De asemenea, sunt cei care au cea mai puțină încredere în democrație și exprimă, în general, atitudini autoritariste. Majoritatea studiilor vin din SUA, însă lucrurile variază puțin la noi în țară, explică sociologul:
„Dacă e să ne referim la România, se observă și la noi câteva schimbări. De exemplu, dintr-un studiu pe un eșantion de adolescenți 14-19 ani, la care am lucrat în acest an împreună cu colega mea Monica Stroe, reiese că principalele așteptări pe care le au de la Uniunea Europeană sunt creșterea oportunităților de angajare pentru tineri, combaterea sărăciei și a inegalităților sociale și economice, promovarea drepturilor omului, a democrației și a păcii, promovarea unei societăți favorabile incluziunii, inclusiv egalitatea de gen, combaterea discriminării sau promovarea unei politici prietenoase cu mediu și combaterea schimbărilor climatice.
Totodată, două treimi dintre adolescenți au declarat că ar fi dispuși să își ajusteze stilul de viață pentru a reduce impactul asupra mediului. Ca o observație personală, am sesizat în ultimii 10-12 ani creșterea participării din rândul acestei generații la protestele din București în principal la Gay Pride sau la protestele feministe care reclamă violența domestică sau inegalitățile de gen din societatea românească”.
L-am întrebat pe Sebastian Țoc cum ar putea arăta viitorul tradițiilor în acest context, iar răspunsul lui nu a fost nicidecum atât de sumbru pe cât e prezentat în unele părți din presa internațională. De fapt, se pliază cumva pe tot ceea ce mi-au spus tinerii cu care am vorbit.
„Tradițiile nu dispar de pe o zi pe alta și oricum nu dispar definitiv, cel mult ele se schimbă. Probabil vom avea o diversitate mai mare în privința felului în care tinerii se raportează la acestea. Oricum ele s-au schimbat constant, mai ales în contextul în care marketing-ul creează constant noi tradiții și valori pe care societatea să le consume”.
Deci, e posibil să vedem din ce în ce mai mulți tineri care nu vor mai petrece Crăciunul acasă, îndopându-se cu mâncare, pentru că sunt conștienți că nu doar așa își arată afecțiunea.
La fel cum e foarte probabil să ajungem să vedem tineri care să nu adere la tradiții precum împodobitul bradului sau decorarea casei „în spiritul Crăciunului”, tocmai pentru că e probabil să fie mai conștienți de cum funcționează lumea advertisingului față de generațiile de dinainte.
În final, Moș Crăciun nu e chiar atât de tare în pericol, iar tinerii nu par că vor să înlăture ceva, ci doar să aducă un plus din ceea ce sunt ei
INTERVIURILE HotNews.ro